Extinderea Uniunii Europene ar trebuie să ia o „pauză”, consideră preşedintele german Joachim Gauck, însă în Parlamentul European există convingerea că este benefic ca UE să cuprindă, la un moment dat, şi ţările aflate astăzi pe lista candidatelor la aderare.
„Ca întreg, ar trebui să ne gândim la o pauză, în timpul căreia să discutăm ce obiectiv vrem să atingem şi cu ce viteză”, spunea liderul german, weekend-ul trecut, adăugând că, nici după decenii de integrare europeană, nu toţi cei peste 500 de milioane de cetăţeni ai blocului comunitar pot sau vor să ţină pasul.
Deşi Gauck, al cărui mandat de preşedinte se încheie în februarie anul viitor, nu s-a referit în mod special la Turcia, amintim că săptămâna trecută Parlamentul European (PE) a votat pentru îngheţarea negocierilor de aderare a acestei ţări la UE, din cauza epurărilor comandate de liderul Recep Erdogan după tentativa de lovitură de stat din vară.
Pe lista statelor candidate pentru intrarea în UE se mai numără ţări balcanice precum Serbia, Albania, Macedonia şi Muntenegru.
Ar fi Uniunea mai puternică dacă s-ar extinde mai mult în Balcani sau, din contra, acest lucru ar ţine pe loc consolidarea blocului comunitar? Şi care sunt discuţiile în PE?
Ziare.com a încercat să afle răspunsurile la aceste întrebări şi a stat de vorbă cu europarlamentarul Iuliu Winkler, care ne-a spus că în Parlamentul European nu există susţinere pentru ideea invocată de preşedintele german.
Winkler, membru al Partidului Popular European (PPE), a amintit de o dezbatere din 2014, atunci când grupul şi-a conceput controlul electoral.
„A fost o dezbatere foarte, foarte controversată şi foarte dură, în termeni antagonici, despre lărgirea UE. Mai este posibilă lărgirea sau nu? Până la urmă, compromisul a fost acela al programului lui Juncker (preşedintele Comisiei Europene – n.red.), care a spus ‘nu prevedem lărgire în următorii cinci ani’. Deci în mandatul actualei Comisii Europene nu se prevede o lărgire. Iar eu cred că asta este o declaraţie realistă. Nu văd posibilă vreo lărgire în acest mandat, până în 2020.
Dar să vorbeşti de faptul că nu avem nevoie de lărgire sau că Uniunea Europeană renunţă la ideea extinderii către Balcani mi se pare o exagerare şi o afirmaţie – să spunem – în context electoral, care categoric nu are acoperire în atmosfera de astăzi din Parlamentul European”, a explicat acesta.
Mulţi adepţi pentru extinderea UE
Iuliu Winker a punctat că în Parlamentul European „există foarte mulţi adepţi pentru lărgirile din Balcani”, evident, doar când condiţiile sunt îndeplinite, deci doar atunci când ţările candidate sunt pregătite.
„Vorbim despre Serbia şi despre alte republici foste iugoslave. Probabil Serbia în primă instanţă şi apoi celelalte. Dar este clar pentru multă lume că interesul Uniunii Europene pentru Balcani este unul care nu se schimbă şi nu se poate schimba.
Dincolo de cel economic, este un interes geopolitic. Iar stabilitate în Balcani se va putea construi în interiorul Uniunii Europene. Deci atunci când UE, într-o perspectivă nu ştiu cât de largă, temporal vorbind, va cuprinde şi fostele republici iugoslave”, a arătat Winkler.
Europarlamentarul a subliniat că declaraţia preşedintelui german vine pe fondul rezoluţiei adoptate săptămâna trecută de Parlamentul European, care a decis îngheţarea discuţiile de aderare cu Turcia.
Această rezoluţie arată că UE „nu poate să discute despre lărgire în condiţiile în care un partener al discuţiei, şi anume Turcia, este în actuala perioadă într-o situaţie cel puţin controversată în ceea ce priveşte drepturile omului, libertatea de exprimare, situaţia comunităţilor minoritare şi mai ales a comunităţii kurde”.
Se naşte o lume nouă
Dintr-o perspectivă mai amplă, Winker a declarat că „ne aflăm acum într-o situaţie globală foarte interesantă”.
„Din momentul alegerilor din Statele Unite se întâmpla o serie întreaga de lucruri care, acum şase luni, înaintea referendumului din Marea Britanie, nici măcar nu puteai să le prevezi. Scena mondială a devenit mai nerăbdătoare, mai radicală (…). Toate aceste declaraţii dure de pe scena globală din ultimele şase luni înseamnă probabil, după părerea mea, că se naşte o nouă lume.
O lume în care democraţia parlamentară, parlamentarismul liberal – în sensul englezesc al termenului – probabil că se află în cea mai mare criză a sa din ultimii 50 de ani şi ne îndreptăm către altceva. Ce este acest altceva? Este ceva care se naşte…nu ştim cum să punem în ecuaţie noile forme de comunicare, Internetul, reţelele sociale, noua autoregăsire a Rusiei şi toate celelalte elemente. Aş pune în acest context declaraţia preşedintelui german şi evident în contextul electoral, pentru că Germania se află deja în precampanie electorală”, a detaliat europarlamentarul.
Sursa: ziare.com