Se naşte o nouă coaliţie pro-Putin. Ţările în care prietenii preşedintelui rus se apropie de putere

nintchdbpict000281077983

Acum nu multă vreme, se spunea despre Vladimir Putin că nu are prieteni în lume. Invazia Crimeii şi implicarea în estul separatist al Ucrainei l-au transformat într-o persona non grata în Europa şi America.

Însă zilele acestea, liderul rus e pe val. Fără să fie nevoit să renunţe la niciun front pe care duce bătălii cu Occidentul, se discută despre ridicarea sancţiunilor impuse Moscovei încă din 2014, se arată într-o analiză Politico.

Putin a fost mereu o celebritate şi o sursă de inspiraţie pentru partidele de extremă dreapta din Europa, ele însele pe val. Iar în ultima perioadă fanii lui Putin din partidele politice din Europa ajung la putere sau cresc semnificativ în sondaje.

Curând, se poate spune că în Europa şi chiar peste ocean Putin pare să aibă propria coaliţie. Iată cum începe să ia formă:

Franţa
Victoria uimitoare de duminică a lui Francois Fillon este un pas înainte ca FOP (Friends of Putin) din Franţa să se mute la Palatul Elysee în iunie. Fillon a câştigat primul tur al alegerilor primare pentru desemnarea candidatului Partidului Republican la scrutinul prezidenţial din primăvara anului viitor.

Fostul premier al Franţei susţine că Rusia este un „partener crucial” pentru Europa. Vrea ca sancţiunile impuse Moscovei să fie ridicate şi a acuzat puterile occidentale că au „provocat” Rusia prin faptul că au extins prezenţa NATO prea aproape de graniţele sale.

Fillon mai vrea ca ţările occidentale să formeze o coaliţie cu Rusia pentru a lupta împotriva Statului Islamic din Siria.

Însă pentru Putin s-ar putea să fie o situaţie win-win în Franta. Marine Le Pen, liderul extremei drepte din Hexagon, despre care sondajele spun că este favorită la alegerile prezidenţiale din 2017, este un prieten chiar mai loial al lui Putin decât Fillon.

Partidul său, Frontul Naţional, a luat în 2014 un împrumut de nouă milioane de euro de la o bancă controlată de Kremlin şi a susţinut în mod repetat ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei.

Republica Moldova
Igor Dodon, liderul prorus al Partidului Socialiştilor şi fost ministru al Economiei, a câştigat alegerile prezidenţiale din Republica Moldova cu un scor de 52%, în faţa proeuropenei Maia Sandu.

Alegatorii „s-au unit si au votat pentru prietenia cu Rusia, pentru neutralitate”, a spus Dodon după alegeri. Socialistul a anunţat că va cere organizarea de alegeri anticipate în 2017, pentru a înlătura actualul Guvern de la Chişinău, care militează pentru relaţii mai apropiate cu UE.

Bulgaria
Tot un candidat prorus, Rumen Radev, a câştigat şi alegerile prezidenţiale din Bulgaria, motiv pentru care premierul de la Sofia, Boyko Borisov, şi-a dat demisia din funcţie. Radev, fost comandant al Forţelor Aeriene bulgare, susţine că vrea să reia relaţiile cu Kremlinul şi că va milita pentru eliminarea sancţiunilor impuse Rusiei.

Ungaria
Premierul ungar Viktor Orban este în favoarea unor legături de afaceri mai apropiate cu Moscova, în special când vine vorba de energie. În 2014, Ungaria a anunţat că va construi, alături de Rusia, o instalaţie nucleară finanţată printr-un împrumut rusesc. Orban este de părere că este în interes naţional să aibă o relaţie bună cu Putin. „Fără ruşi, este imposibil de gestionat corect viitorul ungarilor”, a declarat el recent.

Grecia
Grecia şi Rusia au interese economice comune în Balcani. Premierul elen Alexis Tsipras a cerut ajutor financiar de la Kremlin şi vrea ca economia Greciei să beneficieze şi de investiţii non-UE. A numit Moscova „cel mai important aliat al Greciei”.

La rândul său, Putin, care a vizitat de mai multe ori Grecia pentru a îmbunătăţi cooperarea economică dintre cele două ţări, a spus că statul elen este „un partener important pentru Rusia în Europa”.

Anul trecut, Grecia şi Rusia au semnat un acord comercial, iar Tsipras a spus că ţara sa, ca stat suveran, are tot dreptul să caute alianţe economice acolo unde are interese.

Estonia
Liderul Partidului Central din Estonia, Juri Ratas, care a primit sarcina de a forma un nou guvern, vine dintr-o formaţiune care are o părere bună despre Rusia şi care atrage susţinerea etnicilor ruşi din Estonia. Kadri Simson, liderul partidului în Parlament, a insistat că „politicile estoniene nu se vor îndrepta către UE sau NATO”.

Olanda
Olandezii au spus „nu”, în cadrul unui referendum din aprilie, unui eventual acord de asociere între Ucraina şi UE, vot pe care mulţi l-au văzut ca pe unul în favoarea lui Vladimir Putin. Însă, mai degrabă, a fost rezultatul unui sentiment eurosceptic în creştere în Olanda.

Statele Unite
Am lăsat la final ce era mai important: poziţia SUA.

Donald Trump şi-a arătat în campania electorala admiraţia pentru Vladimir Putin. A lăudat „controlul puternic” pe care acesta îl are asupra Rusiei şi a spus că relaţiile dintre cele două ţări ar trebui consolidate, astfel încât Rusia şi SUA să poată “învinge ISIL împreună”.

Asta în condiţiile în care, luna trecută, Administraţia Obama a acuzat că hackerii ruşi au intervenit în alegerile prezidenţiale din SUA, pe motiv că, în campanie, au spart şi dat publicităţii e-mail-uri ale lui Hillary Clinton.

Acum că Trump este cu un picior în Casa Albă, cine ştie cum se vor schimba relaţiile dintre Washington şi Kremlin, însă cu siguranţă se vor schimba, comentează jurnaliştii Politico.

Sursa: Independent.md

Lasă un răspuns