La 3 (16) august 1865, la Storojineț s-a născut Iancu Flondor, eminent om politic din Bucovina. Boierul de la Storojineţ, Iancu Flondor, primise titlul de cavaler de Flondor pe linie habsburgică, dar se trăgea din boierii de Albota de la Curtea lui Ştefan cel Mare. În Imperiul Habsburgic, ţinta politică a lui Iancu Flondor a fost ca limba română să fie vorbită nu numai în şcoli, ci şi în administraţie. Exemplul său inspiră astăzi comunitatea românilor care îşi apără drepturile de a învăţa în limba maternă.

În perioada Primului război mondial Iancu Flondor și-a pierdut, în urma unui incendiu, conacul și întregul utilaj agricol. El a intervenit pe lângă comandantul rus, generalul Alexei Brusilov, în interesul populației bucovinene, lipsită de alimentele de bază și de posibilitatea de a se aproviziona și mereu amenințată cu deportări și cu rechiziții ale bunurilor. În anul 1917 Iancu Flondor a fost acuzat de către guvernul austriac de înaltă trădare și a scăpat cu viață numai datorită intervenției parlamentarilor români din Viena.

În primăvara și vara anului 1918 a fost primar la Storojineț. În toamna anului 1918 Iancu Flondor revine în fruntea mișcării de eliberare națională a românilor din Bucovina și cere guvernatorului austriac conte Joseph Etzdorf să predea românilor prerogativele puterii. La 14/27 octombrie 1918 a fost convocată o adunare a românilor din Bucovina, care votează unirea provinciei cu Regatul României. Tot atunci este format un Consiliu Naţional și un organ cu caracter de guvern numit Consiliul Secretarilor de Stat, format din 14 secretari de stat. Guvernul provizoriu avea un Comitet Executiv, al cărui preşedinte a fost ales Iancu Flondor. La 15/28 noiembrie are loc Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuți, unde Iancu Flondor le spune celor prezenți că „o iobăgie națională de aproape un secol și jumătate, pe cât de dureroasă, pe atâta de rușinoasă, e pe sfârșite. Poporul român din Bucovina este pe cale de a sparge și de a lepăda lanțul care i-a ferecat sufletul”. Congresul hotărăște „unirea necondiționată și pe vecie” a Bucovinei cu România.

După Unire, Bucovina primește doi miniștri în guvernul condus de Ion I.C. Brătianu, unul la Cernăuți (Iancu Flondor) și unul la București (Ion Nistor). Iancu Flondor a fost ministru pentru Bucovina în perioada decembrie 1918-aprilie 1919, inițiind mai multe legi, pe care le-a redactat și le-a propus guvernului de la București. Este vorba despre un proiect de lege referitor la alegerea deputaților și senatorilor care să reprezinte Bucovina în Parlamentul României, un proiect de lege referitor la administrarea Fondului religionar ortodox al Bucovinei, dar și de alte proiecte. El a demisionat în urma unui conflict cu Ion Nistor.

S-a retras din viața politică și ultimii ani ai vieții i-a petrecut la conacul său din Storojineț, fiind bolnav. În ziua dinaintea morții, pe 18 octombrie 1924, Iancu Flondor s-a simțit bine, iar seara i-a spus cumnatului său, Octavian Zotta, care a venit să-l viziteze: „Am să dorm bine în noaptea aceasta”. A doua zi, pe la ora 11.30, servitorul observând că nu este chemat de stăpânul său, a intrat în cameră și l-a găsit mort în pat, „în o expresie liniștită”. A fost înmormântat în cripta familiei Flondor de la Storojineț.

În decursul întregii sale vieți Iancu Flondor a dat dovadă de onestitate și patriotism sincer. De asemenea, și-a sacrificat și o parte a averii sale în sprijinul cauzei românilor din Bucovina: la el apelau adesea persoane care cereau ajutor financiar pentru diverse publicații, asociații sau comunități locale românești. Tot lui îi solicitau sprijin bănesc studenți și profesori români din Bucovina, aflați în dificultate.

