Actuala săptămâna politică s-a desfăşurat sub semnul sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. După cum observă publicaţia „Evropeiska pravda”, în ultimii ani Strasbourg-ul s-a transformat pentru Ucraina într-un teritoriu al succesului. Însă de data aceasta adepţii superstiţiilor au primit o confirmare internaţională că „vinerea cu data de treisprezece” este, într-adevăr, o zi periculoasă. De ce rezoluţiile-cheie, adoptate de APCE săptămâna aceasta, intră în contradicţie cu poziţiile Kievului? – se întreabă autorii articolului din „Evropeiska pravda”. Ei constă că de data aceasta „unda victorioasă” ucraineană în APCE a dat greş, această sesiune fiind cea mai complicată de la începutul agresiunii ruse. Este vorba şi de „rezoluţia lingvistică” cu critică la adresa noii legi cu privire la învăţământ.
Delegaţiile parlamentare ale ţărilor vecine cu Ucraina – Ungaria, România şi Moldova – au atacat în comun Ucraina, cerând schimbări în articolul 7 al Legii „Cu privire la învăţământ”. Desigur, subliniază autorii articolului, numai voturile lor ar fi fost insuficiente pentru adoptarea rezoluţiei, însă ei au fost susţinuţi de mulţi deputaţi din ţările balcanice, de italieni şi de membrii altor delegaţii. Această rezoluţie demonstrează că nu tot ce e rău este legat de Moscova. Acei unguri şi români, care au promovat ideea unei rezoluţii drastice în chestiunea dată, nu sunt deloc antiucraineni. Mulţi dintre ei au fost aliaţii delegaţiei ucrainene în timpul examinării hotărârilor referitoare la agresiunea rusă. Câţiva deputaţi, în luările lor de cuvânt, chiar au accentuat să nu fie consideraţi „agenţi ai lui Putin”. Chiar şi faptul că „rezoluţia lingvistică” a fost susţinută de sârbi, de reprezentanţii Bosniei şi Herţegovinei, de unii deputaţi loiali faţă de Moscova, încă nu este un argument al intervenţiei ruse. Atrageţi atenţia, nici unul dintre aceşti deputaţi nu au propus modificări la rezoluţie în apărarea limbii ruse.
În al doilea rând, subliniază „Evropeiska pravda”, decizia APCE nu este negativă pentru Ucraina. Proiectul iniţial al rezoluţiei, pregătit de estonianul Andreas Herkel, într-o măsură mai mare corespundea intereselor Ucrainei. Românii şi ungurii au introdus nu puţine corectări care nu au fost pe placul Ucrainei. Astfel, din textul rezoluţiei a dispărut fraza că învăţământul în limba ucraineană le ajută tinerilor unguri şi români să se angajeze la lucru sau să intre la o instituţie de învăţământ superior. La insistenţa lor din document a fost scoasă propunerea despre învăţământul mixt (ucraineano-ungar sau ucraineano-român).
Dar care sunt cerinţele rezoluţiei faţă de Ucraina? Este vorba de o singură cerinţă pe care Kievul însuşi a propus s-o îndeplinească. APCE insistă ca partea ucraineană să îndeplinească observaţiile Comisiei de la Veneţia. La chestiunea dată APCE va reveni mai în curând. În luna decembrie Comisia de la Veneţia va face concluziile sale, iar în ianuarie APCE planifică adoptarea noii rezoluţii referitoare la limbile minorităţilor naţionale din Ucraina. În cazul dat totul depinde de Ucraina. Este posibil ca Kievul va fi nevoit să găsească un compromis între dorinţa de a menţine norma lingvistică şi menţinerea prietenilor săi în Europa. Important este şi una şi alta, constată publicaţia „Evropeiska pravda”.
Libertatea Cuvântului