„Decizia nedreaptă și lipsită de viziune a Președintelui Nawrocki cu privire la poporul ucrainean i-a unit în mod fără precedent pe președinții Ucrainei care, în perioade diferite, au fost decorați cu Ordinul Vulturului Alb”, a scris acesta pe rețeaua de socializare X.

Potrivit lui Stefanciuk, fiecare dintre președinți, mulțumind poporului polonez pentru sprijin, a adoptat decizia comună de a-și returna distincțiile.

Stefanciuk a menționat că foștii președinți Leonid Kucima, Viktor Iușcenko, Petro Poroșenko și actualul șef al statului, Volodymyr Zelenski, au exprimat o poziție comună, punând demnitatea națională mai presus de neînțelegerile politice.

„Putem avea viziuni politice, convingeri și aspirații diferite. Dar suntem Ucraineni! O Națiune Mare. O Națiune de Luptători. O Națiune a Onoarei. O Națiune a Demnității”, a subliniat Stefanciuk, mulțumind totodată partenerilor pentru ajutor, sprijin și omenie.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit lui Kseniei Bazilenko, tocmai în această zi Soarele atinge apogeul puterii sale, dăruindu-ne cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte din an.

„Nu este de mirare că, timp de milenii, oameni din culturi și popoare diferite au tratat această perioadă cu o stimă deosebită, observând cu atenție cerul, ciclurile naturii și ritmurile vieții. Pentru astrologie, Soarele este luminătorul principal. Tocmai poziția sa determină semnul zodiacal sub care se naște o persoană. Soarele simbolizează viața, conștiința, sănătatea, forța creatoare, voința, bucuria, copiii și „Eul” nostru interior. De aceea, solstițiul de vară nu este doar o sărbătoare a Soarelui pe cer, ci și o reamintire a Soarelui din interiorul nostru”, spune Bazilenko.

Ea subliniază că în această zi este deosebit de important să-ți amintești de tine, de adevăratele tale dorințe, scopuri și visuri. Este un moment bun să te gândești la ceea ce te împiedică să mergi înainte, să lucrezi cu mentalitatea ta, să înveți să vezi binele, să îți exprimi recunoștința și să apreciezi tot ceea ce ai deja în viață.

Solstițiul de vară a fost privit, în multe culturi, ca un timp al focului, al fertilității, al protecției și al celebrării vieții. Este ușor de înțeles de ce. Natura este abundentă, plantele sunt în plină forță, iar lumina pare să susțină totul cu generozitate.

În spațiul românesc, solstițiul este aproape de sărbătoarea Sânzienelor, celebrată pe 24 iunie. Deși nu sunt același lucru, cele două momente se întâlnesc simbolic în aceeași atmosferă de vară deplină: flori galbene, coronițe, ierburi culese, feminitate, protecție și legătura omului cu ritmurile naturii.

Privit spiritual, solstițiul aduce în prim-plan ideea de lumină conștientă. Nu doar lumina din jur, ci și cea interioară: ce vezi mai clar acum, ce a crescut în tine în ultimele luni, ce merită hrănit mai departe și ce poate fi lăsat să se stingă fără dramatism.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

A fost odată ca niciodată un rege. Un rege bun, care își iubea foarte mult supușii și era blând cu ei. În plus, își dorea tare mult ca viața lor să devină mai bună. Se gândea adesea la ce binefacere le-ar putea face supușilor săi. Însă nu reușea nicicum să se gândească la ceva care să-i facă fericiți pe toți deodată. De aceea, nu făcea nimic bun – se temea că, dacă va face pe cineva fericit, ceilalți se vor supăra pe el și îl vor numi rău. Așa a și murit regele, fără să mai inventeze cum să-i facă pe toți fericiți. După moartea lui, lumea aproape că nu-și mai amintea de el. Ei bine, a trăit un rege bun, dar prin viața lui nu a făcut pe nimeni fericit…

În același regat trăia și un sătean – nu era cerșetor, dar nici bogat, nu era rău, dar nici cu un caracter de înger. Însă el își ajuta întotdeauna vecinii după măsura puterilor sale. Cu ce putea, cu aceea ajuta. Acest țăran a murit în aceeași zi cu regele. Vecinii lui își amintesc de el cu vorbe bune și în ziua de astăzi. S-a dovedit că, de-a lungul vieții sale, el a ajutat foarte mulți oameni. Nu i-a făcut fericiți, dar i-a ajutat.

