<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Libertatea Cuvântului (Cernăuți) &#187; admin</title>
	<atom:link href="https://lyberti.com/author/admin/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://lyberti.com</link>
	<description>Ziar social-politic şi de cultură din regiunea Cernăuţi</description>
	<lastBuildDate>Tue, 17 Nov 2026 18:38:02 +0000</lastBuildDate>
	<language>ru-RU</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.2.39</generator>
	<item>
		<title>Prăbușirea Podului din Crimeea: presa occidentală leagă operațiunea de „summit-ul celor trei”, în timp ce experții militari ghicesc ce va face Rusia în continuare</title>
		<link>https://lyberti.com/prabusirea-podului-din-crimeea-presa-occidentala-leaga-operatiunea-de-summit-ul-celor-trei-in-timp-ce-expertii-militari-ghicesc-ce-va-face-rusia-in-continuare/</link>
		<comments>https://lyberti.com/prabusirea-podului-din-crimeea-presa-occidentala-leaga-operatiunea-de-summit-ul-celor-trei-in-timp-ce-expertii-militari-ghicesc-ce-va-face-rusia-in-continuare/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 18:38:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Pagina principală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166765</guid>
		<description><![CDATA[Ei sunt de acord că scopul Forțelor Armate ale Ucrainei nu a fost doar acela de a complica logistica Rusiei în sud, ci ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Ei sunt de acord că scopul Forțelor Armate ale Ucrainei nu a fost doar acela de a complica logistica Rusiei în sud, ci și de a-i da o palmă lui Putin înaintea unor negocieri istorice.</p>
<p data-path-to-node="5">Astăzi dimineață a devenit cunoscută prăbușirea structurilor Podului din Crimeea: a căzut o deschidere în arc a părții rutiere cu o lungime de peste 270 de metri. Experții CNN au presupus că Ucraina ar fi putut alege tocmai acest moment pentru atac în mod deliberat. Ei au atras atenția asupra faptului că operațiunea a avut loc cu câteva zile înainte de summit-ul trilateral istoric al liderilor SUA Donald Trump, Chinei Xi Jinping și Rusiei Vladimir Putin.</p>
<p data-path-to-node="6">„Kremlinul a urmărit să înfățișeze aceste negocieri drept o «Nouă Ialtă», în cinstea conferinței din 1945, la care liderul sovietic Iosif Stalin a redesenat practic harta globală a sferelor de influență ale puterilor aliate”, se arată în material. „Atacul asupra podului face ca Ialta, un oraș din Crimeea anexată, să devină practic inaccesibilă dinspre Rusia continentală, cel puțin până când obiectivul va fi reparat.”</p>
<p data-path-to-node="7">La BBC, lovitura dată podului a fost numită o încercare a Kievului de a crește costul politic al războiului pentru Putin și, urmând exemplul CNN, s-a atras atenția asupra momentului ales pentru operațiune. „Atacul are loc într-un moment important, înaintea întâlnirii lui Putin cu liderii Chinei și ai SUA. Acest lucru îi poate strica momentul de triumf”, scriu experții publicației. În plus, conform evaluărilor lor, de data aceasta consecințele loviturilor asupra obiectivului sunt mult mai serioase decât în cazul operațiunilor anterioare.</p>
<p>Analistul proiectului finlandez OSINT Black Bird Group, Emil Kastehelmi, consideră că partea rutieră a podului nu va fi refăcută până la sfârșitul războiului. De asemenea, el atrage atenția asupra avarierii grave a pilonilor și presupune că rușii ar putea încerca să rezolve problemele logistice cu ajutorul feriboturilor, însă nu se știe câte dintre acestea sunt în stare de funcționare în prezent.</p>
<p data-path-to-node="10">Analistul principal al companiei britanice de securitate maritimă Ambrey, Thomas Alexia, a presupus că rușii ar putea încerca să scoată din apă arcul distrus, însă această sarcină nu este una ușoară. Între timp, deputatul parlamentului norvegian Peter Frølich, cunoscut pentru sprijinul său activ față de Ucraina și pentru fondarea organizației de voluntari Fritt Ukraina, a subliniat un rezultat al acestei operațiuni care nu a fost încă menționat: prăbușirea podului nu numai că va complica aprovizionarea militară, dar va limita și turismul ilegal în peninsulă.</p>
<p data-path-to-node="11">Și Institutul pentru Studiul Războiului din SUA leagă atacul Ucrainei de necesitatea de a-i împiedica pe ruși să folosească principalele linii de comunicație terestre (GLOCs) pentru a aproviziona grupările care luptă în regiunile Herson și Zaporijjia, care depind în mod critic de aprovizionarea prin peninsula ocupată. Podul din Crimeea în sine este principala verigă a acestei rețele, care, pe lângă acesta, include și autostrăzi, căi ferate, poduri, tuneluri și treceri cu bacul.</p>
<p data-path-to-node="12">„Atacul Ucrainei asupra Podului Kerci demonstrează incapacitatea Rusiei de a proteja obiectivele strategice care sunt critice atât pentru economia rusă, cât și pentru logistica militară”, au menționat experții.</p>
<p data-path-to-node="13">Reamintim că, în dimineața zilei de 17 noiembrie, după două serii de atacuri ale Forțelor Armate ale Ucrainei cu drone și rachete, s-a prăbușit deschiderea în arc a părții rutiere a Podului din Crimeea, având o lungime de peste 270 de metri. Acest lucru a dus la oprirea traficului rutier și feroviar – calea de rulare a suferit și ea avarii , precum și a navigației între Mările Neagră și Azov. Ulterior, Președintele Volodymyr Zelenski a comunicat că această operațiune a fost pregătită timp de câteva săptămâni: mai întâi au fost scoase din funcțiune sistemele de apărare antiaeriană, război electronic etc. de pe peninsulă, și abia după aceea Forțele de Apărare ale Ucrainei au atacat obiectivul. Între timp, purtătorul de cuvânt al dictatorului rus, Dmitri Peskov, a încercat să evalueze cu optimism ceea ce, cu precauție, poate fi numit începutul sfârșitului patrimoniului arhitectural al rușilor, declarând că, după reparații, podul va deveni și mai bun.</p>
