Vasile Mandicevschi — predecesor al familiei Mandicevschi în istoria satului Băhrinesti

15102023_1139801842782396_1443730472_o

Multe discuţii se duc în jurul originii lui Vasile Mandicevschi. Cine a fost şi unde s-a născut? Unii sunt de părere că el a fost un preot uniat din Galiţia, însă această afirmaţie este greşită. În primul rând, Vasile Mandicevschi timp de mulţi ani a slujit în calitate de preot în satul Băhrineşti, care aproape 600 de ani a fost o localitate ortodoxă. In al doilea rând, în vechiul cimitir din sat se află mormântul preotului ortodox, care se numea loan (Ivan) Mandicevschi. Pe cruce este scris că părintele paroh loan Mandicevschi a trecut la cele veşnice la vârsta de 75 de ani. Este posibil ca loan Mandicevschi să fi fost tatăl lui Vasile.

Vasile Mandicevchi s-a născut în anul 1824 în Băhrineşti — Rădăuţi, a murit în Cernăuţi în 1896, preot, compozitor. A fost căsătorit cu Veronica Popovici, descendentă a unei vechi familii de moldoveni (Bălăşescu).

Veronica Popovici a fost o mare amatoare de muzică şi o bună pianistă, fiica profesorului Institutului Teologic, Constantin Popovici, ea a fost sora marelui savant cu renume european, Eu-sebie Popovici, profesor universitar de istorie bisericească şi a venerabilului arhimandrit Clemantie Constantin Popovici, de asemenea profesor universitar. Ei au avut opt copii: Aurora, Virginia, Maria, Ecaterina, Eusebie, Constantin, Erast şi Gheorge.

Vasile Mandicevschi a urmat studii teologice la Cernăuţi unde a învăţat să cânte la flaut. După studiile teologice făcute în Cernăuţi (1847-1950), este hirotonit în preot în 1850, apoi în anul 1880 în exarh. A fost paroh în Băhrineşti, districtul Siret, apoi în Molodia şi în Voloca pe Derelui, districtul Cernăuţi. A lăsat în manuscris un volum de piese muzicale pentru pian, doine, hore, valsuri, scrise sub influenţa soţiei lui, Veronica Popovici. A fost pasionat de muzică, cânta la flaut şi a prelucrat mai multe piese folclorice.

Membru-fondator al Reuniunii Române pentru Leptură în Cernăuţi 1862, apoi membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina.

În revista bilingvă eparhială “Candela”, 1896, p. 512-513, în secţiunea (Cronică), aflăm că Vasile Mandicevschi a dat slujirii lui Dumnezeu în satele Băhrineşti, Molodia şi Voloca pe Derelui 46 de ani. Pentru aceasta Arhiepiscopul Teofil Bendella în 1873 l-a onorat cu cinstea de a purta brâul roşu, iar Arhiepiscopul Silvestru Morariu în anul 1880 i-a acordat titlul de exarh. Peste puţin timp, Vasile Mandicevschi a fost ales egumen al Mănăstirii Putna, dar din cauza decesului nu a reuşit să intre în această slujbă.

De asemenea, pe baza statisticilor bisericeşti “Schematismus der Bucovinaer” din anii 1847-1897, putem afla că Vasile Mandicevschi a slujit în satele Băhrineşti (1856-1867) şi Molodia (1868-1891).

Mihai ACATRINI, directorul Şcolii de Cultură Generală din satul Băhrineşti, raionul Hliboca

Vladimir ACATRINI, colaborator la Biblioteca ştiinţifică a Universităţii Naţionale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuţi

În imagine: vechea biserică din Băhrinești unde a slujit parohul Bisericii „Sf. Treime” — Vasile Mandicevschi

Добавить комментарий