(Din rețelele de socializare)

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

La 21 iunie 1848, în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură” a fost publicată poezia „Un răsunet” de Andrei Mureșanu. Ea a fost pusă pe note de Anton Pann și peste 142 de ani, în 1990, a devenit Imnul de Stat al României – „Deșteaptă-te, Române!”.

„Foaie pentru minte, inimă şi literatură” era supliment al “Gazetei de Transilvania” și în anul revoluționar 1848, în momentul publicării poeziei lui Andrei Mureșanu, revista avea 800 de exemplare. Tinerii brașoveni au copiat poezia „Un răsunet” în mii de exemplare, fapt deosebit pentru participanţii la revoluţiile de la 1848 din Ţara Românească şi Transilvania.

Poetul face un apel la trezirea conştiinţei naţionale, invocându-se virtuţile înaintaşilor pentru dinamizarea energiilor revoluţionare ale contemporanilor. Supratitlul „Deşteaptă-te, Române!” este un imperativ social, care a putut fi inspirat fie de poezia lui Vasile Alecsandri „Către români”, devenită „Deşteptarea României”. Poezia lui Andrei Mureşanu poate fi considerată un ecou, un răspuns sau un răsunet ardelean al poeziei lui Alecsandri. Nicolae Bălcescu aprecia că poezia este „una din faptele cele mai minunate ale acestui minunat al XIX-lea veac”. De asemenea, titlul poate fi inspirat de articolul-program al „Gazetei de Transilvania”, care cuprinde acest îndemn: „deşteaptă-te şi tu, române, păşeşte împreună cu noi, primeşte şi cultivă în inima ta iubirea de dulcea noastră patrie”.

Se pare că George Bariţiu ar fi propus ca poezia, iniţial de 10 strofe, să cuprindă şi cea de-a unsprezecea strofă, pentru completarea ideilor exprimate. Poezia a intrat în fondul de aur al liricii patriotice româneşti, alături de „Hora Unirii”, „Scrisoarea a III-a”, „Limba noastră” etc. şi cuprinde idei de redeşteptare, de chemare la o nouă viaţă, fiind adoptată ca imn al revoluţionarilor români de la 1848. Nicolae Bălcescu a numit-o „Marseilleza românilor”. „Deşteaptă-te, Române!”, a devenit un cântec care a însoţit istoria românilor în momentele cele mai însemnate.

Poezia lui Andrei Mureșanu, comparată cu „Marseilleza” lui Rouget de Lisle, a fost considerată la început, ca specie literară, marş. În 1897 poetul George Coşbuc a scris un articol intitulat „Cele trei marşuri”, în care făcea comparaţie între „Marşul oştirii române” de Vasile Cârlova, „Deşteptarea României” de Vasile Alecsandri şi „Un răsunet” de Andrei Mureşanu. Numele de marş a fost înlocuit, fiind mai potrivit cel de Imn. Ca şi marşul, imnul în varianta lui de Imn Naţional este de inspiraţie patriotică. În poezia lui Andrei Mureșanu mândria naţională este evidenţiată de măreţia trecutului: „Priviţi măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine”. Poezia exprimă năzuinţele de viaţă ale naţiunii, cum ar fi libertatea: „Dar noi pătrunşi la suflet de sfânta libertate”; unitatea naţională: „O mamă văduvită de la Mihai cel Mare / Pretinde de la fiii-şi, azi mână d-ajutori”. Astfel, reiese valoarea deosebită a poeziei din faptul că ea arată marile idealuri naţionale: libertatea şi unitatea naţională, dar şi capacitatea de mobilizare. Comparaţia făcută de Coşbuc între cele trei poezii, menţionate mai sus, dovedeşte faptul că toţi cei trei poeţi cer întâi de toate unire.

Mihai Eminescu îl caracterizează astfel pe poetul Andrei Mureşanu: „Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet”, iar Iosif Vulcan vede în acest poem un program naţional şi consideră poezia „testamentul sfânt al apostolilor noştri şi evanghelia naţională scrisă cu litere de aur”.

La 21 iunie 1848 revoluționarii moldoveni, exilați după represaliile domnului Moldovei Mihail Sturdza, organizează la Cernăuți Comitetul revoluționar moldovean, în frunte cu Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Zaharia Moldoveanu, etc., care ține o strânsă legătură cu revoluția din Valahia. Comitetul însărcinează pe Mihail Kogălniceanu să redacteze un program de revendicări sociale și politice.

