Majoritatea ucrainenilor, plecați în străinătate din cauza războiului, și-au găsit refugiu în Polonia. De la începutul războiului, aproximativ 2,6 milioane dintre cetățenii noștri au fost cazați acolo. România a devenit a doua țară în care au fost admiși cei mai mulți ucraineni: conform Ministerului Afacerilor Interne al țării, pe teritoriul român au intrat aproape 700 mii de ucraineni.
Românii înșiși nu întotdeauna au considerat țara lor ca fiind una care ar putea primi refugiați în masă. Cu toate acestea, războiul din Ucraina a schimbat această părere, scrie presa locală.
TRAVEL RBC-Ucraina, cu referire la date de la Ministerul ucrainean de Externe, a relatat cum sunt primiți ucrainenii în România.
România nu este considerată una dintre cele mai bogate țări din Europa. Astfel, conform Fundației Heritage, țara ocupă locul 28 dintre cele 45 de state din regiunea europeană. Creșterea economiei românești a încetinit din 2017 până în 2019, apoi s-a redus în 2020, pentru a reveni la procesul de restabilire în anul următor.
Din cauza situației destul de dificile din țară, România a cerut mai des ajutorul cuiva decât l-a oferit singură, spun experții. Iar Radu Umbreş, profesor de antropologie la Școala Națională de Studii Politice și Administrație Publică din București, spune că a fost uluit de faptul cât de călduros a răspuns țara sa la fluxurile de refugiați din Ucraina. „Ideea pe care o avem despre noi înșine este că, în general, nu suntem deosebit de generoși față de străini. Avem ideea că există țări dezvoltate, bogate şi, în primul rând, ele ar trebui să ajute. Dar în acest caz (sosirea în masă a ucrainenilor care fug de război) chiar și o țară atât de mică și nu atât de bogată precum România a oferit destul de mult sprijin poporului vecin”, spune el. Sprijinul fără precedent pentru acceptarea de către România a refugiaților din Ucraina, admite Radu Umbreş, contrastează puternic cu modul în care națiunea a răspuns la ultima criză umanitară majoră din Europa. Pe atunci, milioane de migranți și refugiați din tot Orientul Mijlociu și Africa căutau siguranță pe continent, inclusiv în România. „Am avut refugiați din Irak, din Afganistan, din Siria. Au fost ajutați, dar nu atât de masiv”, afirmă el. Compătimirea pe care românii o au pentru refugiații ucraineni provine dintr-o anumită moștenire culturală comună, consideră Radu Umbreş: „Ucrainenii sunt foarte asemănători cu românii în multe privințe. Desigur, avem și o istorie comună asociată cu comunismul. Ea ne apropie».
În țară au început să fie deschise centre de ajutor umanitar pentru ucraineni. De asemenea, localnicii sunt gata să le ofere locuințe. Mulți oferă cazare pe o „perioadă nedeterminată”, ceea ce ar putea însemna până la sfârșitul războiului din Ucraina.
Radu Umbreş spune că criza a trezit, de asemenea, ecouri ale istoriei relaţiilor problematice a României cu Rusia – amintiri care rămân profund personale și dureroase pentru mulți.
„Foarte mulţi oameni din România au istoriile lor personale, când strămoșii lor, într-un fel sau altul, au suferit de la autoritățile ruse, de la statul autoritar. Aceasta, de asemenea, îi ajută să-i compătimească pe alţii”.
Din cei peste 600.000 de refugiați, care au venit în România, aproximativ 80.000 au decis să rămână în țară decât să plece mai departe. Dar încă nu este clar câți refugiați vor mai veni. La fel și când războiul se termină. „Este foarte posibil ca mulți ucraineni vor să rămână în România mult timp. Având în vedere faptul că economia românească a mers bine în ultimii ani. Cred că sunt șanse mari să avem o diaspora ucraineană în România pe un timp oarecare”, accentuează Radu Umbreş.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com