Potrivit concluziilor Comisiei de la Veneția, legea „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat” nu menține echilibrul între apărarea limbii ucrainene și asigurarea drepturilor minorităților naționale, precum și conține norme, care intră în contradicție cu angajamentele internaționale ale statului. Și în legătură cu aceasta majoritatea parlamentară este obligată să facă unele modificări la legea respectivă, consideră deputatul poporului din partea formațiunii „Platforma de opoziție – Pentru viață”, Tetiana Placikova. Astfel se poate evita încordarea în societate.
După cum s-a comunicat anterior, noua concluzie a Comisiei de la Veneția, adoptată la 6 decembrie, constă în aceea că puterea din Ucraina trebuie să tindă spre un echilibru în politica lingvistică, pentru ca problema lingvistică să nu devină o sursă de tensiune interetnică în stat. Până acum aceasta n-a fost înfăptuită, inclusiv în recenta lege privind limba de stat. După cum menționează Comisia de la Veneția, politica lingvistică „este extrem de complicată, delicată și o problemă politizată în Ucraina, în deosebi în contextul conflictului îndelungat cu Rusia”.
Totodată, Comisia de la Veneția „recomandă în mod deosebit” să fie revăzut principiile legii care prevăd „o atitudine diferențiată referitoare la limbile popoarelor băștinașe, limbile minorităților naționale, care sunt limbi oficiale ale UE, și limbile minorităților naționale, care nu sunt limbi oficiale ale UE”. Experții Comisiei de la Veneția arată că perioada de trecere pentru realizarea principiilor legii educației este de la 1 septembrie 2020 și până la 1 septembrie 2023 numai pentru elevii, limba maternă ale cărora este o limbă a UE, dar nu pentru ceilalți care vorbesc alte limbi minoritare, inclusiv rusa. Comisia recomandă ca acest termen să fie prelungit pentru toate minoritățile naționale și popoarele băștinașe, se arată în document.