La 21 iunie 1934 s-a născut Mihail Cibotaru, prozator și publicist din Republica Moldova. Mihai Gheorghe Cibotaru (1934-2021) şi-a făcut studiile la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău, ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1959 și a urmat apoi Școala Superioară de Partid, secția jurnalistică de pe lângă CC al PCUS, Moscova (1967).  A lucrat ca jurnalist la ziarele „Tinerimea Moldovei”(1957-1959) și „Moldova Socialistă”(1959-1975), iar începând din anul 1975 a fost redactor șef al revistei „Moldova” și redactor șef al săptămânalului „Luceafărul”.  În anii 80 a avut de suferit șicane din partea autorităților sovietice pentru faptul că a publicat scriitori ca Grigore Vieru, Ion Hadârcă etc.  Mihail Cibotaru s-a remarcat și ca un valoros prozator. El a debutat în presă cu povestiri la începutul anilor 60. Primul său volum de povestiri, intitulat „Tăcerea pădurilor” (1965), s-a distins printr-o problematică cetățenească, prin lirism și căldură umană. Publică de asemenea trei romane: „Semănătorii” (1974), „Drumuri” (1979) și „Îndrăzneala” (1983) în care abordează probleme etice, sociale, ecologice și economice pe care le ridică viața. Primul roman se referă la evoluția satului moldovenesc pe plan social odată cu intrarea lui în etapa revoluției tehnico-științifice. A publicat apoi romanele „Eclipsa” și „Vijelia”, care au apărut în revista  „Basarabia” în 1990 și, respectiv, în 1993. În aprilie 2015 i s-a conferit „Ordinul Republicii”  „în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite față de stat, pentru muncă îndelungată și prodigioasă în domeniul de activitate și înaltă măiestrie profesională”. Scriitorul a decedat la 20 ianuarie 2021.

La 21 iunie s-a stins din viață Spiridon Vangheli, prozator, poet, traducător şi editor.  S-a născut la 14 iunie 1932, în Grinăuţi, Bălţi. Absolveşte şcoala primară din comuna natală. Clasele următoare le face în oraşul Bălţi şi în comuna Pelinia. Absolveşte Institutul Pedagogic „Ion Creangă” (azi, Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, 1955). Profesor, apoi redactor la editurile „Cartea Moldovenească” şi „Lumina”. Debutează în 1962 cu placheta „În ţara fluturilor”. Volume: „Soarele” (1963), „Pe lume” (1964), „Băieţelul din coliba albastră” (1964), „Balade” (1966), „Isprăvile lui Guguţă” (1967), „Ministrul bunelului” (1971), „Columb în Australia” (1972), „Primiţi urătorii” (1975), „Guguţă − căpitan de corabie” (1979), „Steaua lui Ciuboțel” (1981), „Calul cu ochi albaştri” (1981), „Privighetoarea” (1985), „Pantalonia − ţara piticilor” (1989), „Ghiocica” (1991), „Guguţă şi prietenii săi”, vol. I-II (1994), „Copii în cătuşele Siberiei” (2001) ş.a. A tradus din poezia şi proza universală pentru copii.  În 2006 realizează un proiect de proporţii „Carte de citire şi gândire” pentru clasele I-IV în 4 volume. Poet al universului copilăriei prin excelenţă, S. Vangheli se remarcă printr-un mod original de interpretare, copilăria fiind văzută printr-o prismă universală. Eroul său, Guguţă, este îndrăgit atât de micul cititor, cât şi de cel matur. „Isprăvile lui Guguţă” şi Steaua lui Ciubotel” au fost traduse în engleză, franceză, germană, rusă, ucraineană, cehă, slovacă, japoneză, chineză, armeană, letonă, maghiară, bielorusă, turcă, lituaniană, bulgară, finlandeză, estonă, arabă, georgiană, hindi, italiană ş.a., înregistrând tiraje de milioane de exemplare. A obţinut numeroase distincţii naţionale şi internaţionale.

Evenimente istorice din ziua de 21 iunie:

1633: Omul de știință italian Galileo Galilei este găsit vinovat de către Inchiziție pentru „bănuită erezie“ întrucât susținea opinia heliocentrică a lui Copernic, care pretinde că Pământul și alte planete orbitează în jurul Soarelui. Deși a fost forțat să renege public opinia heliocentrică, i s-a mai adăugat pedepsei inițiale și o perioadă nelimitată de arest la domiciliu.