La 3 august 1889  a încetat din viaţă poeta Veronica Micle, cunoscută în special datorită iubirii care a legat-o de Mihai Eminescu. Veronica Micle, născută Ana Câmpeanu (1850-1889) a fost o poetă română. A publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. Unele poezii de Veronica Micle au fost traduse în ucraineană de poeta cernăuțeană Tamara Severniuk. Ele au fost incluse în recentul volum de poezii al Tamarei Severniuk – „Jarul bucuriei și tristeții” (Cernăuți, „Druk Art”, 2023).

La 3 august 1914, la Susleni, Orhei, Moldova, s-a născut Gheorghe Cunescu  (Gheorghe Cunițchi)  preot, publicist, scriitor, critic literar și istoric literar, istoriograf muzical, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din București. A studiat la Seminarul Teologic din Chișinău (1928–1936), apoi la Facultatea de Teologie din același oraș (1936–1940), susținând teza de licență în Teologie cu mențiunea Excepțional. În 1941 a fost hirotonit preot al parohiei Șoldănești-Orhei, de unde, la sfârșitul anului 1944, s-a refugiat în Țară din cauza ocupării Basarabiei de către sovietici, fiind preot în parohiile Panagia (Dolj), Ideciul de Jos, Luierul (Mureș), Popa (București), de unde s-a pensionat, în 1977, desfășurând în continuare, ca preot pensionar, o activitate pastorală remarcabilă, dar dedicându-se îndeosebi activității publicistice și literare, cercetând și studiind, în special, viața, activitatea și opera literară a cunoscutului preot, profesor, teolog și scriitor Grigore Pișculescu, alias Gala Galaction, devenind unul din cei mai însemnați galactionologi. A colaborat cu diferite publicații laice și bisericești: Glasul Bisericii, Biserica Ortodoxă Română, Mitropolia Olteniei, Vatra, Magazin istoric, Literatura și arta etc. A abordat diverse probleme bisericești și literare, prezentând personalități din Basarabia: Mitropolitul Gurie Grosu, Episcopul Dionisie, poetul Alexe Mateevici, pictorul și muzicianul Mihail Berezovschi etc. A decedat la 28 decembrie 1995, la București.

La 3 august 1935,  în satul Volontiri (azi raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova) s-a născut primadona Operei Naționale din Republica Moldova – Maria Bieșu. Cântăreaţă de operă prin excelenţă, Maria Bieşu (1935-2012) a fost artistă a poporului, Laureată a premiilor de stat, profesor universitar, academician, „Doctor Honoris-Causa” , Cavaler al „Ordinului Republicii” și deţinătoarea Ordinului Naţional „Steaua României”. Maria Bieșu a interpretat numeroase roluri memorabile: Floria Tosca, Cio-Cio-san, Norma, Aurelia, Olga, Natalia, Ruxanda, Iolanta, Cuma, etc. – personaje din opere renumite, cu tematici variate. La fel de importantă este şi activitatea concertistică a Mariei Bieşu, în care se produce cu creaţii de cameră. În acest domeniu de activitate, Maria Bieşu s-a remarcat prin simţul fin al stilului, lucrul minuţios cu textul muzical şi cel poetic, profunzimea redării conţinutului, plinătatea emoţională şi sinceritatea interpretării.

Devine președinte al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova din 1987 și Vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Muzicienilor din Moscova din 1992. Elena Vdovina, muzicolog din Republica Moldova, afirmă că „vocea Mariei Bieșu impresionează până în adâncul sufletului prin timbrul ei irepetabil, pătruns de frumusețe, căldură și prospețime. Ea te cucerește prin neobișnuita eleganță a vocalismelor, prin tehnica filigranată”. Maria Bieşu a evoluat şi la Cernăuţi.

Evenimente istorice din ziua de 3 august:

1492: Cristofor Columb a început prima sa călătorie spre America din portul spaniol Palos de la Frontera. Expediția se va încheia la 15 martie 1493.

1778: Este inaugurat celebrul Teatru Scala din Milano, devenit unul dintre simbolurile operei mondiale. Proiectat de către celebrul arhitect neoclasic Giuseppe Piermarini, teatrul La Scala din Milano era, la vremea aceea, una dintre minunile epocii, tehnologia scenică putând prezenta efecte speciale deosebite, precum uragane, cutremure şi bătălii.

