Scutul și crinul arhanghelilor cerești

csm_dvir-cerkvy-forosna_ed2834ea68

Forosna, sat nu prea mare din raionul Noua Suliță, are doi ocrotitori cerești – Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. În cinstea lor a și fost ridicată biserica din localitate. Este o istorie de opt decenii, care un timp oarecare a fost umbrită de ideologia comunistă, ateistă. În anii de putere sovietică hramul din sat a fost „mutat” cu câteva săptămâni mai devreme, în ziua de 7 noiembrie, când în toată țara era marcată revoluția din octombrie. Dar „elanul revoluționar” a fost învins de scutul adevărului și de crinul alb al arhanghelilor cerești, iar forosnenii au revenit la prăznuirea hramului conform calendarului bisericesc.

„ÎN DECURSUL ANULUI ELIBERĂM DOUĂ-TREI CERTIFICATE DE NAȘTERE”

Denumirea satului este tălmăcită în mod diferit: ba că e apropiată de noțiunea de „crengi uscate”, ba că este un ecou din limbile popoarelor nomade al cuvântului „îngrijitor”. Oricum, arborele vieții localității este viguros, iar forosnenii sunt foarte grijulii față de propriul destin. Satul figurează în documentele de istorie din anul 1603, se știe că în secolul al XVIII-lea pe vatra satului a fost ridicată o biserică de lemn cu hramul Sfinților Voievozi.

În momentul de față Forosna are o populație de circa 800 persoane, dintre care cam 150 sunt plecate la muncă în străinătate.

– Cei care dau de bine acolo, nu se mai întorc în sat. Majoritatea lor sunt tineri și din cauza aceasta ne confruntăm cu problema demografică, sesizează primarul satului, domnul Florea Șcerbaniuc. În ultimul timp eliberăm două-trei certificate de naștere pe an. Iată, la anul viitor vom avea în clasa întâi 12-13 copii, iar mai departe perspectiva nu este deloc îmbucurătoare. Satul îmbătrânește.

Forosna dispune de circa 800 hectare de pământ arabil, care este lucrat gospodărește și aceasta le face cinste localnicilor.

– Pământul ne aduce cel mai mare venit în bugetul local, afirmă domnul primar. 400 de hectare au fost date în arendă Holdingului agricol „Mria” („Visul”), iar restul le lucrează arendași din sat. Voi menționa că cei de la Compania-holding acordă ajutor pentru îmbunătățirea infrastructurii din sat. În acest scop au alocat 45 mii grivne. Au fost schimbate geamurile la Punctul de felceri și moașe, au fost reparate trei poduri din sat, iar școlii i s-a repartizat un ajutor în sumă de 17 mii grivne.

Evident că ramura agricolă poate aduce un venit și mai mare satului, însă rețin această dezvoltare legile imperfecte. Iată, acum o sută de mici proprietari funciari din Forosna doresc să revadă acordurile de arendă cu Holdingul „Mria” ca să-și lucreze singuri cotele lor de pământ sau planifică alte scheme de arendă. Va fi aceasta în folosul satului sau nu, e greu de spus. De altfel este incertă situația privind crearea comunității teritorial unite.

– Forosna și satele vecine cu ea nu prea cunosc o creștere economică, deci va fi greu și riscant ca ele să se unească într-o comunitate teritorială. Unei astfel de comunități prosperarea economică nu îi este garantată, se arată a fi convins domnul Florea Șcerbaniuc. Mă gândesc că ar fi mai bine să aderăm la Comunitatea Teritorială Unită Noua Suliță, așa cum a procedat Coteleul, dar satul nostru nu are hotar comun cu Noua Suliță. Este o situație de incertitudine, dar vom trăi și vom vedea. Cred că apele se vor limpezi.

„NU NE-AM DEZIS DE LIMBA ROMÂNĂ”

Situația geografică a satului Forosna a decis în mare parte și destinul școlii din sat. La începutul acestui secol gospodarii din sat se orientau tot mai des spre școala ucraineană de la Șcerbinți, înscriindu-și copiii acolo. Iar când și-au dat seama că școala din sat rămâne fără elevi, au abordat altfel problema: să se deschidă și acolo clase cu predarea obiectelor în limba ucraineană. Aceasta, în opinia lor, a fost soluția pentru „salvarea” școlii. Soluție în detrimentul limbii materne, române.

– Noi nu ne-am dezis de limba română, afirmă doamna directoare, Irina Razloga. Limba și literatura română este obiect de studiu obligatoriu în toate clasele. Nu pot afirma că situația s-a îmbunătățit radical, dar și acum la Complexul Instructiv-Educativ din Forosna avem 68 de copii. La 12 dintre ei mamele sunt plecate peste hotare, la 4 copii – ambii părinți. Frecventează școala și câțiva elevi din Jilovka și Cerlena. Suntem o filială a Școlii de bază din Coteleu, dar cum va fi mai departe, nu se știe, fiindcă n-a fost creată Comunitatea Teritorial Unită.

La Forosna s-a stabilit cu traiul o familie de refugiați din Donbas – Stepanov. Locuitorii a primit-o omenește. Când în această familie s-a întâmplat o tragedie – din cauza incendiului au rămas fără acoperiș deasupra capului, învățătorul de educație fizică, Boris Stadler, le-a propus o altă casă. De altfel, acest minunat pedagog l-a scos în lume pe Roman Vacaraș. Fiind elev, el juca foarte bine tenis, însă e invalid. Grație susținerii morale a lui Boris Stadler și a altor pedagogi, Roman Vacaraș a ajuns maestru al sportului și a câștigat medalie de aur la competițiile paraolimpice europene.

– Astă vară au absolvit școala noastră cinci elevi și toți, într-un fel sau altul, își continuă studiile. Nivelul de cunoștințe al elevilor noștri este la fel ca și în alte școli din raion, a subliniat doamna directoare Irina Razloga.

„VOM SFINȚI BISERICA ÎNNOITĂ”

Părintele Mihai Moisei este duhovnicul satului Forosna acum al patrulea an.

– Când am fost numit paroh la Forosna, serviciul divin de duminică era frecventat de 7-8 oameni, iar în prezent – de circa 50. Oamenii din Forosna sunt simpli, buni la suflet, profund credincioși și cu frică de Dumnezeu. Cu ajutorul lor am reparat biserica, am amenajat curtea ei, întregul teritoriu este iluminat. Însă, cel mai important este că am reușit să aprindem lumina credinței în sufletele oamenilor, că ascultă predica în limba lor maternă, subliniază domnul părinte.

La 21 noiembrie, în ziua praznicului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, Biserica reconstruită din Forosna, care are 80 de ani, va fi sfințită. La serviciul divin vor participa mitropolitul Bucovinei și Cernăuțiului, Meletie, și un sobor de preoți.

Vasile Carlașciuc

Lasă un răspuns