1897: S-a născut Iuri Kondratiuk (Aleksandr Şargai), savant-inventator ucrainean, unul dintre primii creatori de rachete şi a teoriei zborurilor cosmice. Iuri Kondratiuk (1897-1942) este autorul lucrării „Valorificarea spaţiului interplanetar”, publicată în 1929. În ea sunt expuse principalele probleme ale cosmonauticii, schema şi descrierea rachetei cu mai multe trepte, idei care au depăşit cu mult concepţiile despre călătoriile în spaţiul cosmic din acea perioadă. La începutul războiului germano-sovietic Iuri Kondratiuk a fost mobilizat pe front şi şi-a pierdut viaţa în 1942, în circumstanţe necunoscute până în prezent. La cererea NASA lucrarea sa a fost tradusă în engleză şi folosită de savanţii americani la pregătirea zborului navei cosmice „Appolo” spre Lună. Numele lui Iuri Kondratiuk îl poartă unul dintre cele mai mari cratere de pe partea opusă a Lunii.

1940: Al Doilea Război Mondial: Franța capitulează în fața Germaniei.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Teiul este unul dintre cei mai răspândiți copaci pe teritoriul orașului Cernăuți. Acum este perioada înfloririi lui și valuri de aromă dulce și delicată a florilor alb-gălbui se răspândesc prin vechile și noile cartiere, de la suburbii la centru. Teiul este un copac sfânt la români și acest adjectiv i l-a dat Mihai Eminescu,  poetul nostru național, care și-a început calea în literatură anume la Cernăuți. În fața fostului Gimnaziu german, unde el a învățat, de-a lungul străzii ce-i poartă numele, stă aliniat un rând de tei. Un tei înalt și rotat își apleacă ramurile asupra monumentului lui Eminescu din centrul orașului. Tânărul Eminescu de pe postament și teiul bătrân din preajmă urmăresc forfota cotidiană din jur. Iar cei care cunosc și iubesc lirica lui Eminescu, pot simți în această adiere ușoară de vânt din miez de Cireșar, o suflare a veșniciei…

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

CIMPOIEȘU Adela a lui Dumitru, născută la 1918, în localitatea Horbova, fostul județ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei. Pe data de 11 iunie 1941, ,,troika operativă” a Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că ,,era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei ,,Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

CIMPOIEȘU Agripina a lui Dumitru, născută la 1886, în localitatea Horbova, fostul județ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei. Pe data de 11 iunie 1941, ,,troika operativă” a Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că ,,era rudă cu un trădător al patriei”. Moare în 1944, în regiunea Tiumen din Federația Rusă. Reabilitată conform Legii Ucrainei ,,Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

CIMPOIEȘU Dumitru al lui Gheorghe, născut la 1885, în localitatea Horbova, fostul județ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei, neștiutor de carte, țăran. Pe data de 11 iunie 1941, ,,troika operativă” a Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că ,,era rudă cu un trădător al patriei”. Moare în 1953, în regiunea Tiumen din Federația Rusă. Reabilitat conform Legii Ucrainei ,,Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

CIMPOIEȘU Elena a lui Dumitru, născută la 1930, în localitatea Horbova, fostul județ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei. Pe data de 11 iunie 1941, ,,troika operativă” a Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că ,,era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei ,,Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

CIMPOIEȘU Georgeta, născută la 1929, în localitatea Bănceni, fostul județ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei. A fost deportată în Siberia, în iunie 1941.

CIOBANU Ana a lui Dumitru, născută la 1863, în localitatea Boian din Bucovina istorică, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei, țărancă. Pe data de 9 iunie 1941, ,,troika operativă” a Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că ,,era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei ,,Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

CIOBANU Maria a lui Ion, născută la 1930, în localitatea Boian, fostul județ Cernăuți al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei. Pe data de 9 iunie 1941, ,,troika operativă” a Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că ,,era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei ,,Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

CIOBANU Sanda a lui Ion, născută la 1908, în localitatea Boian din Bucovina istorică, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei, neștiutoare de carte, țărancă. Pe data de 9 iunie 1941, ,,troika operativă” a Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că ,,era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei ,,Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

Petru GRIOR,

directorul Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți 

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Actuala etapă a războiului ruso-ucrainean deschide o oportunitate rară pentru obținerea unui armistițiu consistent. Evoluția ulterioară a evenimentelor depinde nu doar de deciziile Kremlinului, ci și de capacitatea aliaților occidentali de a-și adapta viziunea privind încheierea conflictului la noile realități. Despre aceasta a relatat editorialistul Financial Times, Ivan Krastev, citat de UNIAN.

