În regiune sunt doar câteva localități, care dispun de planul general. Ostrița Herței fiind una dintre ele.
La un pas de oraș
Această lucrare cartografică este costisitoare, dar, conform expresiei unui remarcabil politician european, „jocul merită jertfire”. Când cu ani în urmă domnul Vasile Țurcan a fost ales pentru prima dată primar al Ostriței, el s-a gândit ca în biroul său să fie neapărat planul general al localității, cu toate terenurile de pământ, aflate în posesia Consiliului sătesc, trecute în el. A fost o idee pe cât de ambițioasă, pe atât și de strategică. Înțelegeau acest lucru doar primarul și câțiva specialiști din sat.
Primarul Vasile Țurcan își îndeplinea promisiunile date consătenilor, iar această idee nu-i dădea liniște. Chiar încheierea procesului de gazificare a satului nu l-a satisfăcut pe deplin. Domnul primar își dădea seama cât de acută poate fi problema pământului într-un sat, situat la un pas în adevăratul sens al acestui cuvânt, de oraș. Aștepta momentul potrivit și el sosi fără multă întârziere.
– În anul 2013 au fost adoptate schimbările la legile respective. Acesta a fost semnalul ca să încep să acționez, povestește domnul primar Vasile Țurcan, deschizând în fața mea planul general al Ostriței. Aflând că la Novodnistrovsk au sosit specialiști din capitală pentru a întocmi planul general al orașului de pe malul Nistrului, am și plecat încolo. Le-am spus acestora ce doresc și m-am interesat cât costă un asemenea proiect. Suma era cam mare pentru bugetul Consiliului sătesc, de aceea am căutat variante mai ieftine. Negocierile mele directe, fără intermediari, au dus la unele economii, dar când am văzut că nu am ce economisi, m-am adresat antreprenorilor din sat și aceștia m-au ajutat. Și iată, planul general e la mine pe masă, cu toate documentele adiționale la el. Despre valoarea lui oamenii își vor da seama cu timpul, iar eu sincer mă bucur că mi-am văzut visul realizat. La viitoarea sesiune o să le raportez deputaților despre aceasta.
Teritoriul Ostriței începe la un metru de garajele cernăuțenilor din raionul „Graviton”-ului, cuprinde un segment al malului Prutului, luncile din jurul satului, teritoriul fostei ferme a colhozului, unde în prezent funcționează mai multe firme de producție.
– Deoarece dispunem de planul general, toate terenurile indicate în el au un singur stăpân – Consiliul sătesc, explică domnul Vasile Țurcan. Se exclude faptul ca cineva dintr-o parte, fără consimțământul Consiliului sătesc, să primească pământ pe teritoriul Ostriței, așa cum s-a întâmplat nu demult la Tărăsăuți. În vecinătatea nemijlocită a orașului avem case care nu au fost trecute în registrele noastre. Planul general le oferă locatarilor o astfel de posibilitate.
De acum vom controla strict ca din segmentul nostru de pe malul Prutului să nu fie extras prundiș. Și celor, care planifică să-și ridice case noi, le va fi mai ușor. La Ostrița fiecare palmă de pământ are preț deosebit și este folosit fiecare ar. Iată, recent, enoriașii au hotărât să ridice o biserică ortodoxă care ar ține de mănăstirea de la Bănceni. Deoarece în sat nu există teren liber, mănăstirea a cumpărat pământ de la trei gospodari din sat. Este vorba de lotul de pe lângă casă care, potrivit legii, poate fi pus în vânzare. Lucrările deja au început.
De la zootehnie – la industrie
Primarul Vasile Țurcan propune să trecem pe la „fosta fermă”, care demult și-a schimbat profilul zootehnic în unul industrial.
– Aici există rezerve pentru bugetul local, opinează domnul primar. Având de acum planul general, proprietarii firmelor se vor simți mai încrezuți în ceea ce privește arendarea terenurilor folosite în scopuri de producție.
Cea mai solidă firmă, „VIGO”, a lui Victor Bercea se ocupă de prelucrarea materialului lemnos, cumpărat la licitații. Majoritatea angajaților sunt localnici, restul – din satele vecine. Crearea locurilor de muncă pentru săteni este un lucru foarte important în zilele noastre.
– Legile statului nu stimulează dezvoltarea businessului mic și mijlociu, recunoaște domnul Victor Bercea. Ne confruntăm cu multe greutăți pentru a ne menține cât de cât. Dar nu ne putem închide afacerea, căci ea garantează și locuri de muncă, și încasări în bugetul satului. Trăim cu speranță și în așteptarea unor condiții mai bune pentru antreprenoriat.
O istorie spirituală de 150 de ani
La întrunirile raionale, primarul Vasile Țurcan deseori afirmă: „Ostrița bani are, acesta este rezultatul muncii noastre”. Desigur, dacă randamentul tuturor întreprinderilor de pe teritoriul satului va fi în creștere, atunci și bugetul va fi mai ponderabil. Iar banii de care vorbește primarul sunt folosiți în mare parte la întărirea infrastructurii sociale.
– Punctul vulnerabil al nostru este lipsa unui club sau a casei de cultură. Ieșirea din situaţie este folosirea încăperii școlii, dar cu timpul cred că vom dispune și de o instituție de cultură, își exprimă speranța domnul primar. Iată, am încheiat reparaţia capitală a ambulatoriului, acum se desfășoară reparații la Şcoala primară-grădiniță, care la toamnă va împlini 150 de ani.
La această instituție de învățământ de pe teritoriul Ostriței, într-adevăr, se muncește intens: constructorii se ocupă de cantină, iar în sălile de clasă și în cele pentru preșcolari, care sunt în vacanță, fac ordine învățătoarele și educatoarele în frunte cu directoarea Jana Pavlenco.
– Complexul Instructiv-Educativ este frecventat de 120 de copii, dintre care 80 sunt preșcolari. Desigur, locuri la grădiniță nu ajung pentru toți doritorii, dar ne străduim ca aici să fie condiții minunate pentru micuții satului, cu atât mai mult că se apropie jubileul de 150 de ani ai școlii, a accentuat doamna Jana Pavlenco.
Ea, împreună cu doamnele Lucica Gostiuc, Natalia Dubiț și dl Alexei Calancea sunt antrenați și la scrierea unei cărți despre istoria de un secol și jumătate a învățământului din Ostrița.
În imagini: primarul Vasile Țurcan în fața planului general al Ostriței; în una din secțiile Firmei „VIGO”; asemenea case ca cea a soților Gheorghe și Elena Ghiba înfrumusețează peisajul arhitectonic al satului; la CIE Ostrița.
Vasile CARLAȘCIUC