<p data-path-to-node="14">Aceasta este a patra operațiune a Ucrainei împotriva Podului din Crimeea. Atacurile anterioare au avut loc în anii 2022, 2023 și 2025. În timpul primei operațiuni, Forțele de Apărare au folosit un autovehicul încărcat cu 21 de tone de exploziv în echivalent T.N.T., un an mai târziu au lansat asupra obiectivului două drone de luptă Sea Baby, iar doi ani mai târziu au aruncat în aer partea subacvatică. Rusia încearcă să protejeze podul: în primăvara anului 2024, a instalat de-a lungul acestuia bariere de protecție și a consolidat apărarea antiaeriană. Cu toate acestea, partizanii raportează că obiectivul se surpă și are nevoie de reparații de urgență.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFiQ0Rqd3VFM0JJZU1IeGJGc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHzjQphBsAnfbuvCpijhAPixlg2ZiZxZ4hA6M5U4o6vJhaRUIVZ1rp-ECfqFy_aem_zLbHWzwx62Hm4cGj7K7yuA&amp;h=AUAOOBcdibw4OvXnzVqS8L3ciWeKWgYUcmIoUdyduAxeaYQsJy5OG4_cPa4ijMcDgbzLL-8nylZ_wxI1rbNWzqsqi4YI9tjHQy5fnpG2j2PzrZkNk54PKkum4-ma0UfuC7qjeDay1Fr9o93D&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUA0HZ6Na9PsADjUP2Ml9D944qKzzqdSbXMmXCQWDAYmVKfCSBqWZlofqbuYZ9X37TOrRiTpzHg2z04HLIXHiPloBpEiQJHlX14hMP9eM9vMO97tWawTA2RYas-n_vI5mS25J0IYLqyDbyG8-IJ2EaX0HFXY2u-Au1TK0di5xFcVvMIY0MeSFYy-zaMDB9I">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/prabusirea-podului-din-crimeea-presa-occidentala-leaga-operatiunea-de-summit-ul-celor-trei-in-timp-ce-expertii-militari-ghicesc-ce-va-face-rusia-in-continuare/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>În Bucovina au sosit 220 de copii din regiunea Sumî</title>
		<link>https://lyberti.com/in-bucovina-au-sosit-220-de-copii-din-regiunea-sumi/</link>
		<comments>https://lyberti.com/in-bucovina-au-sosit-220-de-copii-din-regiunea-sumi/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 18:14:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SOCIAL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166762</guid>
		<description><![CDATA[Timp de trei săptămâni, aceștia se vor odihni în ținut, potrivit Proiectului „Tura Carpatică”. Despre aceasta a comunicat șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Timp de trei săptămâni, aceștia se vor odihni în ținut, potrivit Proiectului „Tura Carpatică”. Despre aceasta a comunicat șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, Ruslan Osypenko.</p>
<p>Acești copii locuiesc într-o regiune aflată în apropierea liniei frontului, unde zilnic se aud explozii și alerte aeriene. În Bucovina îi așteaptă 21 de zile de odihnă și recuperare, precum și noi cunoștințe și excursii prin ținut. Grupul din Sumî este al doilea din această serie. Încă la 13 noiembrie, în Bucovina au sosit 130 de copii din regiunea Cernighiv. În total, de data aceasta ținutul va găzdui 350 de copii. Printre aceștia se numără copii ai militarilor, ai prizonierilor și ai apărătorilor căzuți la datorie, precum și orfani. „Tura Carpatică” a debutat în vară ca proiect experimental al Președintelui. Atunci în Bucovina s-au odihnit 400 de copii din regiunile Dnipropetrovsk și Cernighiv. Acum, proiectul funcționează la nivel de stat, cu sprijinul Ministerului Politicii Sociale, Familiei și Unității.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFiQ0Rqd3VFM0JJZU1IeGJGc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHzjQphBsAnfbuvCpijhAPixlg2ZiZxZ4hA6M5U4o6vJhaRUIVZ1rp-ECfqFy_aem_zLbHWzwx62Hm4cGj7K7yuA&amp;h=AUAOOBcdibw4OvXnzVqS8L3ciWeKWgYUcmIoUdyduAxeaYQsJy5OG4_cPa4ijMcDgbzLL-8nylZ_wxI1rbNWzqsqi4YI9tjHQy5fnpG2j2PzrZkNk54PKkum4-ma0UfuC7qjeDay1Fr9o93D&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUA0HZ6Na9PsADjUP2Ml9D944qKzzqdSbXMmXCQWDAYmVKfCSBqWZlofqbuYZ9X37TOrRiTpzHg2z04HLIXHiPloBpEiQJHlX14hMP9eM9vMO97tWawTA2RYas-n_vI5mS25J0IYLqyDbyG8-IJ2EaX0HFXY2u-Au1TK0di5xFcVvMIY0MeSFYy-zaMDB9I">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/in-bucovina-au-sosit-220-de-copii-din-regiunea-sumi/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bloomberg:  SUA au făcut cel puțin 10 cadouri lui Putin în războiul său împotriva Ucrainei –  Moscova nu a făcut niciun pas în întâmpinarea Washingtonului</title>
		<link>https://lyberti.com/bloomberg-sua-au-facut-cel-putin-10-cadouri-lui-putin-in-razboiul-sau-impotriva-ucrainei-moscova-nu-a-facut-niciun-pas-in-intampinarea-washingtonului/</link>
		<comments>https://lyberti.com/bloomberg-sua-au-facut-cel-putin-10-cadouri-lui-putin-in-razboiul-sau-impotriva-ucrainei-moscova-nu-a-facut-niciun-pas-in-intampinarea-washingtonului/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 13:49:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166759</guid>
		<description><![CDATA[O nouă restricționare a activității Starshield a devenit cel puțin al zecelea cadou pentru Putin în războiul său împotriva Ucrainei, în decursul a ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>O nouă restricționare a activității Starshield a devenit cel puțin al zecelea cadou pentru Putin în războiul său împotriva Ucrainei, în decursul a mai puțin de doi ani de președinție a lui Trump. Despre aceasta scrie Mark Champion, editorialist la Bloomberg Opinion, care reflectă evenimentele din Europa, Rusia și Orientul Mijlociu.</p>
<p>El menționează că primul și cel mai mare cadou al lui Trump pentru Putin a fost încetarea ajutorului militar și de altă natură acordat Ucrainei. Pe vremea lui Biden, SUA au alocat Ucrainei 119 miliarde de dolari, iar de la revenirea lui Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, această sumă nu s-a schimbat. În prezent, Washingtonul a lăsat doar schimbul de informații și a oferit Europei posibilitatea de a cumpăra propriile arme pentru Ucraina. Dar chiar și acest lucru a fost rezultatul unei lupte îndelungate a Ucrainei și Europei.</p>
<p>În continuare, după cum indică editorialistul, Trump și secretarul său al apărării au exclus orice posibilitate ca Ucraina să adere la NATO. În opinia lui Champion, acest lucru i-a dat lui Putin concesia pe care o cerea la începutul războiului, și s-a întâmplat chiar înainte de începerea oricăror negocieri.</p>
<p>Al treilea mare cadou a avut loc în martie 2025, când SUA au oprit transmiterea de date informative către Kiev, ceea ce a obligat Forțele de Apărare să se retragă din regiunea Kursk. Pe acest fond, Trump a făcut jocul propagandei rusești privind „nelegitimitatea” lui Zelenski, iar în același timp Președintele american l-a scos pe Putin din izolare, organizând o întâlnire în Alaska, ceea ce a constituit al patrulea cadou pentru Kremlin, se arată în material.</p>
<p>Atacul asupra Iranului este numit în articol al cincilea pas al SUA. Acest lucru nu a fost făcut cu scopul de a dăuna Ucrainei, dar beneficiile pentru Moscova, datorită creșterii prețurilor la combustibili, au fost semnificative.</p>
<p>Foarte curând au urmat al șaselea și al șaptelea cadou, pe care autorul le numește prima limitare a vitezei de operare a Starlink. Acest lucru a creat o nouă amenințare pentru Kiev sub forma complicării interceptării dronelor cu reacție ale Federației Ruse. Încetarea avertismentelor privind atacurile balistice rusești și, în consecință, creșterea riscurilor pentru civili reprezintă cel de-al optulea pas făcut în întâmpinarea lui Putin.</p>