Autorul atrage atenția asupra faptului că războaiele moderne se încheie tot mai rar prin tratate de pace clasice. În opinia sa, schimbarea naturii conflictelor armate obligă la o regândire a însuși conceptului de pace.

În același timp, autorul sugerează că oprirea ostilităților ar putea fi avantajoasă chiar și pentru Kremlin. El consideră că, și fără atingerea obiectivelor maximale declarate, conducerea rusă este capabilă să prezinte un armistițiu drept un succes propriu, invocând lipsa unei aderări rapide a Ucrainei la NATO și alți factori politici.

„De asemenea, este puțin probabil ca Kievul să insiste pe trimiterea de trupe europene de menținere a păcii. Ucraina pur și simplu nu are nevoie de ele și, așa cum arată cel mai recent sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe, majoritatea europenilor nu sunt nici ei prea interesați să le trimită”, a punctat el.

În plus, Moscova ar putea miza, conform evaluării sale, pe faptul că o pauză în război va deveni un instrument de destabilizare internă a Ucrainei.

Cu toate acestea, Krastev este convins că și Kievul are motive solide pentru a lua în considerare posibilitatea încetării focului. El subliniază că, în ciuda succeselor armatei ucrainene, consecințele demografice și pe termen lung ale războiului capătă o importanță din ce în ce mai mare.

„Kievul a câștigat războiul dintr-un punct de vedere esențial. Conflictul a demonstrat lumii că, spre deosebire de afirmațiile naționaliștilor ruși, ucrainenii nu sunt niște ruși vrăjiți. Ucraina a pierdut teritorii, dar suveranitatea sa a fost reconfirmată. Armata sa este una dintre cele mai puternice din Europa, iar sectorul său de apărare este invidiat de întreaga lume”, a declarat Krastev.

În opinia sa, în fața autorităților ucrainene se pune tot mai acut problema nu doar a apărării statului, ci și a conservării potențialului său uman. Editorialistul consideră că prelungirea ostilităților înseamnă noi pierderi de vieți omenești, adâncirea crizei demografice și reducerea șanselor ca cetățenii plecați în străinătate să se mai întoarcă, ceea ce face ca un război de uzură pe termen lung să fie din ce în ce mai puțin avantajos din punct de vedere strategic.

Printre factorii cheie, expertul evidențiază și momentul politic actual, care s-ar putea dovedi de scurtă durată. El consideră că șansa unei înghețări a războiului există deja în prezent, însă aceasta poate fi ușor pierdută din cauza așteptărilor nerealiste ale Kremlinului și a reticenței partenerilor occidentali de a revizui abordările tradiționale privind reglementarea pașnică.

„Negocierile directe între ruși și ucraineni ar putea fi cea mai realistă cale de a obține ceea ce astăzi este considerat a fi pacea”, a concluzionat Krastev.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

S-a stins din viață o femeie care a crezut și a așteptat până în ultima clipă. Domnica Jitaryuk a stat umăr la umăr cu celelalte familii — cei ai căror fii, soți și frați au dispărut fără urmă sau au căzut în prizonierat. Împreună își căutau apropiații, împreună se sprijineau și nu își permiteau unii altora să cadă în disperare.

Fiul ei — apărătorul Nicolae Jitaryuk, născut la 1 iunie 1992 — este considerat în continuare dispărut fără urmă. El a dispărut în apropierea localității Ivanivske din raionul Bahmut: nu a mai luat legătura cu familia din 16 februarie 2023, fiind declarat oficial dispărut fără urmă pe 18 februarie 2023. Mama a luptat pentru el în toată această perioadă de incertitudine, fără a-și pierde speranța de a auzi ce era mai important: „Mamă, sunt acasă”. Însă inima ei a cedat în fața suferinței.

„Nu a mai apucat să audă ceea ce visase. A plecat cu durere în suflet”, au scris rudele prizonierilor și ale celor dispăruți, alături de care Domnica Jitariuk își căuta cu disperare copilul.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

După cum au comunicat reprezentanții instituției, acest tronson de drum are nevoie de reparație capitală. Cu toate acestea, din cauza finanțării limitate a sectorului rutier în condițiile stării de război, în prezent se execută doar lucrări de întreținere operațională.

