În prima săptămână a lui septembrie au revenit în sala de sesiuni, după o lungă vacanţă, petrecută în mare parte pe litoral sau în locuri exotice încântătoare, departe de problemele cotidiene ale ţării, şi deputaţii poporului.
Chiar în prima zi a şedinţelor în plen ei au hotărât să examineze în a doua lectură şi să adopte legea „Cu privire la învăţământ”. Astfel, s-au încheiat „chinurile” de trei ani şi urmează calea anevoioasă a realizării reformei şcolare. Noua şcoală ucraineană, după cum a declarat la toate nivelurile ministrul Învăţământului şi Ştiin- ţei, Lilia Grynevyci, nu va fi o „şcoală de furnizare a cunoştinţelor”, ci o „şcoală a competenţei”. Principalele momente ale reformei sunt: învăţământul de 12 ani, autonomia şcolii, finanţarea ei din diferite surse, anularea atestării şcolilor, atestarea cadrelor didactice şi stimularea celor care aplică metode eficiente de învăţământ, reducerea numărului controalelor din partea funcţionarilor.
Piatra de încercare a fost problema învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, drept consfinţit în Constituţia ţării. Reformatorii învăţământului au tratat-o în felul următor: la ciclul primar obiectele sunt predate în limba maternă, în clasele a V-IX-a se recomandă trecerea la predarea unor obiecte în limba ucraineană, iar în clasele superioare în limba ucraineană vor fi predate mai toate obiectele.
Doamna ministru a explicat acest lucru în felul următor: „Însu- şirea obiectelor principale în limba de stat le va fi de folos reprezentanţilor minorităţilor naţionale şi aceştia nu vor simţi nici un disconfort la însuşirea pe viitor a oricărei profesii”.
Legea adoptată chiar în prima zi a sesiunii curente a trezit un val de discuţii aprinse în societate. Opiniile sunt diametral opuse. Reprezentanţii minorităţilor naţionale imediat au bătut alarma: legea duce la dispariţia învăţă- mântului în limbile materne ale acestora.
Dl Octavian Magas, şeful Secţiei raionale de învăţământ Herţa, unicul raion cu populaţie preponderent românească, este adeptul părerii ca elevii de etnie română să înveţe cât mai mult în limba maternă, dar să cunoască foarte bine şi limba de stat – cea ucraineană şi astfel nu vor întâlni obstacole serioase la însuşirea profesiilor.
– Dacă legea va intra în vigoare, vom fi nevoiţi s-o îndeplinim, dar nu ne împiedică nimeni să facem la maximum totul ce depinde de noi pentru a menţine în şcoli limba română. Dacă raionul Herţa ar fi fost o singură comunitate teritorială unită, aceasta ar fi un sprijin important al învăţământului în limba maternă. Ceea ce ne uneşte este faptul că suntem români. Iată ideologia noastră, iar crearea mai multor comunităţi teritoriale pe teritoriul raionului este lipsită de ideologie. Procesul decurge după anumite proiecte de business. Iar proiectele de business se termină atunci când se termină şi banii.
Cadrele didactice de la unele şcoli româneşti din regiune de asemenea s-au arătat a fi îngrijorate de legea adoptată. Ei se întreabă: oare nu se va reduce numărul intelectualilor ieşiţi din sânul etniilor minoritare? Iar fără o intelectualitate cu dragoste de neam, aceste etnii nu prea au viitor.
Acestea sunt doar primele ecouri, discuţiile vor continua.