31 august – Ziua limbii române
Vara se încheie cu o mare sărbătoare a românilor – Ziua limbii lor materne. Ea își are începutul în Basarabia, săvârșindu-se un adevăr istoric. Pe teritoriul rupt din corpul Moldovei, unde de mai bine de un veac Imperiul țarist a aplicat în practică politica sa de deznaționalizare, „modificată” apoi de regimul comunist prin deportări în masă, a învins, în cele din urmă, „limba vechilor cazanii”. Preotul și poetul Alexe Mateevici a scris cea mai frumoasă odă, consacrată limbii române, în tranșeele Primului Război Mondial, când armata română obținea cea mai strălucită victorie a sa, deschizând calea spre unirea pământurilor românești. Peste decenii poezia „Limba noastră” a lui Alexe Mateevici urma să devină imn și flamură de luptă în Basarabia sa natală, poporul căreia a scăpat de ideologia comunistă, „înviindu-și graiul” și dându-i veșmântul cel firesc – latin.
La sfârșitul anilor 90 ai secolului trecut, când Marea adunare națională de la Chișinău a demonstrat lumii întregi că poporul dintre Nistru și Prut revine la istoria sa spirituală, a fost instituită Ziua limbii române, inițiativă preluată imediat de românii bucovineni, încadrați și ei în procesul de renaștere națională. Marcarea sărbătorii „Limba noastră cea română” a devenit un obiectiv al activității Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”. În prima duminică a lunii septembrie urma să aibă loc cea de a 31-a ediție a sărbătorii. Este unicul caz, când, din pricini extraordinare, sărbătoarea nu va avea loc.
–Carantina nu a oprit activitatea Societății „Mihai Eminescu”, organizatoarea acestei sărbători, accentuează președintele ei, Vasile Bâcu. Pur și simplu, deocamdată aceste restricții nu ne permit desfășurarea acțiunilor de masă, iar la sărbătoarea „Limba noastră cea română” veneau români din raioanele regiunii, oaspeți din Moldova și România. Continuăm să luptăm pentru apărarea limbii române în școală și în biserică, să le altoim copiilor dragostea pentru graiul matern. În pofida greutăților care există, în regiune apar două ziare românești, scriitorii noștri își editează cărțile, lansările cărora au loc într-un cerc mai restrâns. Limba română a fost și rămâne pentru noi o flamură în lupta pentru păstrarea identității de neam.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com