Stres în timpul vacanței: O nouă încercare pentru școlile românești din Cernăuți

Screenshot_2

Cu câteva zile înainte de votare un tunet ca din senin a răsunat deasupra a trei școli românești din trei suburbii ale orașului Cernăuți: Roșa, Roșa Stâncă și Horecea. Nu este vorba de o calamitate naturală, ci de o tratare iresponsabilă de către unii funcționari a buchii legii. Sau poate a fost un truc electoral cu anumite scopuri, cine știe?

Mai-marii de la Direcția orășenească de învățământ au încercat să atenționeze administrațiile școlilor în cauză că, potrivit legii învățământului, la școlile din localitățile urbane trebuie să fie în clasă cel puțin 27 de elevi. În caz că lipsește numărul respectiv de elevi, clasa, pur și simplu, nu este creată. Cu alte cuvinte, la 1 septembrie aceste școli se pot trezi fără clasele întâi. Iar de aici – și consecințele radicale.

Pentru ca în școlile românești din Cernăuți să fie într-o clasă douăzeci și șapte de elevi, este un lucru aproape imposibil. Situația demografică se face simțită încă destul de bine, abia în ultimii ani numărul elevilor în clasa întâi a ajuns să fie ceva mai mult de douăzeci. Și pedagogii noștri apreciază aceasta drept o realizare, căci luptă pentru fiecare elev. Dar cine a stabilit „norma minimă” de 27 de elevi? În lege, au explicat unii reprezentanți ai școlilor în cauză, este scris negru pe alb că la oraș numărul elevilor în clasă poate fi nu mai mult de treizeci. Deci, este indicată norma maximă și nicidecum cea minimă. Dacă în clasă sunt 22 sau 25 de elevi, aceasta nu este o încălcare a cerințelor, e ceva normal pentru școlile minorităților naționale.

– La școala noastră, nr. 13 de la Horecea, spune directoarea ei, doamna Eugenia Facas, numărul elevilor e în creștere. Dacă aveam, cu cinci ani în urmă, 80 de elevi, în prezent școala este frecventată de 158 de elevi. Copiii vin aici să învețe limba română, cultura și tradițiile neamului. Aici au învățat străbunii, buneii, părinții mei, aici am învățat eu, copiii mei și îmi doresc să-i văd elevi și pe nepoțeii mei. Această școală îi ține uniți pe românii horeceni. Ea le oferă șansa să-și păstreze limba și zestrea spirituală.

Același rol îl au Școala medie nr. 10 de la Roșa (director Alexandru Rusnac) și cea medie incompletă nr. 17 de la Roșa Stâncă (directoare Ludmila Pușcariova). Este foarte important că acest lucru îl înțeleg părinții. Ei au sărit în apărarea școlilor și au discutat foarte aprins, dar convingător, cu funcționarii de la Direcția orășenească de învățământ. Aceștia au promis că problemele școlilor românești din Cernăuți vor fi soluționate pozitiv. În timp ce funcționarii pregătesc răspunsul, în instituțiile vizate continuă procesul de pregătire către noul an de învățământ. Să sperăm că clinchetul argintiu al clopoțelului la 1 septembrie va întregi speranța elevilor, părinților lor și profesorilor și nu va umbri această sărbătoare atât de importantă în viața celora, care vor trece pentru prima dată pragul școlii și vor deschide abecedarul cu litere românești.

Lasă un răspuns