Drumarii frezează porțiunile deteriorate ale carosabilului, le tratează cu materiale lianți, după care toarnă amestecul asfaltic și îl compactează.

Oficialii menționează că aceste lucrări reprezintă o soluție temporară și nu pot înlocui o reparație capitală propriu-zisă. În același timp, ele permit menținerea viabilității drumului, previn distrugerea ulterioară a asfaltului și asigură desfășurarea traficului rutier în condiții de siguranță.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Istoria căpșunilor în jurul lumii. Francezii au început să aducă în grădinile lor căpșunul de pădure încă din secolul XIV. Căpșunul de grădină pe care îl cunoaștem astăzi a fost crescut pentru prima dată în regiunea franceză Bretagne, pe la 1750. Planta provine din încrucișarea speciei Fragaria Virginiana, din estul Americii de Nord, cu Fragaria Chilensis, care a fost adusă din Chile în 1714. Americanii nativi au mâncat căpșuni cu mult înainte de sosirea coloniștilor europeni. Ca prim fruct al verii, căpșunile erau o delicatesă, consumate proaspăt culese sau coapte în pâine de porumb.

Vechii romani credeau despre căpșuni că au puteri medicinale. Le-au folosit pentru a trata totul, de la depresie, la leșin, la febră, pietre la rinichi, respirație urât mirositoare și dureri de gât.

Belgia are un muzeu dedicat căpșunilor. În magazinul de cadouri de la Musée de la Fraise (Muzeul căpșunilor), se poate cumpăra de la gem de căpșuni până la bere cu căpșuni.

În Franța, unde se crede că sunt afrodisiace, căpșunele sunt servite celor proaspăt căsătoriți la micul dejun tradițional de nuntă sub formă de supă dulce cremoasă.

Care sunt beneficiile nutritive ale căpșunilor? Căpșunile au numeroase beneficii pentru sănătate. Ele conțin magneziu, mangan, acid folic, vitaminele C, B6 și K, au un nivel ridicat de antioxidanți, fibre și polifenoli. Acestea sunt, toate, substanțe nutritive esențiale care susțin funcționarea zilnică a organismului. Totodată, au puține calorii, așa că pot fi o gustare sănătoasă și aromată.

* Căpșunile și sistemul imunitar.  Fiind o excelentă sursă de vitamina C, consumate în stare proaspătă, căpșunele au proprietăţi clare de stimulare a imunităţii organismului, fiind în acelaşi timp un antioxidant eficient.

* Căpșunile întăresc rezistența organismului față de îmbolnăvirile de cancer.  Antioxidanţii conținuți de căpșuni sunt luteina, zeaxantina şi acidul elagic, unul dintre micronutrienții cei mai valoroși conținuți de fructe și legume. Potrivit unui studiu NCBI, acidul elagic, conținut în cantități importante de căpșunele de cultură, are un efect anticancerogenic însemnat.

* Ajută la menținerea sănătății pielii. Vitamina C, care se găsește în aceste fructe în cantități mari, ajută organismul să producă colagen iar acesta este esențial pentru păstrarea elasticităţii pielii. Practic, consumul de căpșune ne ajută să avem un ten frumos și fără riduri pentru o lungă perioadă de timp

* Ajută la scăderea nivelului de colesterol.  Consumul de căpșuni contribuie la reducerea grăsimilor/colesterolului din sânge. În cantităţi mari, colesterolul se poate depune pe vasele sangvine, cauzând mari probleme de sănătate (hipertensiune, probleme cardiace și cerebrale etc).

* Consumul de căpșune ajută la menţinerea sănătății ochilor.  Fiind atât de bogate în antioxidanți, consumul de căpşune previne apariţia cataractei. Pe de altă parte, vitaminele conținute de acestea ne protejează împotriva radiaţiilor solare nociv

* Căpșunile sunt indicate și pentru diabetici. Acidul elagic ca polifenol s-a dovedit promițător în a ajuta la gestionarea unora dintre efectele diabetului de tip 2. În special, acesta reglează nivelul zahărului din sânge.

