Ucraina nu vede în România un partener strategic

6622e3d0a79c1ecbb2ec4bd46549040e

Pe 15 septembrie, publicația ucraineană Adevărul European (eurointegration.com.ua) a efectuat o analiză a noii Strategii de securitate a Ucrainei, care a intrat în vigoare de la începutul acestei săptămâni, remarcând faptul că Ucraina va dezvolta un parteneriat strategic cu Azerbaidjanul, dar evită să aibă o astfel de relație cu România, notează defenseromania.ro.

În primul rând, în secțiunea intitulată „Principalele direcții de politică externă”, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că aderarea deplină la UE și NATO constituie un obiectiv specific al Ucrainei.

În ceea ce privește relațiile bilaterale, lista statelor cu care Ucraina va dezvolta „cooperare cuprinzătoare” și „parteneriat strategic” cuprinde Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Germania, Franța, Azerbaidjan, Georgia, Lituania, Polonia și Turcia.

“Lista partenerilor strategici nu include România, stat vecin, membru al NATO, cu ieșire la Marea Neagră, care are sentimente puternice antirusești atât în ​​societate, cât și în rândul politicienilor […]. Și acest lucru este și mai trist deoarece acest stat are un potențial semnificativ de a sprijini Ucraina, inclusiv securitatea pe care Kievul, din anumite motive, o ignoră în mod sistematic”, se precizează în materialul publicației.

De asemenea, relațiile cu Slovacia nu sunt considerate o prioritate în noua strategie ucraineană de securitate, “deși această țară este mai importantă pentru independența energetică a Ucrainei decât Azerbaidjanul, întrucât aproape tot gazul natural importat trece prin granița slovacă.”

După cei zece parteneri strategici enumerați mai sus, pe nivelul statelor cu care se doresc relații de „parteneriat” se situează celelalte state baltice (cu excepția Lituaniei) și statele din Europa de Nord, urmează “relații strânse de bună vecinătate” cu țările din Europa Centrală și de Sud-Est, iar pe nivelul „relațiilor pragmatice” sunt plasate Moldova și Belarus.

Cu statele din Asia, Orientul Mijlociu, Africa și America de Sud (fără a fi nominalizate niciunul dintre acestea în document), Ucraina intenționează să dezvolte „o cooperare economică reciproc avantajoasă”.

Comentariul autorului: Deși România a fost printre primele țări care au recunoscut Ucraina ca stat independent, în 1991, relațiile dintre cele două state nu au fost niciodată cordiale, fiind mult timp marcate de discuțiile generate de vecinătatea geografică.

În cazul problemelor teritoriale, acestea s-au transformat în dispute care au făcut ca partea ucraineană să acuze România de pretenții teritoriale și care au trebuit tranșate la nivelul instituțiilor internaționale. Amintim aici problema delimitării frontierelor comune pe brațul Chilia, unde, în final România a obținut cinci din cele şase insule contestate (Ucraina primind Insula Maican şi apele teritoriale din jurul Insulei Şerpilor), delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră, unde Curtea Internațională de Justiție a decis că României îi revine 79,34% din suprafața disputată cu Ucraina și, nu în ultimul rând, problema Canalului Bâstroe, construit de Ucraina în detrimentul ecosistemului regional și al traficului naval în regim de frontieră. În ultimii ani, acestora li s-au adăugat problemele generate de înăsprirea legislației ucrainene privind respectarea limbilor minorităților naționale.

Lasă un răspuns