Toamnă „fierbinte” în Bucovina sub semnul limbii române

22712459_1547829475283396_7482750240340953128_o

De la 5 septembrie încoace, de când Rada Supremă a Ucrainei a adoptat Legea „Cu privire la învățământ”, românii, precum şi alte minorităţi naţionale din ţară, care dispun de şcoli în limba lor maternă, nu mai au linişte. Le-a furat-o articolul 7 al acestei legi, care declară schimbări radicale în procesul de instruire în limba maternă. Noua lege a educației prevede ca în școlile minorităților naționale, învățământul în limba maternă să se desfășoare în clasele primare, iar, începând cu clasele a cincea și până în clasa a unsprezecea inclusiv, treptat să fie mărit numărul obiectelor predate în limba ucraineană. Se va face aceasta cu scopul ca reprezentanții minorităților naționale să studieze mai profund limba de stat pentru a se încadra pe deplin în societate.

Punctul vulnerabil Ucraina nu s-a aşteptat la o reacţie imediată din afară. Drastice au fost protestele Ungariei, care se preocupă de soarta comunității ungare din regiunea Transcarpatică, la fel de prompte au fost reacțiile Bucureștiului, care vede în noua lege o încălcare a drepturilor etnicilor români din Ucraina de a învăța în limba maternă. Sau arătat a fi îngrijorate de legea ucraineană Polonia, Republica Moldova și Bulgaria. Demnitarii ucraineni şi în dialogurile bilaterale, şi în instituţiile europene se străduiesc să explice că legea nu prezintă nici o daună pentru etniile minoritare, cărora Constituţia le garantează dreptul de a obţine studii medii în limba maternă. În cele din urmă, urmează să-şi spună cuvântul arbitrul cu autoritate – Comisia de la Veneţia, cuvânt pe care Ucraina declară că-l va respecta.Altfel spus, decizia instanţei comunitare va pune punctul pe „i” în chestiunea dată.

Acest punct vulnerabil a fost simţit cu inima de către românii din regiunea Cernăuţi. Şi nu este vorba numai de cele câteva sute, care au protestat în faţa Administraţiei Regionale de Stat, de liderii societăţilor naţional-culturale care au semnat petiţii Preşedintelui Ucrainei, Curţii Constituţionale, Comisiei de la Veneţia, de cei câţiva deputaţi de etnie română care au abordat la sesiunea Consiliului Regional problema dată, ci de majoritatea intelectualilor şi oamenilor simpli, care doresc pace în ţară, linişte şi bună înţelegere în societate. Or, interpretarea superficială a legii provoacă reproşuri nesănătoase la adresa celor care îşi apără limba.

Pentru a calma spiritele a şi sosit la Cernăuţi, imediat după acţiunile de protest, ministrul Învăţământului şi Ştiinţei al Ucrainei, Lilia Grynevyci.

22713399_1547829991950011_156389320126377551_o

Câteva minute pentru contraargumente

Dialogul cu reprezentanţii comunităţii româneşti a început la „masa rotundă”, la care s-au aşezat membrii delegaţiei de la Kiev în frunte cu ministrul Lilia Grynevyci, primele persoane din conducerea regiunii – şeful ARS Cernăuţi, Oleksandr Fişciuk, preşedintele Consiliului Regional, Ion Muntean, funcţionari din învăţământ, conducători ai instituţiilor de învăţământ, directori ai unor şcoli româneşti şi câţiva lideri ai societăţilor naţional-culturale româneşti (Vasile Tărâţeanu, Aurica Bojescu, Ilie Tudor Zegrea şi Nicolae Şapcă). Discuţiile aprinse au depăşit timpul rezervat pentru întâlnire. Demnitarii şi funcţionarii s-au străduit să demonstreze eficienţa noii legi, să evidenţieze conţinutul pozitiv al articolului 7, care, în opinia lor, nu prezintă nici un pericol pentru şcolile care se mai numesc oficial „cu limba română de predare”. De cele câteva minute pentru contraargumente s-au folosit preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, Ilie Tudor Zegrea, şi vicepreşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Nicolae Şapcă, descriind situaţia în care se află şcolile româneşti. Şeful Secţiei raionale de învăţământ Herţa, Octavian Magas, a atras atenţia participanţilor la „masa rotundă” că şcolile româneşti au şi succese, despre care ar trebui să se vorbească, dar nu să fie trecute cu vederea, iar majoritatea absolvenţilor acestor şcoli nu întâmpină dificultăţi, continuându-şi studiile la instituţiile de învăţământ superior din Ucraina.

Directoarea Gimnaziului de la Boian-Hliniţa, Svetlana Hauca, s-a referit la metoda învățământului bilingv – proiect-pilor, aplicat la 4 școli din regiune. Această temă a fost continuată de ministrul Lilia Grynevyci la Gimnaziul nr. 6 din Cernăuți, unde înaltul oaspete a asistat la o lecție în clasa a patra. Învățătoarea Valentina Grișco și elevii au conversat în două limbi și doamna ministru a rămas încântată.