* Contribuie la reducerea inflamaţiilor. Studii recente indică faptul că, prin consumul a 250 de grame sau mai multe căpșune pe săptămână, se  poate reduce proteina-C reactivă a corpului. Aceasta este legată de inflamația care însoțește artrita și bolile de inimă. Căpșunile sunt, de asemenea, bogate în antocianină și acid folic. De asemenea, sunt utile pentru pierderea în greutate și pot ajuta la prevenirea multor boli.

Deși majoritatea dintre noi ne putem bucura de căpșuni fără probleme, acestea sunt un alergen obișnuit, mai ales pentru copiii mici. Dacă aveți alergii la polenul de mesteacăn, este mai probabil să dezvoltați o alergie alimentară secundară şi la căpșuni. Căpșunile conțin, de asemenea, goitrogeni, compuși care pot interfera cu funcția tiroidiană, astfel încât cei cu afecțiuni tiroidiene ar trebui să-și minimizeze aportul. (SanoVita.ro)

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Kremlinul a reacționat nervos la atacurile cu drone asupra Moscovei. Oficialii ruși, în maniera lor tradițională, au amenințat din nou Ucraina. Toate aceste detalii se regăsesc în noul raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

Analiștii subliniază că purtătorul de cuvânt al „führerului”, Dmitri Peskov, și ministrul de externe, Serghei Lavrov, au recunoscut faptul loviturilor ucrainene asupra Moscovei din 18 iunie și au început să creeze condițiile informaționale pentru continuarea și intensificarea valurilor de atacuri asupra Ucrainei. Peskov a declarat că sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei funcționează bine, „în ciuda tuturor greutăților”. Cel mai probabil, acesta s-a referit la numărul mare de drone ucrainene lansate. De asemenea, el a afirmat că Rusia va continua să aplice lovituri regulate asupra Ucrainei.

În același timp, bloggerii militari ruși (milbloggerii) și comunitatea ultranaționalistă pun accent pe succesul apărării lor antiaeriene, exprimându-și totodată o profundă dezamăgire față de cetățenii Federației Ruse care „au subminat securitatea operațională” prin publicarea pe internet a înregistrărilor video cu momentul atacului și cu urmările acestuia.

Pe de altă parte, așa-numiții milbloggeri au criticat comandamentul rus pentru că nu investește în sisteme de apărare antiaeriană capabile să combată ținte mici, cum ar fi dronele (UAV). Ei au cerut, de asemenea, o implicare mai mare a Rusiei în efortul de război și au încurajat continuarea atacurilor asupra orașelor ucrainene pentru a provoca un exod în masă al populației de acolo.

„Kremlinul va folosi, cel mai probabil, atacurile ucrainene asupra Moscovei din 18 iunie pentru a justifica valurile repetate, distructive și de mare amploare, de lovituri ale Rusiei asupra Ucrainei. Cu toate acestea, armata rusă își intensificase deja semnificativ campania de atacuri împotriva Ucrainei cu mult timp înainte ca Kievul să efectueze acest atac”, subliniază experții americani.

În administrația „führerului” Vladimir Putin s-a instalat o stare de mare nervozitate din cauza loviturilor asupra Moscovei, însă, în general, oficialii evită să comenteze pe larg atacul. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, urmând exemplul Ministerului Apărării, s-a lăudat cu așa-numitele „performanțe ridicate ale forțelor de apărare antiaeriană”.

În același timp, primul adjunct al președintelui Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat, Aleksei Juravliov, a izbucnit în declarații radicale. Acesta a cerut sfidător autorităților „să înceapă să lupte cu adevărat”, amenințând cu noi bombardamente asupra logisticii, podurilor, tunelurilor și căilor ferate.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Un țăran mergea pe drum împreună cu fiul său. Fiul îi povestea ceva tatălui și i-a spus o minciună. Țăranul și-a dat seama că fiul îl minte. Atunci, el a spus:

– Acum, fiule, ne apropiem de un pod. Acest pod nu este unul simplu, ci fermecat – se prăbușește sub cei care spun neadevăruri.

Când a auzit asta, fiul s-a speriat și i-a mărturisit tatălui că l-a mințit.

Țăranul și fiul său au pășit pe pod și, deodată… acesta s-a prăbușit.

– Până la urmă, eu te-am mințit pe tine, i-a mărturisit țăranul băiatului, după ce au ieșit la mal. Poduri fermecate nu există.

* * *

Uneori, cuvintele noastre necugetate duc la consecințe și mai mari.

(Din rețelele de socializare)

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com