<p>În ajunul ultimelor negocieri trilaterale, SUA au fost de acord să facă concesii Rusiei, făcând obiectul întâlnirii o nouă structură de securitate pentru Europa, ceea ce a constituit cel de-al nouălea cadou pentru Putin. Champion citează un blogger militar rus, care notează că această discuție va permite Federației Ruse să continue războiul cel puțin până în primăvară, când obiectul discuției vor deveni concesii și mai dificile din partea Ucrainei.</p>
<p>Autorul subliniază că cadourile lui Trump pentru Putin vor continua, în special în timpul întâlnirii lor trilaterale, la care se va alătura și liderul Chinei, deoarece Putin urmărește recunoașterea Rusiei ca superputere. În răspuns la toate aceste cadouri, Putin nu a făcut nicio concesie în privința unui acord de pace.</p>
<p>„Linia Casei Albe este că o mediere de succes necesită împăcare. Dar dacă aceasta este o strategie, atunci ea este extrem de naivă și a eșuat deja în mod teribil. Dacă acest eșec va deveni total, el se va transforma în cel mai înalt cadou pentru Putin: o victorie în Ucraina pe care altfel nu ar fi putut-o obține”, subliniază editorialistul.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFiQ0Rqd3VFM0JJZU1IeGJGc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHzjQphBsAnfbuvCpijhAPixlg2ZiZxZ4hA6M5U4o6vJhaRUIVZ1rp-ECfqFy_aem_zLbHWzwx62Hm4cGj7K7yuA&amp;h=AUAOOBcdibw4OvXnzVqS8L3ciWeKWgYUcmIoUdyduAxeaYQsJy5OG4_cPa4ijMcDgbzLL-8nylZ_wxI1rbNWzqsqi4YI9tjHQy5fnpG2j2PzrZkNk54PKkum4-ma0UfuC7qjeDay1Fr9o93D&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUA0HZ6Na9PsADjUP2Ml9D944qKzzqdSbXMmXCQWDAYmVKfCSBqWZlofqbuYZ9X37TOrRiTpzHg2z04HLIXHiPloBpEiQJHlX14hMP9eM9vMO97tWawTA2RYas-n_vI5mS25J0IYLqyDbyG8-IJ2EaX0HFXY2u-Au1TK0di5xFcVvMIY0MeSFYy-zaMDB9I">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/bloomberg-sua-au-facut-cel-putin-10-cadouri-lui-putin-in-razboiul-sau-impotriva-ucrainei-moscova-nu-a-facut-niciun-pas-in-intampinarea-washingtonului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Azi studenți – mâine făuritori ai statului</title>
		<link>https://lyberti.com/azi-studenti-maine-fauritori-ai-statului/</link>
		<comments>https://lyberti.com/azi-studenti-maine-fauritori-ai-statului/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 13:27:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SOCIAL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166756</guid>
		<description><![CDATA[​La 17 noiembrie este marcată Ziua Studenților. Un grup de studenți români din Cernăuți a creat societatea „Concordia Bucovina”, care desfășoară anumite activități ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>​La 17 noiembrie este marcată Ziua Studenților. Un grup de studenți români din Cernăuți a creat societatea „Concordia Bucovina”, care desfășoară anumite activități specifice tineretului.</p>
<p>„În numele societății „Concordia Bucovina”, transmitem cele mai sincere felicitări tuturor studenților. Sunteți generația care aduce idei noi, care nu se teme să pună întrebări și care are puterea de a transforma comunitatea și viitorul Bucovinei.</p>
<p>​Studenția este mai mult decât o etapă academică – este momentul în care se nasc prietenii pe viață, se conturează caractere și se pun bazele marilor proiecte de mâine. Ne bucurăm să vedem atâția tineri implicați, activi și dornici să făurească alături de noi.</p>
<p>​Vă dorim sesiuni ușoare, profesori care să vă inspire, curaj în tot ceea ce întreprindeți și cât mai multe reușite!”, se menționează în postarea pe Facebook a societății „Concordia Bucovina”.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFiQ0Rqd3VFM0JJZU1IeGJGc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHzjQphBsAnfbuvCpijhAPixlg2ZiZxZ4hA6M5U4o6vJhaRUIVZ1rp-ECfqFy_aem_zLbHWzwx62Hm4cGj7K7yuA&amp;h=AUAOOBcdibw4OvXnzVqS8L3ciWeKWgYUcmIoUdyduAxeaYQsJy5OG4_cPa4ijMcDgbzLL-8nylZ_wxI1rbNWzqsqi4YI9tjHQy5fnpG2j2PzrZkNk54PKkum4-ma0UfuC7qjeDay1Fr9o93D&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUA0HZ6Na9PsADjUP2Ml9D944qKzzqdSbXMmXCQWDAYmVKfCSBqWZlofqbuYZ9X37TOrRiTpzHg2z04HLIXHiPloBpEiQJHlX14hMP9eM9vMO97tWawTA2RYas-n_vI5mS25J0IYLqyDbyG8-IJ2EaX0HFXY2u-Au1TK0di5xFcVvMIY0MeSFYy-zaMDB9I">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/azi-studenti-maine-fauritori-ai-statului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>La Centrul Perinatal Regional Cernăuți a fost marcată Ziua Internațională a Copiilor Prematuri</title>
		<link>https://lyberti.com/la-centrul-perinatal-regional-cernauti-a-fost-marcata-ziua-internationala-a-copiilor-prematuri/</link>
		<comments>https://lyberti.com/la-centrul-perinatal-regional-cernauti-a-fost-marcata-ziua-internationala-a-copiilor-prematuri/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 13:00:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SOCIAL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166753</guid>
		<description><![CDATA[Cu ocazia acestei sărbători, aici au fost invitați în mod tradițional micii pacienți care s-au născut prematur la vremea lor, împreună cu părinții ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Cu ocazia acestei sărbători, aici au fost invitați în mod tradițional micii pacienți care s-au născut prematur la vremea lor, împreună cu părinții lor.</p>
<p>Anul acesta, pentru cei mici a fost organizată o adevărată sărbătoare într-o grădină magică. Copiii au fost așteptați de zâne, cadouri, surprize plăcute, un spectacol cu bule de săpun și multă bucurie. Micuții au pășit pe covorul roșu, s-au jucat și s-au bucurat de atmosfera festivă.</p>
<p>Directoarea generală a centrului, Liubov Godniuk, a amintit că odinioară greutatea acestor copii se măsura în grame, iar fiecare zi adăugată la viață reprezenta un pas înainte important. Acum ei au crescut, zâmbesc, își îmbrățișează  părinții și se bucură de distracțiile obișnuite ale copilăriei.</p>
<p>Un loc special în cadrul sărbătorii l-a ocupat simbolicul Arbore al Vieții. În această zi, pe el au apărut frunze noi cu numele micilor participanți. Părinții, împreună cu copiii, au notat pe acestea greutatea bebelușului la naștere și vârsta gestațională. În spatele fiecărei cifre se află retrăirile familiei, speranța, primii pași spre însănătoșire și drumul parcurs împreună cu cadrele medicale ale centrului.</p>
