Regiunea Cernăuți: După trecerea parohiilor românești la Biserica Ortodoxă Ucraineană autocefală, limba de cult a acestora se va păstra

banceni

„în Bucovina, după trecerea parohiilor comunităților minorităților naționale la Biserica Ortodoxă ucraineană autocefală se va păstra limba de cult a acestora, cu care ele erau obișnuite”. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la 8 ianuarie a.c. de către reprezentanții Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (Patriarhia Kievului), respectiv arhiepiscopul Onufrie (Iaroslav Havruk) al Cernăuțiului și Chițmaniului și arhiepsicopul Gherman al Bucovinei și Hotinului.

Potrivit arhiepiscopului Gherman al Bucovinei și Hotinului, „în multe publicații din România, încă până la desfășurarea Sinodului unificat, s-a afirmat că se va produce o ucrainizare completă, însă regiunea noastră este, după cum se știe, multinațională. În acest fel, au speriat populația de limbă română a Bucovinei că acum, chipurile, ucrainenii vor veni să vă ia limba, tradițiile etc. Însă acest lucru nu este adevărat. Biserica noastră este absolut deschisă pentru toți, indiferent de limba pe care aceștia o vorbesc sau de limba în care aceștia vor să se desfășoare slujba”.

Arhiepiscopul a invocat, în spirijinul afirmațiilor sale, exemplul uneia dintre primele comunități locale din regiunea Cernăuți (localitatea Șișcăuți/Șișkivți, raionul Chițmani) a cărei parohie a adoptat decizia de trecere de la Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Moscovei la Biserica Ortodoxă a Ucrainei, însă cu păstrarea limbii slavone ca limbă de cult: „după trecerea la Biserica ucraineană unită, oamenii au solicitat să se păstreze limba slavonă ca limbă de cult. Ei au fost obișnuiți cu această limbă, de ce ar trebui ca noi să fim împotrivă? Aceștia s-au adresat mitropolitului Epifanie, iar el a sprijinit această decizie, eu am aprobat, iar oamenii au rămas cu limba slavonă. Dacă oamenii doresc, își pot menține limba română ca limbă de cult, dacă nu – pot trece la limba ucraineană etc. Nimic nu trebuie să fie un obstacol pentru unificare”.

Expertul în geopolitică, analistul și fostul diplomat Dorin Popescu, preşedintele Asociaţiei Casa Mării Negre, scrie că „comunitatea românească din regiunea Cernăuți este circumspectă cu privire la punerea în practică a unor promisiuni de acest gen, mai ales după ce, urmare a adoptării Legii-cadru privind educația în Ucraina (septembrie 2017), în perspectiva apropiată nu vor mai exista unități școlare cu predare exclusivă în limba română în Ucraina, iar posibilitatea utilizării limbii române/materne în învățământ devine extrem de limitată. Comunitatea românească din regiune apreciază că un scenariu similar s-ar putea produce și în Biserică, iar aceste rezerve constituie motivul principal al menținerii parohiilor comunității românești în subordinea canonică a Patriarhiei Moscovei”.

Până în prezent, nici o parohie din cele 127 a comunităților cu populație preponderent românească din regiunea Cernăuți care aparțin Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei nu a anunțat că ar dori trecerea la Biserica Ortodoxă a Ucrainei.

Lasă un răspuns