În a douăzeci și patra zi de Brumărel, a plecat la cele veșnice, Ilie Tudor Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți. Ilie Tudor Zegrea, discipolul lui Vasile Levițchi, a fost înzestrat cu una dintre cele mai puternice voci poetice din septentrionul bucovinean în ultima jumătate de veac. Poezia l-a ademenit pe când el era încă elev la Școala din Sinăuțiul natal, publicând versuri în ziarul „Tânărul leninist” de la Chișinău. Poezia l-a însoțit și când tânărul Ilie Zegrea purta mantaua ostășească și atunci, când se angajase muncitor la Tipografia din Cernăuți. Anume de acolo Ilie Tudor Zegrea a fost chemat la Redacția emisiuni în limba română a Radiodifuziunii și televiziunii regionale Cernăuți. A fost cea mai lungă și cea mai fructuoasă perioadă de activitate a jurnalistului, poetului și activistului public Ilie Tudor Zegrea. Au văzut lumina tiparului la Cernăuți, la Chișinău și în România mai multe volume de versuri semnate de el. La Cernăuți a apărut și un volum bilingv – în română și ucraineană – cu versurile lui Ilie Tudor Zegrea în traducerea excelentului poet și traducător Vitali Kolodii.
În fonoteca de aur a Audiovizualului public regional Ilie Tudor Zegrea a lăsat o adevărată comoară – interviuri inedite cu mari personalități de creație românești din Bucovina, Moldova și România. O parte din ele au fost tipărite anul trecut într-o carte aparte. A fost sortit să fie ultima carte a maestrului iscusit al cuvântului poetic Ilie Tudor Zegrea.
Ca activist public și înflăcărat apărător al drepturilor comunității românești din regiunea Cernăuți, Ilie Tudor Zegrea s-a afirmat în perioada fondării Societății regionale de cultură românească „Mihai Eminescu”. A fost și președinte al ei, atunci când Societatea „Mihai Eminescu” era la început de cale. Ilie Tudor Zegrea îi încuraja și pe alți intelectuali români prin poziția sa fermă, prin îndrăzneala sa de a spune adevărul, prin fidelitatea cu care își servea neamul.
Ilie Tudor Zegrea a părăsit această „vale a plângerii” în anotimpul său preferat – toamna. Fiorul autumnal, care a persistat chiar în poezia sa de debut, l-a însoțit toată viața. E un fior care vine din veșnicie și pe care îl simt doar creatorii de adevărate valori spirituale. Iar Ilie Tudor Zegrea a fost unul dintre aceștia.
Drum lin spre zările cerești!
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com