„Porțile comunitare”, năpădite de buruieni…

Screenshot_3

Regiunea Cernăuți, fiind cea mai mică după teritoriu în Ucraina, are marele noroc de a avea graniță comună cu Uniunea Europeană, de a se afla la intersecția importantelor căi comerciale continentale. Este un factor catalizator al dezvoltării ei. Dar, de la sine nimic nu se face, mai trebuie depuse eforturi, și nu puține, pentru a folosi eficient orice avantaj.

Pentru a trăi ca-n Europa, trebuie să gândim ca-n Europa, să muncim ca occidentalii, dar până ce această deosebire rămâne vădită. Pentru îmbunătățirea comunicării cu UE și dezvoltarea rețelei de transport internaționale s-a decis la oficiile importante de la Kiev, din capitala comunitară și de la București să fie deschise mai multe puncte de trecere a frontierei ucraineano-române (citește – ucraineano-comunitară) în regiunea Cernăuți, cu crearea infrastructurii respective. Este o decizie rațională și oportună, ținând cont de capacitățile vechiului și deocamdată unicului Punct de trecere „Porubne” (la segmentul de 235 kilometri de frontiera ucraineano-română) și de creșterea continuă a fluxului de transport. Așa au apărut Punctele de trecere a frontierei „Crasnoilsc” (în raionul Storojineț) și „Diakivți” (în raionul Herța) – cu edificii provizorii și cu drumuri obișnuite de țară, acoperite cu prundiș. Aceasta este situația în partea ucraineană, căci în cea română, firește, ea se deosebește radical. Uniunea Europeană a salutat aceste intenții și chiar le-a susținut financiar.

Acordul de alocare a granturilor privind construcția Punctelor de trecere „Crasnoilsc-Vicovu de Sus” și „Diakivți-Racovăț” a fost semnat la finele anului 2013. Bugetul general al proiectului se cifrează la 3,5 milioane euro. La început s-a lucrat cu entuziasm, dar apoi s-a făcut simțită vechea boală a funcționarilor ucraineni sau, mai bine zis, „iscusința” lor de a transforma orice șantier într-un obiect de construcție de lungă durată. În anul 2017 partea comunitară, neprimind raportul financiar despre folosirea reală a mijloacelor bănești alocate și despre mărirea valorilor lucrărilor, a încetat să finanțeze obiectivele date. Nu au „reanimat” lucrările la aceste puncte de trecere a frontierei nici promisiunile că la deschiderea lor vor participa înşiși președinții Ucrainei și României, nici declarațiile șefilor departamentelor de politică externă ale ambelor țări că au fost repartizate sumele necesare pentru finalizarea lucrărilor în 2018.

Suntem în plină vară a anului 2019, dar aceste obiective continuă să rămână obiective neterminate și părăsite de constructori. Când vor fi reluate lucrările este greu de precizat. Le-au năpădit buruienile înalte cât o statură de om.Screenshot_4

– Aceasta este imaginea funcționarului ucrainean, observă candidatul în deputați la alegerile în Rada Supremă, înregistrat în Circumscripția electorală nr. 203, domnul Mihai Grosu. Numai iresponsabilitatea și folosirea în alte scopuri a mijloacelor bănești, destinate pentru construcția acestor puncte de trecere, le-a adus într-o astfel de stare. Asemenea obiective sunt foarte importante pentru economia regiunii noastre, mai ales pentru cea a raionului Herța. Funcționarea lor deschide nu numai calea transportului, dar și a investițiilor ponderabile.

Spre Punctul internațional de trecere a automobilelor „Diachivți-Racovăț”, atât din partea României, cât și din partea Ucrainei trebuie să fie construite autostrăzi moderne. În raionul Herța aceasta urmează să fie artera de transport principală, unica de însemnătate internațională. Pentru ea este prevăzută și încheierea construcției noului pod peste Prut de lângă localitatea nouăsulițeană Marșinți.

Localnicii știu că până în anii 80 ai secolului trecut legătura pe râul Prut între raionul Herța și Noua Suliță era asigurată de un pod plutitor. Ideea construirii podului adevărat a parvenit în toiul unei campanii electorale din partea unui solid candidat în deputați, conducător al trupelor de grăniceri, și, ce credeți, promisiunea a fost realizată. „Podul lui Stus” funcționează și astăzi, chiar dacă a fost deteriorat serios în timpul inundațiilor din anul 2008. Atunci Guvernul Tymoșenko a pus la cale construirea unui pod modern și sigur peste Prut. Valoarea lui este de circa 300 miliarde grivne. În primii ani de după inundații s-a lucrat intens la acest obiectiv: au fost construite fortificațiile de bază pe ambele maluri, au fost ridicați pilonii în mijlocul râului și lucrările au stopat. Iar acolo unde nu se construiește, se demolează. S-au găsit niște persoane care colectează metal uzat și au scos construcții metalice de la viitorul pod, considerând că degrabă n-o să se întoarcă la acest obiectiv constructorii.

– Nu ne putem dezice de asemenea obiective importante pentru economia regiunii și a țării, consideră domnul Mihai Grosu. Aceasta ar însemna că toate cheltuielile până acum au fost zădarnice, au fost bani aruncați în vânt. Intențiile bune, cu perspectivă trebuie duse la bun sfârșit. După acest principiu mă conduc în viață. Anume așa voi acționa și în cazul dacă mi se va acorda mandatul încrederii, mandatul de deputat al poporului.

Добавить комментарий