<p>Odinioară, acești copii s-au grăbit să vadă lumea. În această zi însă, ei s-au adunat împreună pentru a sărbători viața care a început printr-o luptă atât de dificilă.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFiQ0Rqd3VFM0JJZU1IeGJGc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHzjQphBsAnfbuvCpijhAPixlg2ZiZxZ4hA6M5U4o6vJhaRUIVZ1rp-ECfqFy_aem_zLbHWzwx62Hm4cGj7K7yuA&amp;h=AUAOOBcdibw4OvXnzVqS8L3ciWeKWgYUcmIoUdyduAxeaYQsJy5OG4_cPa4ijMcDgbzLL-8nylZ_wxI1rbNWzqsqi4YI9tjHQy5fnpG2j2PzrZkNk54PKkum4-ma0UfuC7qjeDay1Fr9o93D&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUA0HZ6Na9PsADjUP2Ml9D944qKzzqdSbXMmXCQWDAYmVKfCSBqWZlofqbuYZ9X37TOrRiTpzHg2z04HLIXHiPloBpEiQJHlX14hMP9eM9vMO97tWawTA2RYas-n_vI5mS25J0IYLqyDbyG8-IJ2EaX0HFXY2u-Au1TK0di5xFcVvMIY0MeSFYy-zaMDB9I">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/la-centrul-perinatal-regional-cernauti-a-fost-marcata-ziua-internationala-a-copiilor-prematuri/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>„AL NOSTRU PĂZITOR DE MITURI”</title>
		<link>https://lyberti.com/al-nostru-pazitor-de-mituri-4/</link>
		<comments>https://lyberti.com/al-nostru-pazitor-de-mituri-4/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 12:34:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166750</guid>
		<description><![CDATA[La 17 noiembrie se împlinesc 22 de ani de la trecerea în nemurire a Profesorului Grigore Bostan, membru de onoare al Academiei Române. ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>La 17 noiembrie se împlinesc 22 de ani de la trecerea în nemurire a Profesorului Grigore Bostan, membru de onoare al Academiei Române.</strong></p>
<p>Când iarna a ieşit din legendă ca o pasăre măiastră şi în Univers ningea „visător din veşnicii/ cu boabe de lumină şi petale” şi „Cu steluţe de iubire”, acoperind pământul Daciei străbune cu o frumoasă mantie albă, înflorind „copacii către asfinţit”, Grigore Bostan, „în veşmânt de sărbătoare”, „cu iubire-n suflet”, dând „timpului valoare”, i-a strâns pe toţi „la masă, laolaltă”. Tânărul lector universitar, purtând „ca mărul înflorit, pe frunte,/ solemn, cununa tainelor cereşti”, a apărut în căminul studenţesc pentru ca în „gheţurile vremilor cărunte” să aducă „memoria cifrată în florile de tei”.</p>
<p>El s-a născut în mândra Ţară a Fagilor, „unde ceru-i sobru, cu ţărâna sacră, cu apele mari şi adânci de legende”. A văzut primul răsărit de soare într-o pitorească localitate Budeneţ de la poalele Carpaţilor, în ultima lună de primăvară a zbuciumatului an 1940, crescând pe acest meleag, „atât de-nstrăinat”, purtând „cu faţa luminată”, „steaua cea de taină”, care „va străluci cu raza mântuirii” în vasta sa operă ştiinţifică şi literară. A fost alături de Vasile Leviţchi, Ion Chilaru, Dumitru Hrinciuc, Ion Gainiceru, Ilie Damaschin, Alexandru Burlă, Ion Bejenaru, Mircea Lutic, Mihai Morăraş, Ion Vatamanu, cărturari de marcă, care „au salvat neamul şi au arătat drumul victoriei”, stând de veghe la leagănul renaşterii culturii noastre naţionale pe acest picior de plai mioritic, în perioada postbelică. Fiind „de strajă la reduta adevărului”, ştia că „regimurile vin şi trec, oamenii rămân”.</p>
<p>„Vechiul nostru păzitor de mituri”, timp de jumătate de secol, a îmbogăţit nemuritorul tezaur al poporului, rămas de la vrednicii înaintaşi de odinioară, cu valoroase cercetări în diverse domenii umanitare. Şi-a adus aportul său considerabil în direcţia valorificării creaţiei populare orale. Chiar din anii tinereţii a devenit cunoscut şi cu adevărat apreciat în lumea savanţilor, datorită preţioaselor descoperiri în ramura folcloristicii comparate, „în care se înţelege atitudinea unui fior naţional, aşa cum o cântare dulce, suavă umple spaţiul sideral al conştiinţei, unde sufletul se umple de chemarea străbunilor săi milenari”. Pentru viitorul Profesor şi şef al Catedrei de Filologie Română şi Clasică, „vremea creaţiei a fost o taină a timpului nemărginit, dăruit cu atâta bunătate”. A lăsat „celor prezenţi dragostea faţă de valorile şi tradiţiile româneşti, faţă de Neam şi Ţară”.</p>
<p>În acei neuitată zi, „căzută de la păsări” şi „cerşită de la brazi”, cu „glas de sorcovă”, s-a prezentat în faţa studenţilor „cu doina şi bâlina”, „cu duma şi cu hora”, „cu inima sa mare cât o vatră străbună”. „Păstorind frumoasele cuvinte”, Grigore Bostan a vorbit despre viaţa şi creaţia scriitorului Ion Grămadă, „cel mai personal dintre prozatorii bucovineni”, care „a scris nuvele şi schiţe, eseuri cu subiecte din viaţa ţăranului bucovinean”. A ţinut să accentuieze faptul că unul dintre acei, „care şi-au dat viaţa sub Tricolor”, „este un distins maestru al peisajului, al tipizării şi individualizării caracterelor, al umorului, un mânuitor abil al stilului popular, cu bogate nuanţe etnofolclorice”. A menţionat că moştenirea culturală a acestui cărturar „se înscrie în contextul literaturii semănătoriste, având un larg ecou în epocă”.</p>
<p>După auzitele cuvinte, studenţii români au înţeles că a lor activitate e necesară pentru propăşirea Neamului.</p>
<p><strong>Petru GRIOR,</strong></p>
<p><strong>directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi</strong></p>
<p><strong>Grigore BOSTAN </strong></p>
<p><strong>POEM BUCOVINEAN</strong></p>
<p>Cu ramuri verzi de busuioc în grai,</p>
<p>Cu zbor de ciocârlie în vioară,</p>
<p>Stă neamul meu pe-acest picior de plai</p>
<p>Și vârsta lui cu doina se măsoară.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Siretul curge-n vremuri legănat</p>
<p>Ca verbul nesfârșit dintr-o baladă,</p>
<p>Ori se frământă-n prund înfierbântat</p>
<p>Când stelele din vaduri prind să-i cadă.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>De unde oare, dinspre care veac</p>
<p>Străbate lovitura de secure…</p>
<p>În armă de vrăjmași sau în copac?</p>
<p>Și ne privesc străbuni cu ochi de mure…</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Se zbate-n pietre drum neostenit</p>
<p>Chemând cărări din munte și câmpie…</p>
<p>Poetul tânăr iarăși a pornit</p>
<p>Cu pașii măsurați de veșnicie?..</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Stă neamul meu la poale de Carpați</p>
<p>Precum un codru străjuit de piatră</p>
<p>Cu cerul umed în cununi de brazi</p>
<p>Aproape de tulpină și de vatră…</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFiQ0Rqd3VFM0JJZU1IeGJGc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHzjQphBsAnfbuvCpijhAPixlg2ZiZxZ4hA6M5U4o6vJhaRUIVZ1rp-ECfqFy_aem_zLbHWzwx62Hm4cGj7K7yuA&amp;h=AUAOOBcdibw4OvXnzVqS8L3ciWeKWgYUcmIoUdyduAxeaYQsJy5OG4_cPa4ijMcDgbzLL-8nylZ_wxI1rbNWzqsqi4YI9tjHQy5fnpG2j2PzrZkNk54PKkum4-ma0UfuC7qjeDay1Fr9o93D&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUA0HZ6Na9PsADjUP2Ml9D944qKzzqdSbXMmXCQWDAYmVKfCSBqWZlofqbuYZ9X37TOrRiTpzHg2z04HLIXHiPloBpEiQJHlX14hMP9eM9vMO97tWawTA2RYas-n_vI5mS25J0IYLqyDbyG8-IJ2EaX0HFXY2u-Au1TK0di5xFcVvMIY0MeSFYy-zaMDB9I">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/al-nostru-pazitor-de-mituri-4/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>China, nu Moscova, va culege roadele: cum se va încheia războiul din Ucraina, potrivit prognozei unui analist</title>
