Reformatori surzi. Vocea poporului nu-i auzită

epa04435558 Local people stand in line as they wait for Ukrainian pension and social payment which they did not receive for several months from Ukrainian savings bank in Donetsk, Ukraine, 07 October 2014.  EPA/PHOTOMIG

epa04435558 Local people stand in line as they wait for Ukrainian pension and social payment which they did not receive for several months from Ukrainian savings bank in Donetsk, Ukraine, 07 October 2014.  EPA/PHOTOMIG

Despre intenţiile de „optimizare” ale bancherilor de la sucursalele Băncii de Economii se ştia mai înainte. Ele prevedeau închiderea caselor de economii în mai multe sate din motive că acestea sunt „ineficiente”. Şi aceasta declară reprezentanţii uneia dintre cele mai eficiente instituţii bancare din Ucraina! A extinde aria de prestare a serviciilor, creând comodităţi pentru populaţia sătească, înseamnă ineficienţă? Este încă un adevăr că bancherii ucraineni nu au stimulat niciodată reformele din ţară, ci tot caută să-şi dreagă mecanismul dobânzilor în aşa fel, ca să aibă mereu profit, chiar în condiţiile de criză, când clienţii lor leagă tei de curmei pentru a supravieţui. Acum tot antreprenoru-i priceput şi evită creditele „jefuitoare” ale băncilor. Se înconjoară cu ce pot, dar nu riscă să treacă pragul băncilor.
Dar cei care trec pragul caselor de economii nu vin să împrumute bani, ci, din contra, să-i dea, adică să achite anumite plăţi. Atunci la ce bun să fie „optimizat” numărul caselor de economii când se creează incomodităţi pentru oameni? Posibil că bancherii judecă astfel: chiar dacă vor funcţiona mai puţine case de economii, cetăţenii totuna trebuie să-şi achite plăţile. Iar de incomodităţi, pe timp de criză, cine ţine cont?
Deci, cazul cu închiderea casei de economii la Iordăneşti, precum şi în alte sate din raionul Hliboca, n-a fost ca un trăsnet din senin. El a fost presimţit de autorităţile din raion, de formaţiunile politice. Este cunoscută adresarea conducerii Orga­ni­za­ţiei regionale a Partidului „Batkivşcyna”, semnată de Ion Muntean (încă până a fi ales preşedinte al Consiliului Regional Cernăuţi) şi difuzată de mediile locale. În ea se menţionează că Banca de Economii închide secţiile sale care sunt nerentabile, însă uită de un lucru: de casele de economii de la sate se folosesc păturile nevoiaşe ale populaţiei şi prin ele clienţii primesc nu supravenituri, ci pensii mizerabile şi plăţi sociale. Ca instituţie de stat, Banca de Economii, are şi o anumită funcţie socială şi în cazul dat pierderile de la întreţinerea caselor de economii din localităţile rurale pot fi compensate prin supraveniturile înregistrate în urma altor servicii. Confirmă cele expuse în această adresare şi faptul că în luna ianuarie a anului curent Banca de Economii a obţinut cel mai mare venit între instituţiile bancare de frunte din Ucraina.
În legătură cu intenţiile închiderii caselor de economii în unele sate la instanţele superioare s-a adresat şi conducerea raionului Hliboca, dar fără nici un rezultat. Primarul satului Iordăneşti, dl Gheorghe Lutic, spune direct: „Nu au dorit să ne audă. N-au ţinut cont de vocea poporului. Nici petiţiile cu semnăturile oamenilor din sat nu au fost luate în considerare, deşi aveam speranţa că nu vor închide casa de economii”.
Acum o bunicuţă, pentru a plăti câteva grivne pentru consumul de curent electric, trebuie să plece la Hliboca, cheltuind mai mult pentru transport şi pierzând din sănătate. N-a fost auzită nici propunerea iordăneştenilor de a lăsa o casă de economii la două sate vecine.
Domnul primar, Gheorghe Lutic, a accentuat că salariaţii din sat îşi primesc salariile la Hliboca, folosindu-se de bancomatul Băncii „Privatbank”. Poate bancherii de la această instituţie vor fi mai isteţi decât cei de la Banca de Economii şi vor instala un asemenea bancomat la Iordăneşti?
„Văzând cum se desfăşoară „optimizarea” în stat, am scris de cu timp o petiţie să ne lase măcar oficiul poştal în sat, căci, în caz contrar, situaţia socială se va încorda şi mai mult”, s-a arătat a fi îngrijorat domnul Gheorghe Lutic.

Добавить комментарий