Unde săracii plătesc mai mari impozite decât bogații? În Ucraina, desigur…  

2268

Pare stranie constatarea, însă ea exprimă purul adevăr. Și acest fenomen straniu, cum îl numiți, are loc într-o țară cu economia instabilă, cum este Ucraina. Chiar de la bun început, când a fost pusă piatra unghiulară în fundamentul noului stat independent și împărțită „echitabil întreaga avere socialistă”, s-a întâmplat așa că directori de întreprinderi au devenit proprietari ai acestora, iar mulți muncitori și deținători de acțiuni – șomeri. Mai fiecare funcționar de partid  s-a ales cu o mică proprietate și și-a pus pe roate afacerea prosperă. Ca în vechea lume capitalistă societatea s-a divizat în bogați și săraci. Din păcate, fără clasa de mijloc, care menține echilibrul social.  Cei „aleși de soartă” s-au străduit și se străduiesc ca legile să fie în folosul lor, iar povara statalității a căzut pe umerii celor „bătuți de soartă”. Altfel cum se poate explica de ce săracii plătesc impozite mai mari decât cei bogați? Or, impozitele și constituie partea leului a încasărilor bugetare.

Să operăm cu cifre concrete și destul de convingătoare. Cei mai bogați oameni din Ucraina, adică 10 la sută din numărul populației, asigură 20 la sută (a cincea parte) a încasărilor bugetare, pe când în Statele Unite ale Americii – 70 la sută. Însă milionarilor și miliardarilor noștri ( 1 la sută din numărul populației) le revin numai 4,4 la sută din impozitele plătite statului, pe când în SUA – 36,7 la sută. Explicația acestui decalaj este următoarea: bogații noștri fug de impozite ca dracul de tămâie, iar oamenii de stat ar trebuie să se gândească și să aplice o scară progresivă a impozitării. Cu cât e mai mare venitul, cu atât e mai mare și impozitul. Simplu de tot și echitabil.

Dar calea spre această simplitate și echitabilitate este anevoioasă, fiindcă de un sfert de veac în Ucraina se desfășoară procesul de perfecționare a legii fiscale care, în pofida modificărilor peste modificări, așa și n-a ajuns să fie perfectă sau, mult-puțin, să satisfacă toate păturile sociale. În schimb, cei bogați devin și mai bogați, iar cei săraci – și mai săraci. Să luăm, bunăoară, proiectul Bugetului de stat pe anul 2017, examinarea căruia a început în Parlament chiar săptămâna curentă. El prevede salariul minim la nivelul de 1.600 grivne care echivalează cu 61,5 dolari (potrivit cursului de schimb de 26 grivne dolarul), pe când la începutul anului 2014 salariul minim era de 1.218 grivne sau 152,3 dolari (potrivit cursului de schimb 8,2 grivne dolarul). Deci, standardele sociale în decursul ultimilor doi ani s-au redus de 2,5 ori. Dacă analizăm  de pe pozițiile cursului dolarului, atunci reiese că cheltuielile pentru învățământ sunt reduse de 2,6 ori, iar cele pentru domeniul ocrotirii sănătății – de 2,75 de ori. Atunci cum rămâne cu declarațiile funcționarilor din învățământ că salariile învățătorilor urmează să fie majorate de 3 ori?!

Lasă un răspuns