		<link>https://lyberti.com/china-nu-moscova-va-culege-roadele-cum-se-va-incheia-razboiul-din-ucraina-potrivit-prognozei-unui-analist/</link>
		<comments>https://lyberti.com/china-nu-moscova-va-culege-roadele-cum-se-va-incheia-razboiul-din-ucraina-potrivit-prognozei-unui-analist/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 12:20:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166747</guid>
		<description><![CDATA[Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu se va încheia prin acorduri bilaterale între părțile conflictului. În schimb, este de așteptat o reîmpărțire globală a ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu se va încheia prin acorduri bilaterale între părțile conflictului. În schimb, este de așteptat o reîmpărțire globală a securității, în cadrul căreia Moscova va obține cele mai puține beneficii.</p>
<p>Bogdan Popov, expert în cadrul Centrului analitic „Ucraina Unită”, a menționat la emisiunea Canalului 24 că ideea unei „noi arhitecturi de securitate” promovată de Moscova și Washington reprezintă o concesie făcută Kremlinului și Beijingului. În prezent, linia frontului este stabilă, iar ambele tabere dispun de resurse pentru desfășurarea unor acțiuni de luptă pe termen lung. Tocmai de aceea, încheierea confruntării este posibilă doar prin negocieri globale de amploare, cu participarea marilor puteri ale lumii. Popov a subliniat că viitorul tratat nu va avea formatul unui simplu armistițiu sau al unui compromis bilateral între Moscova și Kiev.</p>
<p>Războiul dintre Federația Rusă și Ucraina se va încheia printr-un mare acord. Acesta nu va fi un acord bilateral de pace sau de încetare a focului. În acest acord vor fi luate în considerare interesele tuturor părților: Europa, Ucraina, China, SUA și Federația Rusă. Totodată, Rusia va avea cel mai puțin de câștigat, deoarece principalele beneficii vor fi obținute de China.</p>
<p>De asemenea, Moscova încearcă să profite de mandatul lui Donald Trump, care și-a exprimat intenția de a reduce prezența militară americană în Europa. În timp ce țările europene sunt ocupate cu probleme economice, singura strategie eficientă pentru UE rămâne integrarea profundă a Ucrainei în domeniul securității. În opinia analistului, formatul optim de interacțiune între Ucraina și partenerii europeni ar putea fi conceptul „Secea Zaporojeană 2.0”. Acesta prevede alocarea anuală de către aliați a aproximativ 50 de miliarde de dolari pentru armament și reconstrucție, în timp ce armata ucraineană își va asuma rolul de scut al Europei, acoperind inclusiv frontul baltic.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFmdlNVdXNtWUpub0RlSmh0c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHxuDeehRSdK65Ubhd7C4ZqS2B67m8QLEXp9m2KPeXzWChZFsykVeLv4d_E-z_aem_LK5qcSS-QGUAiRTJBEEkHg&amp;h=AUDGxg7JWRLn4hA3763BEviiMJSLPY9wZDndv_8FXbZg9nPDG_E58MeIuGEh6FDEMrTQlZKKhPI3vuhvZwLvqK5btD3cypoXPOOSe7pb6tJhJvyxYNyiOoCOQC8PmXwDlXjOgdBitHRViXKe&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUDK17vh9r75EQffuEYmYYs77Alx_ynOuAzAg6tiVE0_w_68xcPLrNKGG35TD1Ekivj4XdqNFTyZbe51Ds3W-dL-L--hKQeN8ZsWuHzsUCG8dpNDH_wxx9mEWCC7yZ3URdRlLwFZcEGDfYKnBClUf_xkFkudhMgpGaTplkyKuxxWaKcYUDpH0ZxZQn0YiBw"><strong>www.lyberti.com</strong></a><strong>  </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/china-nu-moscova-va-culege-roadele-cum-se-va-incheia-razboiul-din-ucraina-potrivit-prognozei-unui-analist/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Salvatorii au arătat consecințele atacului asupra unei unități de infrastructură critică din Cernăuți</title>
		<link>https://lyberti.com/salvatorii-au-aratat-consecintele-atacului-asupra-unei-unitati-de-infrastructura-critica-din-cernauti/</link>
		<comments>https://lyberti.com/salvatorii-au-aratat-consecintele-atacului-asupra-unei-unitati-de-infrastructura-critica-din-cernauti/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 12:03:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[ȘTIRI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166744</guid>
		<description><![CDATA[Salvatorii au prezentat consecințele atacului inamic asupra orașului Cernăuți, care a avut loc pe 17 noiembrie. În urma loviturii, a fost avariată o ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Salvatorii au prezentat consecințele atacului inamic asupra orașului Cernăuți, care a avut loc pe 17 noiembrie. În urma loviturii, a fost avariată o unitate de infrastructură critică, izbucnind un incendiu la fața locului.</p>
<p>După cum au informat reprezentanții Serviciului de Stat pentru Situațiile de Urgență, flăcările au cuprins o suprafață de 250 de metri pătrați. Salvatorii, împreună cu alte servicii de urgență, au luat măsurile necesare pentru lichidarea consecințelor atacului. Din partea Serviciului de Stat pentru Situațiile de Urgență la lichidarea urmărilor au fost implicate 14 unități de tehnică și 53 de salvatori.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFmdlNVdXNtWUpub0RlSmh0c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHxuDeehRSdK65Ubhd7C4ZqS2B67m8QLEXp9m2KPeXzWChZFsykVeLv4d_E-z_aem_LK5qcSS-QGUAiRTJBEEkHg&amp;h=AUDGxg7JWRLn4hA3763BEviiMJSLPY9wZDndv_8FXbZg9nPDG_E58MeIuGEh6FDEMrTQlZKKhPI3vuhvZwLvqK5btD3cypoXPOOSe7pb6tJhJvyxYNyiOoCOQC8PmXwDlXjOgdBitHRViXKe&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUDK17vh9r75EQffuEYmYYs77Alx_ynOuAzAg6tiVE0_w_68xcPLrNKGG35TD1Ekivj4XdqNFTyZbe51Ds3W-dL-L--hKQeN8ZsWuHzsUCG8dpNDH_wxx9mEWCC7yZ3URdRlLwFZcEGDfYKnBClUf_xkFkudhMgpGaTplkyKuxxWaKcYUDpH0ZxZQn0YiBw"><strong>www.lyberti.com</strong></a><strong>  </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/salvatorii-au-aratat-consecintele-atacului-asupra-unei-unitati-de-infrastructura-critica-din-cernauti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>La revărsatul zorilor, o dronă a lovit un obiectiv energetic din Cernăuți: deconectare de urgență</title>
		<link>https://lyberti.com/la-revarsatul-zorilor-o-drona-a-lovit-un-obiectiv-energetic-din-cernauti-deconectare-de-urgenta/</link>
		<comments>https://lyberti.com/la-revarsatul-zorilor-o-drona-a-lovit-un-obiectiv-energetic-din-cernauti-deconectare-de-urgenta/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 11:52:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[ȘTIRI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166741</guid>