22552920_1547828041950206_6407161495694474587_o

Atmosferă încordată în sălile de festivități

Prezentând oaspeților de la Kiev rezultatele Gimnaziului nr. 6 „Alexandru cel Bun”, participant și el la proiectul-pilot bilingv, directorul lui, dl Ion Ignat, a subliniat că în cei 26 de ani de la crearea acestei instituții de învățământ ea a fost absolvită de 667 de tineri, o bună parte dintre ei continuându-și studiile la instituții de învățământ superior. Numai în anul curent dintre cei 12 absolvenți, 8 au devenit studenți la instituții superioare. În acest pătrar de veac 8 absolvenți ai gimnaziului au susținut tezele de candidați în științe. Aceștia și alți indici ai învățământului calitativ confirmă faptul că elevii români, chiar învățând în limba mamei, sunt capabili să însușească foarte bine limba ucraineană și se afirmă în viață.

Ministrul Învățământului, Lilia Grynevyci, a operat, însă, cu alte cifre: 60 la sută din numărul elevilor de la școlile românești, participanți la estimările de stat externe, nu au susținut testele la limba ucraineană, 50 la sută – la matematică, 67 la sută – la istoria Ucrainei, studiată în limba română. Concluzia din punctul de vedere al Ministerului și al autorilor proiectului legii educației este cea expusă în articolul 7.

Răspunzând la întrebările părinților agitați și pe deplin responsabili de soarta copiilor lor, doamna ministru a accentuat că legea nici pe departe nu este un obstacol în calea studierii limbii materne în școlile minorităților naționale, că ideea cu închiderea școlilor românești a fost adusă de peste hotare și de ea se folosesc unii politicieni. Lilia Grynevyci le-a promis părinților că nu va fi închisă nici o școală românească, iar conducerea Ucrainei va respecta concluziile Comisiei de la Veneția. Rămâne ca aceste concluzii să fie pozitive și să inspire speranță minorităților naționale din Ucraina.

Într-o altă sală de festivități, în Sala de Marmură a Universității cernăuțene, unde sau adunat reprezentanți ai instituțiilor de învățământ de toate nivelurile, ministrul Lilia Grynevyci a explicat principiile esențiale ale legii educației, menită să scoată Ucraina din sistemul de învățământ post-sovietic și să-l orienteze spre normele europene. Răspunzând la întrebările participanților la întâlnire, ea s-a referit încă o dată la articolul 7:

22553123_1547827828616894_3177013104695873991_o

– Convorbirile pe această temă sunt destul de complicate, în primul rând cu politicienii, căci pentru ei limba de predare serveşte drept undă ce duce la mărirea ratingului lor. De asemenea, sunt complicate discuţiile cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care cred în miturile politicienilor. Complicată, dar profesională este discuţia cu lucrătorii din învăţământ. Cum să facem ca elevii care învaţă în şcolile minorităţilor naţionale să poată obţine studii superioare, să se realizeze în viaţă, să cunoască limba ucraineană la un aşa nivel, ca să se poată încadra în serviciul de stat? Nu este vorba de persoane numărate, ci de majoritatea absolvenţilor şcolilor minorităţilor naţionale. Dar să ne referim la indicii generali. La instituţiile de învăţământ superior au intrat 10 la sută din numărul absolvenţilor şcolilor româneşti. Indicele mediu în Ucraina este de 70 la sută. Aceasta înseamnă că statul ucrainean nu are grijă de aceste şcoli şi de aceşti copii. Suntem conştienţi de faptul că atât comunitatea românească, cât şi cea ungară se confruntă cu mai multe dificultăţi la studierea limbii ucrainene, deoarece sunt limbi din diferite familii. Iată de ce trebuie aplicate alte procedee metodice. Nimeni nu are de gând să închidă şcolile minorităţilor naţionale, dimpotrivă le vom susţine, vom avea grijă de pregătirea profesorilor. Mă adresez către specialiştii din învăţământ – ajutaţi la alcătuirea manualelor de limba ucraineană pentru şcolile minorităţilor naţionale.

În Bucovina toamna din anul curent sa dovedit a fi una „fierbinte”. Dar, parcă și poeții naționali ai acestor două popoare, ce conviețuiesc de veacuri pe pământul blagoslovit de Dumnezeu, înveșniciți în bronz și ridicați pe postament, îi îndeamnă pe conaționali: „Să proslăvim ca o minune înțelepciunea noastră, și limba noastră” – afirmă Șevcenko; iar Eminescu adaugă: „Numai în limba sa omul își pricepe inima pe deplin… dacă în limbă nu s-ar reflecta caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: „așa voiesc să fiu eu și nu altfel”, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ?”. Să-i auzim pe genii noștri, să ne ascultăm inima, să ne iubim graiul și să ne iubim unii pe alții.

Libertatea Cuvântului

Foto: Mihai Grosu

Lasă un răspuns