Una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului al XIV-lea din Europa de Est

12 08 2020 LC site ISTORICUL 1

Istoricul zilei: 12 august

La 12 august 1399, la 40 de ani de la descălicatul Moldovei și la 69 de ani de la crearea statului medieval al Țării Românești,   cu 621 de ani în urmă, a avut loc Bătălia de la râul Vorskla. Bătălia s-a dat între coaliția formată din lituanieni, polonezi, teutoni, moldoveni, valahi și tătari răsculați, conduși de Witold, și oastea Hoardei de Aur în frunte cu hanul Timur Kutlug.

Aceasta a fost una din cele mai sângeroase bătălii ale secolului al XIV-lea din Europa de Est, ea încheindu-se cu înfrângerea decisivă a coaliției creștine. După lupta dintre un oștean tătar și cavalerul lituanian Syrykomla, încheiată cu victoria celui din urmă, armata lituaniană a început să treacă râul Vorskla. Tătarii au întâmpinat-o cu un atac frontal, iar o parte a cavaleriei lor a lovit flancurile, închizând rândurile și despărțind armata lituaniană de cea poloneză. În ciuda numărului mare de trupe și a echipamentului lituanian superior (inclusiv artilerie, a cărei utilizare a fost însă ineficientă împotriva călăreților, muschetelor și arbaletelor), armata lui Witold nu a putut rezista și a fost învinsă. Cu o armată bine echipată, dar mai puţin numeroasă, cneazul lituanian a suferit o grea înfrângere, pierde accesul la Marea Neagră şi se confruntă cu mai multe răscoale interne, fiind obligat să renunţe la ideea obţinerii independenţei şi să accepte tratatul de constituire a Uniunii polono-lituaniene în anul 1401.

Hoarda a urmărit resturile trupelor lui Witold până la Kiev. Cei mai mulți dintre comandanți (circa 50) au fost uciși, Witold însuși a fost rănit și a scăpat cu greu. Tătarii au devastat teritoriile lituaniene, iar Kievul, cu o recompensă uriașă (3.000 de grivne lituaniene), a reușit să se achite de atacul tătarilor, care amenințau să distrugă orașul.
Se crede că moldovenii participanţi la bătălie au fost omorâți pe câmpul de luptă, la fel și domnul Moldovei, Ștefan I (1394-1399).   Nu există însă nici o informaţie referitoare la participarea sa directă la luptă ci, din contra, un document din timpul lui Iuga Ologul (1399-1400) menţionează: „şi credinţa lui Ştefan voievod”, dovadă care atestă că domnul încă mai trăia.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

12 08 2020 LC site ISTORICUL 3 12 08 2020 LC site Istorucul 2

Lasă un răspuns