Migrația ilegală este una dintre principalele probleme ale Europei moderne. În căutarea unei vieți mai bune, sute de mii de migranţi ilegali, se îndreaptă în fiecare an spre Europa. La începutul verii, problema migranților era în centrul agendei UE și chiar ameninţa cu divizarea guvernul german. Criza migrației nu numai că a tulburat profund statele-membre ale UE, dar a pus la îndoială însăși existența acestei structuri.
UE nu a avut o poziţie comună în această privință şi fiecare țară a început să lupte împotriva migranților ilegali prin metode proprii. Unele țări (cum ar fi Ungaria) au construit ziduri sau garduri de sârmă ghimpată la frontieră, proiectate pentru a reduce fluxul migranților. Franța și Italia s-au certat pe tema migranților africani. Polonia a refuzat să accepte cota pentru refugiați impusă de UE. Cert este că criza migranţilor a divizat UE: unele state s-au pronunţat pentru impunerea unor metode dure şi apărarea intereselor naţionale, altele pledează pentru păstrarea solidarităţii europene și asistența reciprocă între statele-membre. Potrivit șefului Serviciului ucrainean al Frontierei de stat, Petro Ţygykal, Ucraina trebuie de urgenţă să consolideze legislația privind migrația și Frontiera de stat, deoarece migrația ilegală în țara noastră a început să crească. În 2018 numărul refugiaţilor ilegali a crescut cu 20%. Este vorba de cetăţeni din Vietnam, Afganistan, India sau Şri Lanka, care încearcă să ajungă pe diferite căi în Ucraina. În majoritatea cazurilor, imigranții nu aleg Ucraina din cauza nivelului lor scăzut de trai și a lipsei de perspective. Adesea, Ucraina este utilizată ca punct de tranzit pentru a ajunge în UE. Cu toate acestea, din cauza controverselor din interiorul UE şi înăspririi legislaţiei cu privire la refugiaţi, există riscul ca aceştia să se stabilească în Ucraina pentru o lungă perioadă de timp. Acest lucru poate crea o povară suplimentară asupra bugetului ucrainean.