Revista „Glasul Bucovinei” în 2014

Coperta noua (1)Coperta noua (1)
(Prezentare)
Astăzi suntem stăpâniţi, poate mai mult decât oricând, de sentimentul haosului total, provocat de evenimentele din sud-estul ucrainean. Suntem obligaţi să ne gândim la ceea ce este necesar şi ceea ce este inutil să facem, la adevăratele valori umane, care să ne consolideze, să ne prezentăm, precum spunea Nicolae Iorga, cu „un certificat de muncă pentru trecut şi un solemn angajament de muncă pentru viitor”.
La 15 mai 1994, în sala de conferinţe a Fundaţiei Culturale Române (ulterior Institutul Cultural Român), preşedinte fondator, scriitorul Augustin Buzura, a fost lansată revista „Glasul Bucovinei”, Cernăuţi – Bucureşti, ca publicaţie trimestrială de istorie şi cultură, care-şi propunea, în primul rând, recuperarea adevărului istoric: cronologia istorică şi politică, activitatea partidelor politice, mărturii istorice, aspecte de viaţă spirituală, bibliografii, monitorizări ale informaţiilor publicate în presa din Ucraina, portretele reprezentanţilor ştiinţei şi culturii româneşti, memorialistică, demografie, creaţie literară, artă, etnografie şi folclor. La începuturi l-am avut ca îndrumător pe criticul, istoricul literar şi editorul Zigu Ornea.
În cei 20 de ani, revista a fost difuzată în Bucovina, Ucraina, România, Republica Moldova, SUA, Canada şi în alte ţări europene. Ea este redactată la Cernăuţi la Cernăuți tipărită la Bucureşti.
În zilele de 16-17 mai 2014, sub egida Institutului „Buco­vina” al Academiei Române (director dr. Marian Olaru) şi a redacţiei periodicului ştiinţific semestrial „Analele Bucovinei”, în colaborare cu redacţia revistei trimestriale de istorie şi cultură „Glasul Buco­vinei” (redactor-şef, dr. Alexan­drina Cernov, membru de onoare al Academiei Ro­mâne), au fost organizate două colocvii ştiinţifice, dintre care unul la Rădăuţi la Rãdãuþi, cu tema Bucovina. Carte, cultură, civilizaţie şi al doilea la Cernăuţi – Bucovina. Identi­tate, tradiţii, valori, ambele consacrate împlinirii a două decenii de la fondarea acestor publicaţii din sudul şi nordul Bucovinei. Lucrările colocviilor s-au desfăşurat la Rădăuţi la Sediul Consulatului General al Româ­niei la Cernăuţi. În cuvântul de deschidere, Consulul General dr. Eleonora Moldovan a subliniat importanţa editării acestor reviste ştiinţifice în spaţiul bucovinean şi a organizării unor întruniri ştiinţifice comune ale Institutului „Bucovina” din Rădăuţi cu oamenii de ştiinţă din Cernăuţi, preocupaţi cu toţii, în egală măsură, de problemele de istorie şi cultură. E de datoria noastră să recuperăm şi să transmitem generaţiilor viitoare valorile perene ale românilor din Bucovina, care-şi au adânc împlântate rădăcinile în acest pământ şi au dat culturii româneşti nume de rezonanţă. Principalele rubrici ale revistei noastre sunt: Din istoria nea­mului, Bucovina – procese istorice şi sociale, Dialoguri cu bucovinenii, Personalităţi bucovinene, Pagini de istorie bisericească, Teorie, critică şi istorie literară, Poezie. Proză, Arhiva Bucovinei ş. a.
Materialele publicate în revistă (nr. 1-2 din 2014) au analizat fenomenul bucovinean dintr-o perspectivă interdisciplinară (demografică, sociologică, istorică): 1) reconstituirea evoluţiei unor fenomene demografice (1775-2013), care au determinat în timp schimbarea demografică a populaţiei româneşti într-o perioadă în care Bucovina s-a aflat sub dominaţia mai multor imperii şi a devenit din majoritară minoritară, în baza datelor recensămintelor efectuate în diferite perioade: austriacă, românească, sovietică şi ucraineană; 2) aprecierea consecinţelor unor evenimente istorice şi politice asupra dinamicii demografiei populaţiei româneşti şi a comportamentului etnic, a relaţiei etnie-confesiune şi mutaţiile intervenite în structura etnică şi confesională a populaţiei nord-bucovinene, 3) cercetarea fenomenului de rezistenţă a etniei româneşti în faţa unor intenţii de asimilare din partea majorităţii şi surprinderea unor dimensiuni ale convieţuirii interetnice şi implicaţiile demografice ce decurg din raportul inversat dintre majoritate şi minoritate etc.
