Relațiile Ucrainei cu SUA, Franța, Germania și alte state importante s-au deteriorat din cauza necompetenţei politicienilor ucraineni, notează publicaţia Vesti. Orice stat normal încearcă să-şi găsească potenţialii aliaţi în lume. Este o practică firească, pentru că interesele diferitor state se intersectează sau se suprapun pe arena mondială. De aceea, e necesar de a coopera pentru a rezolva reciproc situaţiile problematice care apar. În plus, actorii puternici de pe scena mondială îi pot proteja pe cei mai slabi. După anexarea Crimeei şi demararea conflictului armat din Donbas, mai multe state importante din UE, alături de SUA şi Canada, erau pregătite să sprijine Ucraina. Cu toate acestea, autorităţile statului ucrainean au reuşit în această perioadă să se certe cu aproape toţi acei care sprijineau activ Ucraina.
SUA. Politicienii ucraineni nu au crezut până la urmă în victoria miliardarului Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA şi nu sau zgârcit la insulte în massmedia la adresa republicanului. Ministrul de Interne, Arsen Avakov, l-a numit pe Trump „marginal neruşinat”, care este foarte periculos pentru Ucraina. De asemenea, reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, luri Sergheev, l-a numit pe Trump „clovn care şi-a ieşit din minţi”. Cu alte cuvinte, politicienii ucraineni au pariat doar pe un candidat şi, în consecinţă, au pierdut pariul. După victoria lui Trump toţi sau apucat în mod frenetic să anuleze postările şi comentariile de pe reţelele de socializare. în consecinţă, relaţiile Ucrainei cu SUA rămân foarte incerte.
Spania. La sfârşitul lui ianuarie apare un nou scandal în Spania. De data aceasta împrumutul atacantului ucrainean, Roman Zozulya (27 de ani) de la Betis Sevilla la Rayo Vallecanonu s-a realizat. Atacantul ucrainean a fost acuzat că ar fi simpatizantul unei grupări paramilitare de extremă dreaptă din Ucraina. Fanii echipei spaniole au emis şi un comunicat în care se menţiona că „fasciştii sau neo-naziştii declaraţi» nu au ce căuta la Rayo. În ciuda faptului că coechipierii au luat apărarea fotbalistului ucrainean, scandalul a fost mare şi foarte mediatizat de presa spaniolă.
Franţa. Interesele geopolitice ale Franţei au dus la o răceală în relaţiile cu Ucraina. Principalul motiv — alegerile prezidenţiale. Liderul cursei electorale Marine Le Pen declară deschis că locul Ucrainei nu este în UE şi NATO. Alţi candidaţi la funcţia de preşedinte declară că sunt gata să recunoască Crimeea ca fiind teritoriu rusesc, iar sancţiunile impuse Rusiei trebuie anulate. Astfel, liderii cursei electorale din Franţa s-au dovedit a fi mari admiratori ai Rusiei.
Germania. Relaţiile Ucrainei cu Germania au devenit foarte şubrede după declaraţia Ambasadorului german la Kiev Ernst Reichel, referitoare la posibilitatea desfăşurării unor alegeri pe teritoriile din Donbas, care nu sunt controlate de Ucraina în prezenţa armatei ruse. Declaraţia a stârnit îngrijorare în rândul politicienilor ucraineni, iar parlamentarul Oleksii Gonciaruk a desenat pe fragmentul din Zidul Berlinului din faţa Ambasadei Germaniei din Kiev. Gestul lui a fost interpretat de nemţi ca o insultă la adresa istoriei şi democraţiei.
Ungaria. Relaţiile Ucrainei cu Ungaria lasă de dorit. Ţara vecină a criticat în repetate rânduri autorităţile ucrainene, acuzând Ucraina că nu este un partener de nădejde în domeniul gazului. În plus, Ministerul de Externe al Ungariei se pronunţă deschis pentru anularea sancţiunilor anti-ruseşti. „Aceste sancţiuni s-au dovedit a fi ineficace”, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Siyyarto. Ultima picătură în paharul neînţelegerilor a fost problema limbii. La 19 ianuarie, Rada Supremă a înregistrat un proiect de lege „Cu privire la limba de stat”, autorii căruia sunt 33 de deputaţi din diferite fracţiuni. Iniţiativa legislativă prevede utilizarea obligatorie a limbii ucrainene în toate sferele vieţii cetăţenilor ucraineni. Astfel, Ungaria s-a văzut nevoită să apere interesele minorităţii maghiare din Ucraina. Ministrul maghiar de Externe şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acest demers, specificând faptul că proiectul de lege nu ţine cont de interesele minorităţii maghiare din Transcarpatia.
Polonia. Recent, Polonia a lansat un mesaj clar către Ucraina: glorificarea în continuare a luptătorilor din cadrul Organizaţiei Naţionaliştilor Ucraineni (OUN-UPA) va deveni decisivă în relaţiile bilaterale. Preşedintele partidului de guvernământ din Polonia, laroslav Kacinski, a declarat că este inadmisibilă reabilitarea liderului acestei organizaţii, Stepan Bandera. „Cu Bandera Ucraina nu va intra în Europa”, a declarat răspicat Kacinski. Această declaraţie reprezintă un semnal de alarmă pentru Ucraina, după o serie de incidente neplăcute în relaţiile ucraineano-poloneze.
Moldova. Recent, premierul Moldovei, Pavel Filip, a efectuat o vizită oficială la Kiev. A fost o vizită necesară pentru relaţiile dintre Republica Moldova şi Ucraina, care s-au deteriorat foarte mult în ultima perioadă. Ne amintim aici de declaraţiile anterioare ale lui Igor Dodon cu privire la apartenenţa peninsulei Crimeea, retragerea temporară a ambasadorului Ucrainei de la Chişinău sau intenţia autorităţilor ucrainene de a construi staţii hidroelectrice pe Nistru.
Lista ţărilor cu care Ucraina are relaţii delicate poate fi continuată. De fapt, asistăm la o serie de eşecuri ale diplomaţiei autohtone. Toate aceste evenimente se întâmplă în perioada când Ucraina se confruntă cu agresiunea rusă şi ţara are nevoie de susţinerea comunităţii internaţionale.