Reprezentanţii maghiarilor din Ucraina nemulţumiţi de faptul că Zelenski a semnat Legea privind învățământul mediu general

Screenshot_1

Uniunea Culturală a Maghiarilor din Transcarpatia (KMKSZ) consideră revoltător faptul că, în actuala situaţie de criză, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat fără modificări Legea învăţământului mediu general, adoptat de parlament în data de 16 ianuarie, care nu ia în considerare constituţia şi angajamentele internaţionale ale ţării şi îi privează pe minorităţile naţionale de posibilitatea învăţământului în limba maternă, susţine KMKSZ în declaraţia remisă, marţi, agenţiei ungare de presă MTI.

Organizaţia maghiară şi-a exprimat profunda preocupare privind faptul că noua conducere politică a Ucrainei, contrar promisiunilor sale, continuă politica anti-minoritară începută de conducerea precedentă.

„Legea semnată de preşedinte este extrem de discriminatorie faţă de minorităţile naţionale, ea nu ia în considerare nici recomandările Comisiei de la Veneţia, nici propunerile minorităţilor naţionale. Considerăm că este inacceptabil ca maghiarii din Transcarpatia nu pot fi socotiţi în mod oficial o minoritate autohtonă pe pământul natal, în ciuda faptului că această populaţie trăieşte aici de o mie de ani”, a subliniat KMKSZ.

Preşedintele Volodimir Zelenski a semnat vinerea trecută legea care a fost criticată şi mai devreme de organizaţiile minorităților naționale din Ucraina.

Actul normativ împarte minorităţile care trăiesc în Ucraina în trei grupuri, conform cărora le prescrie învăţământul considerat ca fiind adecvat. Primul grup este cel al popoarelor aşa-zise
băştinaşe, la care aparţin naţionalităţile care nu au un stat propriu, iar limba lor necesită o protecţie şi o dezvoltare specială. Acesta este modelul inventat mai cu seamă pentru tătarii din Crimeea. Legea asigură pentru aceştia învăţământul în limba maternă pe lângă învăţarea limbii ucrainene până la bacalaureat (clasele a 11-a respectiv a 12-a).

Al doilea grup include minorităţile care vorbesc limba unui stat membru al Uniunii Europene, incluzându-i pe maghiari și români. Pentru aceştia, învăţământul în limba maternă este asigurat până la clasa a 5-a. În clasa a 5-a însă trebuie să se ajungă deja la o proporţie a învăţământului în limba ucraineană în cel puţin 20% din numărul de ore anual şi această proporţie trebuie mărită continuu. Până în clasa a 9-a, ea trebuie să atingă 40% din orele de predare, iar în clasele superioare să ajungă până la cel puţin 60%.

Al treilea model priveşte restul minorităţilor, care vorbesc o limbă apropiată de ucraineană, fiind elaborat îndeosebi pentru elevii de naţionalitate rusă. Pentru ei, învăţământul în limba maternă este asigurat de asemenea până în clasa a 5-a, când va trebui să treacă la învăţământul în ucraineană în cel puţin 80% din numărul de ore, ceea ce este valabil şi pentru clasele următoare.

În schimb, legea asigură alegerea liberă a limbii de învăţământ în şcolile private – conform recomandării Comisiei de la Veneţia.

Добавить комментарий