Vegetarieni versus carnivori: Cine trăieşte mai mult şi de ce?

vegetarian-vs-meat-eater-e1477989472995

Obiceiurile alimentare ale oamenilor reprezintă încă una dintre dezbaterile care conduc, deseori, la conflicte inutile.

Longevitatea nu e influenţată doar de stilul de viaţă, ci şi de gene, într-o proporţie de 30%. Restul de 70% depinde, într-adevăr, de factorii externi. Cât despre longevitatea în cazul carnivorilor şi vegetarienilor, există multe studii care se contrazic.

De exemplu, un studiu desfăşurat pe parcursul a cinci ani, care a implicat 100.000 de americani, a arătat că vegetarienii trăiesc mai puţin. Alte analize, pe de altă parte, au arătat că o dietă săracă în carne e asociată cu o viaţă mai lungă şi o stare de sănătate mai bună. Alte studii arată diferenţe insignifiante din acest punct de vedere între cele două stiluri de viaţă.

Un lucru e cert: dietele lipsite de carne pot reduce riscul anumitor probleme de sănătate, cum ar fi diabetul de tip II, presiunea sanguină crescută sau chiar cancerul. De asemenea, veganismul are, la rândul său, anumite avantaje în faţa vegetarianismului. James Brown, lector de Biologie şi Ştiinţă biomedicală la Universitatea Aston spune că, din păcate, în momentul de faţă nu există suficiente dovezi care să demonstreze că un stil de viaţă îţi garantează o existenţă mai îndelungată.

Brown expune faptul că, în cazul oamenilor, e foarte greu să realizezi studii care să măsoare efectul a orice asupra longevităţii, tocmai pentru că trăim mult mai mult decât alte fiinţe. Oamenii de ştiinţă au doar opţiunea de a examina rapoarte medicale sau de a monitoriza voluntari pentru anumite perioade limitate. Datele adunate astfel sunt folosite pentru a arăta efectele anumitor activităţi asupra longevităţii, unul dintre ele fiind evitarea cărnii.

Există destul de multe semne de întrebare în privinţa acestei abordări. O legătură între consumul de carne şi o moarte prematură nu înseamnă neapărat că acest obicei a fost cauza clară. Vegetarianismul şi longevitatea, de asemenea, ar putea avea o legătură strânsă, dar sunt mai multe variabile. De exemplu, deseori, vegetarienii fac mai mult sport, fumează mai puţin şi consumă mai puţin alcool decât carnivorii.

De asemenea, studiile asupra nutriţiei se bazează pe înregistrările exacte ale consumului de alimente, făcute de voluntari. Nici aici nu există o garanţie. După cum spune Brown, alte studii au arătat că oamenii au tendinţa de a raporta un consum mai mic de calorii şi un consum mai mare de mâncare sănătoasă. Fără a controla îndeaproape activitatea voluntarilor, e imposibil să dai un verdict în ceea ce priveşte legătura dintre hrana zilnică şi longevitate.

Lasă un răspuns