		<description><![CDATA[În zori, pe 17 noiembrie, inamicul a atacat regiunea Cernăuți cu două drone. În urma loviturii uneia dintre acestea, a fost avariat un ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În zori, pe 17 noiembrie, inamicul a atacat regiunea Cernăuți cu două drone. În urma loviturii uneia dintre acestea, a fost avariat un obiectiv energetic din Cernăuți. Nu s-au înregistrat morți sau răniți.</p>
<p>Din cauza avariilor, într-o parte a comunității a avut loc o deconectare de urgență a energiei electrice. Toate serviciile operative lucrează la fața locului și înlătură consecințele atacului, a comunicat Administrația Militară Regională Cernăuți.</p>
<p>Consecințele atacului s-au resimțit imediat și asupra furnizării de căldură: din cauza întreruperilor de curent, marile centrale termice ale orașului s-au oprit parțial. Până la amiază, specialiștii au reluat activitatea a trei din cele patru centrale termice, iar lucrările la cea de-a patra sunt în desfășurare.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFmdlNVdXNtWUpub0RlSmh0c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHxuDeehRSdK65Ubhd7C4ZqS2B67m8QLEXp9m2KPeXzWChZFsykVeLv4d_E-z_aem_LK5qcSS-QGUAiRTJBEEkHg&amp;h=AUDGxg7JWRLn4hA3763BEviiMJSLPY9wZDndv_8FXbZg9nPDG_E58MeIuGEh6FDEMrTQlZKKhPI3vuhvZwLvqK5btD3cypoXPOOSe7pb6tJhJvyxYNyiOoCOQC8PmXwDlXjOgdBitHRViXKe&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUDK17vh9r75EQffuEYmYYs77Alx_ynOuAzAg6tiVE0_w_68xcPLrNKGG35TD1Ekivj4XdqNFTyZbe51Ds3W-dL-L--hKQeN8ZsWuHzsUCG8dpNDH_wxx9mEWCC7yZ3URdRlLwFZcEGDfYKnBClUf_xkFkudhMgpGaTplkyKuxxWaKcYUDpH0ZxZQn0YiBw"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/la-revarsatul-zorilor-o-drona-a-lovit-un-obiectiv-energetic-din-cernauti-deconectare-de-urgenta/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CAFEAUA ȘI MEDITAȚIA</title>
		<link>https://lyberti.com/cafeaua-si-meditatia/</link>
		<comments>https://lyberti.com/cafeaua-si-meditatia/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 11:42:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Diverse]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166737</guid>
		<description><![CDATA[Lecția de geografie din grădină Matei (7 ani) era fascinat de ecrane și jocuri video. Într-o vară, părinții l-au lăsat două săptămâni la ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Lecția de geografie din grădină</strong></p>
<p>Matei (7 ani) era fascinat de ecrane și jocuri video. Într-o vară, părinții l-au lăsat două săptămâni la țară, la bunici. La început, băiatul părea plictisit și întreba constant când vine internetul.</p>
<p>Bunicul Ion nu s-a dat bătut. L-a luat de mână și l-a dus în grădină, unde aveau un mic strat de legume.</p>
<p>–Vezi tu, Matei, asta e tableta mea, i-a arătat bunicul brazda de pământ. Aici trebuie să sapi, să uzi și să ai grijă ca să crească ceva frumos. Nu se aprinde cu un singur clic, dar roșiile astea au cel mai bun gust din lume tocmai pentru că au sudoare și timp în ele.</p>
<p>În zilele următoare, Matei a devenit „șeful irigațiilor”. A învățat despre râme, despre cum se întorc florile după soare și de ce plouă. Când s-a întors acasă, primul lucru pe care l-a făcut a fost să le povestească părinților cum a crescut primul lui fir de pătrunjel.</p>
<p>Bunicii sunt o combinație delicioasă de timp liber, povești, bunătate și&#8230; un surplus de dulciuri interzise de părinți.</p>
<p><em>(Din rețelele de socializare) </em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-166739" src="http://lyberti.com/wp-content/uploads/2026/11/1-CAFEA-1.jpg" alt="1 CAFEA 1" width="371" height="353" /></p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFmdlNVdXNtWUpub0RlSmh0c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHxuDeehRSdK65Ubhd7C4ZqS2B67m8QLEXp9m2KPeXzWChZFsykVeLv4d_E-z_aem_LK5qcSS-QGUAiRTJBEEkHg&amp;h=AUDGxg7JWRLn4hA3763BEviiMJSLPY9wZDndv_8FXbZg9nPDG_E58MeIuGEh6FDEMrTQlZKKhPI3vuhvZwLvqK5btD3cypoXPOOSe7pb6tJhJvyxYNyiOoCOQC8PmXwDlXjOgdBitHRViXKe&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUDK17vh9r75EQffuEYmYYs77Alx_ynOuAzAg6tiVE0_w_68xcPLrNKGG35TD1Ekivj4XdqNFTyZbe51Ds3W-dL-L--hKQeN8ZsWuHzsUCG8dpNDH_wxx9mEWCC7yZ3URdRlLwFZcEGDfYKnBClUf_xkFkudhMgpGaTplkyKuxxWaKcYUDpH0ZxZQn0YiBw"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/cafeaua-si-meditatia/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>17 NOIEMBRIE – ISTORICUL ZILEI</title>
		<link>https://lyberti.com/17-noiembrie-istoricul-zilei/</link>
		<comments>https://lyberti.com/17-noiembrie-istoricul-zilei/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 11:20:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166734</guid>
		<description><![CDATA[La 17 noiembrie 1561 a început Bătălia de la Verbia între Iacob Heraclide (viitorul Despot-Vodă), sprijinit de Habsburgi și de nobilimea protestantă polonă, ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La 17 noiembrie 1561 a început <strong>Bătălia de la Verbia</strong> între Iacob Heraclide (viitorul Despot-Vodă), sprijinit de Habsburgi și de nobilimea protestantă polonă, și Alexandru Lăpușneanu, Domn al Principatului Moldova. Oastea lui Iacob Heraclide a trecut Prutul pe la Ștefănești, îndreptându-se spre Suceava. Cei doi adversari s-au întâlnit la Verbia (sat astăzi dispărut), pe cursul Jijiei, în regiunea Botoșaniului. În ziua de 17 noiembrie au avut loc duelurile de artilerie, iar a doua zi s-a desfășurat confruntarea decisivă. Alexandru Lăpușneanu a dat dovadă de vitejie, înfruntând cu puțini oameni atacul adversarilor. După o rezistență scurtă, el a renunțat la luptă și s-a îndreptat spre Iași, unde și-a întâlnit familia, și apoi spre Huși, unde a mobilizat o nouă oaste, a construit o tabără pe malul drept al Prutului și un pod și a primit în ajutor un detașament otoman de 5.000 de ostași.</p>
<p>La 17 noiembrie 1888, la Florenţa a decedat scriitoarea <strong>Dora D’Istria</strong> (pseudonimul literar al prinţesei Elena Ghica), personaj enigmatic pentru secolul său. Elena Ghica a fost nepoata lui Grigore al IV-lea Ghica (1822-1829), primul domn pământean al Ţării Româneşti, după un secol de domnii fanariote.  Ea s-a născut în Bucureşti, la 3 februarie 1828, fiind prima dintre cei cinci copii ai banului Mihalache Ghica. Mama ei, Caterina Ghica, fostă Faca, a fost  prima femeie de origine română care a publicat o carte – „Pentru educaţia copiilor”.  Elena Ghica a fost un copil minune, la vârsta de cinci ani învaţă greaca, latina, franceza, italiana, engleza şi germana, cultivă cu pasiune muzica şi sporturile, la unsprezece ani scrie o nuvelă, la paisprezece ani traduce „Iliada” lui Homer din original în germană, iar la şaisprezece ani ia parte la expoziţia de artă figurativă din Drezda. Banii obţinuţi din vânzarea tablourilor îi va împărţi săracilor. Elena a ajuns să cunoască la perfecţie nu mai puţin de nouă limbi străine: italiană, engleză, germană, franceză, română, greacă, latină, rusă şi albaneză. Societatea aristocratică a secolului al XIX-lea fusese cucerită de inteligenţa şi frumuseţea prinţesei.</p>
