Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. În schimb, Patriarhia Moscovei se opune fermitate acestei decizii. Dar să vedem care a fost reacţia celor 14 biserici ortodoxe ortodoxe din lume la autocefalia Ucrainei.
Patriarhia Antiohiei, care funcţionează pe teritoriul Siriei și Libanului, a susținut poziția Patriarhului Moscovei. Potrivit TASS, această poziţie a fost exprimată de Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei și al Întregului Orient la o întâlnire cu delegația rusă pe 17 ianuarie.
Patriarhia Ierusalimului din Israel şi Palestina nu a decis încă dacă va recunoaște Biserica Ortodoxă Autocefală din Ucraina. Reeşind din informaţii care circulă în presa ortodoxă, în interior acestei biserici sunt diferite poziții pe marginea acestui subiect. De altfel, în timpul recentei vizite la Ierusalim, președintele Ucrainei Petro Poroșenko urma să se întâlnească cu Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului și al întregii Palestine, dar întâlnirea nu a avut loc.
Patriarhia Georgiei, de asemenea, nu se grăbește să-și exprime poziția şi anunţă că o decizie în acest sens va fi luată după ce Sinodul va examina această chestiune. Data reuniunii sinodului nu este menționată. În mod tradițional, Sinodul Bisericii Ortodoxe georgiene se reuneşte de două ori pe an — iarna și la începutul verii.
Patriarhia Sârbă consideră decizia Constantinopolului motivată politic, care a legitimat scindarea Bisericii Ortodoxe. Această declaraţie a fost făcută de Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Serbiei. El a menționat că „nu este nici de partea Constantinopolului, nici a Rusiei», dar cere respectarea canoanelor bisericeşti.
Biserica Ortodoxă a Ciprului este cel mai des amintită în presa ucraineană. Amintim că ambasadorul ucrainean în Cipru, Boris Gumeniuk, a declarat că liderul Bisericii Ortodoxe din Cipru, Arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea, sprijină autocefalia Ucrainei. Arhiepiscopul cipriot a negat ulterior această afirmație. El a spus că fiecare țară are dreptul la autocefalie, dar până când „poporul ucrainean nu sa trezit la astfel de acțiuni».
Biserica Greciei urma să examineze chestiunea privind autocefalia ucraineană la reuniunea Sinodului din 8 ianuarie 2019. Dar Sinodul a decis să nu ia nicio decizie, urmând ca chestiunea să fie examinată de Consiliul Episcopilor, ce urmează să se reunească în februarie 2019.
Biserica Poloniei, teoretic, nu se opune autocefaliei ucrainene, dar consideră că crearea Bisericii Ortodoxe Ucrainene încalcă normele ecleziastice. Potrivit liderului Bisericii Ortodoxe poloneze , Arhiepiscopul Sava, înainte-stătătorul Bisericii ucrainene, Mitropolitul Epifanie, a fost hirotonit preot într-o biserică non-canonică (Biserica Ortodoxă din Ucraina Patriarhia Kievului) și, prin urmare, consiliul său bisericesc este nelegitim.
Nu a existat nici o reacţia la Tomosul de acordare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene din partea Bisericii Ortodoxe a Cehiei și Slovaciei, Patriarhiei Alexandriei (Egipt), Bisericilor Ortodoxe din România, Bulgaria şi Albania.
Libertatea Cuvântului, Cernăuţi