Pentru surprinderea unor dimensiuni ale convieţuirii interetnice, revista noastră a întreprins analiza presei de limbă română şi ucraineană, monitorizând discursul şi comportamentul public al principalilor lideri politici, de opinie şi ai societăţii civile în perioada de după 1990.
În numerele 1-2 pe 2014, pe care vi le propunem, veţi putea citi în monitorizarea presei (1 aprilie – 1 august 2014) despre noile realităţi socio-politice din Ucraina realizată, tradiţional, de către tânărul nostru colaborator, doctor în politologie, Marin Gherman: Scenariile războiului informaţional, în care autorul menţionează: „De la o zi la alta Europa se trezeşte din somnul romantismului politic şi analizează la rece posibilităţile integraţioniste ale Ucrainei, stat care oscilează între faliment şi viitor european, însă care are un Guvern stabil şi un preşedinte proeuropean”.
Prof. univ. dr. Ilie Luceac scrie despre personlităţile vieţii culturale şi ştiinţifice din Buco­vina, care au fost prezentate în diferite rubrici ale revistei noastre.
Două materiale, care le-am apreciat în mod deosebit, şi le publicăm în acest număr, sunt consacrate unor teme importante pentru societatea noastră: IPSS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, 1714-2014: Martiriul Brâncovenilor şi exemplul pentru generaţiile actuale, consacrat anului omagial al Sfinţilor martiri Brâncoveni, şi discursul de recepţie al acad. Ioan Aurel Pop, Istoria şi semnificaţia numelor de român/valah şi România/Valahia.
Un omagiu adus poetului nostru naţional prin prezentarea unui nou aspect al activităţii sale este realizat de către colegul nostru Ilie Luceac, la rubrica Eminesciana 2014, care ne propune materialul Mihai Eminescu şi traducerea din germană a Fragmentelor din Istoria Românilor (vol. I) de Eudoxiu Hurmuzaki.
O prezenţă-surpriză este articolul prietenului nostru dr. Dorin Popescu, fost consul la Cernăuţila Cernăuți, aflat acum în misiune diplomatică la Sarajevo, Podurile din Sarajevo şi podul de peste Prut.
Scriitorul şi editorul Ion Muscalu a readus în actualitate personalitatea uitată şi puţin cunoscută astăzi la noi a cărturarului şi episcopului de Hotin, Amfilohie Hotiniul.
Revista va păstra şi în viitor principalele rubrici anunţate, oferindu-vă astfel de materiale: Copacul – arhetip al inconştientului în scrierile lui Gelu Naum (Isabel Vintilă), Traian Brăilea­nu şi Martin Heidegger. O congruenţă anume (Alexandru Ovidiu Vintilă). Alte două materiale la rubrica Teorie, critică şi istorie literară, sunt scrise de către profesoarele de la Catedra de Teoria Literaturii şi Literatură Universală a Univer­sităţii cernăuţene: Iulia Isap­ciuk, Cons­truc­tul literar al provinciei austriece: scriitoarea Ingeborg Bachmann şi oraşul Klagenfurt şi Olga Derykoz, Nuvelele Angelei Carter.
Numărul 3-4/2014 al revistei se deschide cu tradiţionalul Dialog cu bucovinenii al prof. univ. dr. Ilie Luceac cu tânărul interpret bucovinean de muzică populară, Ilie Caraş.
Pentru Ucraina anul 2014 a fost anul neliniştilor noastre, în care sunt manipulate în continuare popoarele rus şi ucrainean, ambele fiind dominate prin puterea propagandei declanşată de războiul informaţional. Instabilitatea politică şi economică cronică, provocată de morala minciunii şi a interesului personal al politicienilor a pus în primejdie nu numai societatea, dar şi integritatea teritorială a Ucrainei. Divizarea ei, ca urmare a războiului fratricid, protejarea şi salvarea cetăţenilor sunt astăzi priorităţile naţionale ale Ucrainei.
Politica recunoaşterii intereselor naţionale menite să reunească o Ucraină cu o populaţie profund divizată a devenit scop în sine. Avantajul interesului naţional menţine însă intactă ideea de aderare la Uniunea Europeană la Uniunea Europeană în speranța moder­nizării societății ucrai­nene.