<p>Elena Ghica a fost trimisă la studii la Dresda, Viena, Veneţia şi Berlin. Întoarsă la Iaşi, la vârsta de 21 de ani, îl cunoaşte pe ofiţerul rus, Aleksandr Kolţov Masalski, în cadrul unui bal. Rusul rămâne vrăjit de frumuseţea şi inteligenţa prinţesei românce. Nunta celor doi are loc în 1849, la Iaşi, şi se stabilesc ulterior în Sankt Petersburg, capitala Rusiei.</p>
<p>Ideile liberale ale prinţesei şi susţinerea principiilor revoluţionare ale anului 1848 nu au ajutat-o prea mult în a se acomoda într-o ţară al cărei vis imperialist nu s-a stins niciodată. Ironia, glumele înţepătoare şi intervenţia în discuţiile politice au deranjat societatea rusească.</p>
<p>Urmarea acestui fapt a fost chiar biciuirea ei la Prefectură, când i s-a spus clar „politica, dacă se poate, să nu vă mai intereseze”, fapt care a determinat-o pe Elena Ghica Masalski să părăsească definitiv Rusia, împreună cu pruncul ce va muri mai târziu, la Bruxelles. Ea nu a divorţat, a rămas în continuare principesa Kolţov-Masalski, dar în lumea culturală s-a prezentat cu numele literar, Dora D`Istria, sub acest nume devenind şi celebră. A  legat prietenii cu marile personaje ale timpului său: regele Frederic Wilhelm IV, Don Pedro II D`Alcantara, împăratul Braziliei, Edgar Quinet, dar şi cu patrioţi albanezi cunoscuţi: Dimitrie Camarada, Zef Serembe, Leonardo de Martino.</p>
<p>Prinţesa a avut o personalitate complexă, a fost scriitoare, pictoriţă, feministă, vorbea mai multe limbi străine, cânta şi compunea muzică, un om de o inteligenţă remarcabilă. Cea mai mare pare a vieţii şi-a petrecut-o în străinătate, dar nu a încetat niciodată să aparţină ţării natale. Celebra sa lucrare apărută în 1869, „Despre femei de o femeie” tratează statutul femeii şi militează pentru obţinerea drepturilor egale cu bărbaţii. Scriitoarea analizează situaţia materială şi socială a femeilor din ţările romanice şi germanice. O altă lucrare ce are în centrul său femeia este tratatul „Les femmes en Orient”, apărut în 1859. Cititorul occidental intră în contact cu lumea femeilor din Orient, o zonă foarte puţin cunoscută la acea vreme.</p>
<p>Paginile de etnografie, istorie şi folclor balcanic le-a scris şi publicat în nu mai puţin de şase limbi, din cele pe care le cunoştea la perfecţie.</p>
<p>Dora D`Istria, personaj emblematic pentru secolul său, a fost descrisă de către Nicolae Iorga: „E de uimit câte cunoştinţe se adunaseră în mintea acestei excepţionale femei şi cu câtă uşurinţă le putea ea scoate în front ori de câte ori era o bătălie de dat”.</p>
<p>Elena Ghica nu s-a putut împăca niciodată cu ideea că pe tronul României şede un Hohenzollern.</p>
<p>Fascinanta femeie a murit la 17 noiembrie 1888, în frumoasa ei casă din Florenţa, Villa D`Istria, pe care a lăsat-o primăriei din Florenţa pentru ajutorarea Institutului de surdo-muţi. Deşi a fost înconjurată şi admirată de toată lumea, a fost mereu singură şi-şi găsea liniştea în studiu, scris sau în a se dedica alinării suferinţelor umane. Cei care au cunoscut-o au afirmat că era nefericită, dar cu simţăminte nobile, amabilă, plăcută, o femeie de admirat şi de iubit. Inima ei era familiară cu durerea, suferea mult fără a plânge, şi totuşi era vioaie, extraordinară. În opinia celor care au intrat în contact direct cu românca erudită, Elena Ghica a fost o femeie care nu a trăit pentru ea, a trăit pentru a-i ajuta pe ceilalţi, a trăit pentru generaţiile viitoare şi pentru binele lor.</p>
<p>La 17 noiembrie 1947 a murit  <strong>Emil Racoviţă</strong>, biolog, membru al Academiei Române, explorator al Antarcticii. Emil Racoviță (1868-1947) a fost un savant, explorator, speolog și biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran – peșteri și pânze freatice de apă). A fost ales academician în 1920 și a fost președinte al Academiei Române în perioada 1926 – 1929.</p>
<p>La 17 noiembrie 1967, în satul Nicoreni, Republica Moldova,  s-a născut interpreta <strong>Anișoara Puică</strong>.  În anul 1985 a absolvit Şcoala medie din satul natal. În anul 1986 devine studentă la Conservatorul de Stat „G. Muzicescu” (actualmente – Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice). Multe dintre cântecele înregistrate de A. Puică  alcătuiesc astăzi fondul de aur al Companiei de Stat „Teleradio-Moldova”. Interpreta a participat la numeroase concursuri și festivaluri, obţinînd numeroase premii: 1985 − concursul „Cântaţi cu noi”, premiul II; 1988 – „Cu cântecul prin viaţă”, premiul II (Rusia);  1991 – laureată la Festivalul de muzică uşoară (România); 1996 – Grand Priх-ul emisiunii pentru tineret „Clepsidra”; 1997 – premiul I „Maluri de Prut”; 1999 – premiul I „Maluri de Prut”, împreună cu Nelly Ciobanu; 2001 – participă la festivalul de muzica ușoară (Germania, Frankfurt); 2002 – premiul II (Coreea de Nord).</p>
<p>În anul 2004 a obţinut „Microfonul de Aur”. În același an Anișoara Puică a fost numita „Cea mai eleganta interpreta anului 2004”. În prezent Anișoara Puică activează la Centrul de Cultură şi Artă „Ginta Latină” în  calitate de artistă-vocalistă.</p>
<p>La 17 noiembrie 2004 a încetat din viață <strong>Grigore Bostan</strong>, folclorist și scriitor ucrainean de origine română; membru de onoare al Academiei Române (din 1991), membru fondator și președinte al Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” (Cernăuți), autor al unor lucrări din domeniul istoriei folcloristice și etnografiei românești din Bucovina. Grigore Constantin Bostan  s-a născut la 4 mai 1940, în satul Budeneț, Storojineț,  regiunea Cernăuți. Și-a făcut studiile la  Secţia de filologie română a Universităţii din Cernăuţi. Din 1979 profesor de literatură română şi universală, şef al Catedrei de filologie română şi clasică la Universitatea din</p>
<p>Cernăuţi. Şi-a luat doctoratul în filologie la Kiev (1971) şi pe cel în folcloristică la Moscova (1987). A fost  membru al Uniunilor Scriitorilor din România, Republica Moldova şi Ucraina. Membru de onoare al Academiei Române (1991) şi membru al Academiei Şcolii Superioare din Ucraina (1993). Este preşedinte-fondator (1989-1990) şi apoi copreşedinte al Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi. A debutat, în anul 1961, cu poezia Drumeţii în săptămânalul „Cultura Moldovei” din Chişinău. Ca etnolog care a înfiinţat pe lângă Universitatea din Cernăuţi o arhivă de folclor şi a organizat cercetări sistematice în satele româneşti din nordul Bucovinei şi din Transcarpatia. Grigore  Bostana adus o contribuţie substanţială la cunoaşterea spiritualităţii unei importante ramuri a romanităţii. Grigore Bostan a fost ales membru de onoare al Academiei Române.</p>
<p><strong>Evenimente istorice din ziua de 17 noiembrie: </strong></p>
<p>1709: Începutul domniilor fanariote în Moldova. Nemaiavând încredere în domnitorii români (mai ales după trecerea lui Dimitrie Cantemir de partea rușilor în 1711), turcii au așezat la cârma celor două țări domni numiți din rândul funcționarilor imperiului, în cea mai mare parte greci care locuiau în cartierul constantinopolitan Fanar. Schimbați frecvent, aceștia vor domni în Moldova și Țara Românească peste o sută de ani, marcând o epocă de fiscalitate apăsătoare și de aservire totală față de politica Porții otomane.</p>
<p>1880: Notificarea independenței României, la Washington. Eveniment semnificativ în evoluția relațiilor diplomatice româno-americane, notificarea dobândirii și recunoașterii internaționale a independenței României, la Washington, în fața președintelui SUA, Rutherford B. Hayes a fost făcută de către trimisul special al Principelui Carol I, colonelul Sergiu Voinescu în 5/17 noiembrie 1872.</p>
<p>1917: Marele Cartier General Român a decis înființarea Corpului Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni. Corp de voluntari constituit pe teritoriul neocupat al României – la Hârlău – din cadre provenite atât din rândul prizonierilor de război austro-ungari de naționalitate română din Imperiul Rus, cât și din rândul ardelenilor refugiați în Regatul României în timpul primului război mondial. La data intrării României în război, 20.000 de români transilvăneni erau deja înrolați în unitățile Armatei Române.</p>
<p>1933: Statele Unite recunosc Uniunea Sovietică.</p>
<p>1970: Douglas Engelbart primește patentul pentru primul maus de calculator.</p>
<p>1989: Au loc manifestațiile anticomuniste ale studenților din Praga, care au marcat începutul Revoluției de catifea.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFmdlNVdXNtWUpub0RlSmh0c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHxuDeehRSdK65Ubhd7C4ZqS2B67m8QLEXp9m2KPeXzWChZFsykVeLv4d_E-z_aem_LK5qcSS-QGUAiRTJBEEkHg&amp;h=AUDGxg7JWRLn4hA3763BEviiMJSLPY9wZDndv_8FXbZg9nPDG_E58MeIuGEh6FDEMrTQlZKKhPI3vuhvZwLvqK5btD3cypoXPOOSe7pb6tJhJvyxYNyiOoCOQC8PmXwDlXjOgdBitHRViXKe&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUDK17vh9r75EQffuEYmYYs77Alx_ynOuAzAg6tiVE0_w_68xcPLrNKGG35TD1Ekivj4XdqNFTyZbe51Ds3W-dL-L--hKQeN8ZsWuHzsUCG8dpNDH_wxx9mEWCC7yZ3URdRlLwFZcEGDfYKnBClUf_xkFkudhMgpGaTplkyKuxxWaKcYUDpH0ZxZQn0YiBw"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/17-noiembrie-istoricul-zilei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sandu a reacționat la posibila rămânere în urmă a Ucrainei față de Moldova pe drumul spre UE</title>
		<link>https://lyberti.com/sandu-a-reactionat-la-posibila-ramanere-in-urma-a-ucrainei-fata-de-moldova-pe-drumul-spre-ue/</link>
		<comments>https://lyberti.com/sandu-a-reactionat-la-posibila-ramanere-in-urma-a-ucrainei-fata-de-moldova-pe-drumul-spre-ue/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 16 Nov 2026 15:53:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166729</guid>
		<description><![CDATA[Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a exprimat încrederea că Ucraina va deveni parte a UE. Ea a declarat acest lucru pe 16 noiembrie, ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a exprimat încrederea că Ucraina va deveni parte a UE. Ea a declarat acest lucru pe 16 noiembrie, într-un comentariu pentru Radio Europa Liberă, reacționând la posibila rămânere în urmă a Kievului față de Chișinău în procesul de negociere. În foile de parcurs ale Comisiei Europene pentru cele patru state candidate, „premiantele” integrării europene, se menționează:  cu Ucraina se pregătește închiderea a 7 capitole de negociere, în timp ce cu Moldova – a 25.</p>
<p>„Ucraina va deveni parte a UE și ne vom bucura foarte mult când ambele noastre țări vor fi membre ale Uniunii Europene. Așteptăm cu nerăbdare acest lucru și vă dorim tot ce este mai bun. Sunteți cel mai curajos popor din lume și spun asta cu toată sinceritatea”, a declarat Sandu.</p>
<p>Pe 4 noiembrie, Comisia Europeană a prezentat raportul anual privind extinderea UE, în care a remarcat progresele Ucrainei în realizarea reformelor, în pofida războiului la scară largă, însă a semnalat întârzieri într-o serie de domenii-cheie. În special, au fost înregistrate progrese limitate în reformarea organelor de aplicare a legii, precum și în asigurarea independenței și eficienței sistemului judiciar. Aparte, Comisia Europeană a atras atenția asupra încetinirii activității legislative a Radei Supreme.</p>
<p>Ambasadorul Ucrainei la UE, Taras Kacika, a recunoscut, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că viteza de avansare a Ucrainei către statutul de membru depinde în mare măsură de parlament. Potrivit evaluării sale, succesul negocierilor depinde în proporție de 90% de „viteza și orientarea pro-europeană” a Radei Supreme.</p>
<p>Totodată, comentând observațiile Comisiei Europene cu privire la reforma organelor de drept, diplomatul a subliniat necesitatea menținerii capacității de control și administrare a acestora în condiții de război.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFmdlNVdXNtWUpub0RlSmh0c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHxuDeehRSdK65Ubhd7C4ZqS2B67m8QLEXp9m2KPeXzWChZFsykVeLv4d_E-z_aem_LK5qcSS-QGUAiRTJBEEkHg&amp;h=AUDGxg7JWRLn4hA3763BEviiMJSLPY9wZDndv_8FXbZg9nPDG_E58MeIuGEh6FDEMrTQlZKKhPI3vuhvZwLvqK5btD3cypoXPOOSe7pb6tJhJvyxYNyiOoCOQC8PmXwDlXjOgdBitHRViXKe&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUDK17vh9r75EQffuEYmYYs77Alx_ynOuAzAg6tiVE0_w_68xcPLrNKGG35TD1Ekivj4XdqNFTyZbe51Ds3W-dL-L--hKQeN8ZsWuHzsUCG8dpNDH_wxx9mEWCC7yZ3URdRlLwFZcEGDfYKnBClUf_xkFkudhMgpGaTplkyKuxxWaKcYUDpH0ZxZQn0YiBw"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/sandu-a-reactionat-la-posibila-ramanere-in-urma-a-ucrainei-fata-de-moldova-pe-drumul-spre-ue/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