Marin Gherman, doctor în științe politologice, ne oferă o analiză a stării politice și sociale din Ucraina reflectată în presa de limbă ucraineană și română. O astfel de mo­nitori­zare a publicaþiilor uc­raine­ne înglobeazã cele mai importante evenimente des­fășurate în fiecare trimestru al anului în curs. În materialul Ucraina: reforme galopante în vreme de război este expus noul plan politic, ce a uimit prin „optimismul lui Petro Poro­şenko, considerând Strategia 2020 o utopie politică, care nu prea ia în calcul situaţia actuală din societatea ucraineană”. Capitolele ce urmează analizează situaţia internă şi externă a ţării: Integrarea europeană şi integrarea regională, „Sfârşitul” separatiştilor, Don­bas: armistiţiu pe hârtie, Evenimentele din Ucraina şi reacţia comunităţii internaţionale, Sancţiunile Kievului împotriva Rusiei, În căutarea unor noi parteneri comerciali, Scrutinul parlamentar anticipat, Lupta pentru o nouă configuraţie geopolitică. Rubrica Bucovina – procese istorice şi sociale continuă seria de materiale dedicate învăţământului (conf. univ dr. Ligia-Maria Fodor), despre date statistice referitoare la populaţia germană din Bucovina (conf. univ. dr. Florin Pintescu) şi altele.
Ultimul număr al revistei este consacrat, ca de obicei, problemelor de istorie, critică şi teorie literară şi publică creaţii literare ale bucovinenilor, atât din sud (judeţul Suceava), cât şi din nord (regiunea Cernăuţi). În acest număr sunt incluse poeziile tinerilor cernăuţeni Doina Bojescu, Grigore Gherman, Dumitru Mintencu, Gheorghe Ungureanu şi Vitalie Zâgrea. Isabel Vintilă de la Suceava ne oferă un fragment de proză, Păsărarul, iar traducătorul Mircea Lutic – fragmente din romanul bucovinencei Maria Matios, scriitoare de limbă ucraineană, Apocalipsa, şi din romanul lui Cinghiz Aitmatov, Eşafodul (Lupoaica).
Rubrica Cronica limbii începe cu Apelul Societăţii scriitorilor români din Cernăuţi în care se menţionează: „Actuala situaţie tragică din Ucraina necesită unirea tuturor forţelor democratice, debarasarea de calapoadele regimului totalitar care, din păcate, a fost reanimat într-o oarecare măsură de fosta conducere a ţării. De aceea, optăm pentru instaurarea unor norme europene, moderne, atât în relaţiile dintre cetăţenii statului ucrainean, cât şi dintre toate ţările de pe glob. Şi în legătură cu aceasta ne adresăm tuturor oamenilor de bună credinţă, comunităţii româneşti din regiune şi din Ucraina cu rugămintea de a demonstra unitate, de a da dovadă de demnitate, dragoste pentru limba maternă şi cultura naţională, toleranţă în viaţa de zi cu zi, respect faţă de cultura altor popoare din Bucovina şi din întreaga ţară”. La aceeaşi rubrică, prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu (Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava) în materialul De la „idealul de limbă” la realitatea limbii susţine, urmând principiul savantului Eugeniu Coşeriu, că „tot ce se întâmplă în limbile noastre este în directă legătură cu nevoile de comunicare, aflate, şi ele, într-o sincronie dinamică”.
Cu informaţii utile intervine şi colaboratorul ştiinţific al Institutului „Bucovina” al Aca­demiei Române şi secretar de redacţie al periodicului „Analele Bucovinei”, drd. Vasile Schipor, despre întemeierea şi evoluţia acestei importante instituţii ştiinţifice, proiect susţinut de către acad. Vladimir Trebici şi acad. Radu Grigo­rovici, aflat în anul inaugurării la conducerea Academiei Româ­ne.
Enumerăm doar câteva materiale de la rubrica Teorie, critică şi istorie literară: Reprezentanţi ai onirismului (Alexandru Ovidiu Vintilă); Vasile Alecsandri şi Asocia­ţiunea „Astra” (Lucian Giura); Evoluţia eroului revoluţionar în scrierile lui Gellu Naum (Isabel Vintilă); Cultura populară – temei al unităţii spirituale româneşti (Ilie Moise).
Alexandrina CERNOV, membru de onoare
al Academiei Române

Lasă un răspuns