1914: Primul Război Mondial: Germania declară război Franței.

1914: Consiliul de Coroană din 3 august (stil nou) desfășurat la Castelul Peleș, la inițiativa regelui Carol I, dezbate problema intrării României în Primul Război Mondial. S-a votat cu o majoritate zdrobitoare în favoarea neutralității.

1963: The Beatles susțin ultimul concert în celebrul Cavern Club din Liverpool.

1987: După o grea suferință, a încetat din viață Ivan Mykolaiciuk, remarcabil actor, scenarist și regizor ucrainean.

1990: Sovietul Suprem al RSS Ucrainene a adoptat legea privind independența economică a RSS Ucrainene.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, Ruslan Osypenko, s-a întâlnit cu șefa Oficiului Comitetului Internațional al Crucii Roșii din Lviv, Daniela Jimenez Gualdron,  – un partener care sprijină regiunea încă de la începutul războiului la scară largă. Potrivit lui Osypenko, potențialul acestei cooperări este departe de a fi epuizat, motiv pentru care merită să fie îmbogățită cu noi proiecte.

Unul dintre cele mai de succes exemple există deja – în satul Ciornoguzî din raionul Vijnița, datorită parteneriatului, a apărut un orășel modular cu 23 de case, unde locuiesc acum 60 de persoane, dintre care 22 sunt copii. Osypenko a menționat că acesta este tocmai formatul care merită extins – având în vedere că în regiune încă aproximativ 4 mii de persoane strămutate au nevoie de locuințe, existând deja propuneri concrete pentru o colaborare viitoare.

O a doua direcție importantă o reprezintă serviciile sociale. Crucea Roșie s-a alăturat deja serviciului „Taxi social” și îngrijirii la domiciliu, iar recent a lansat un nou proiect cu comunitatea Cuciurul Mare – îngrijirea de zi a copiilor cu dizabilități. Organizația participă, de asemenea, la dezvoltarea rețelei de centre de sprijin psihosocial.  Osypenko le-a propus partenerilor să ia în considerare transferul unui vehicul special cu 20 de locuri pentru Centrul de Reabilitare Socială și Psihologică a Copiilor, precum și organizarea unei serii de traininguri pentru specialiștii care îi însoțesc pe veterani.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Debitul redus a dus la faptul că, în iulie a acestui an, producția de energie electrică la Centrala Hidroelectrică de pe Nistru a scăzut cu 43% față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Ca urmare a fenomenelor naturale de secetă și a debitului redus, compania a ajustat strategia de tranzacționare, întrucât cea mai importantă prioritate este asigurarea deversării sanitare și economisirea resurselor de apă”, comentează situația Bogdan Suhețki, director general adjunct pentru activitate comercială.

Conform prognozei meteo pe termen lung, se anticipează menținerea în continuare a unei afluențe scăzute, cu o tendință de scădere. Acest lucru va duce la o reducere a producției de energie electrică la Centrala Hidroelectrică de pe  Nistru în comparație cu anii precedenți și la o scădere suplimentară a nivelurilor în Lacul de Acumulare.

Reamintim că ministrul Energiei, Denys Șmygal, a avertizat că în Ucraina ar putea avea loc întreruperi de curent din cauza caniculei.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Cu toate acestea, obiectivul a dispărut la scurt timp de pe ecranele sistemelor de monitorizare, fără să fi pătruns în spațiul aerian al țării, iar la 09:52 alerta a fost anulată.

A doua oară, alerta în județul Tulcea a fost declarată la 15:09, când radarele țării au detectat din nou un obiect necunoscut în apropierea frontierei. Deja la 15:17, o pereche de avioane de vânătoare românești F-16 a decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației.

Ministerul a precizat că ținta s-a aflat în spațiul aerian românesc timp de aproximativ 20 de minute, deplasându-se deasupra apelor teritoriale și de-a lungul brațului Sulina. După aceasta, ea a părăsit teritoriul țării în direcția Ucrainei, unde a fost doborâtă de armata ucraineană.

„Fragmente din dronă au căzut în zona localității Periprava, la aproximativ 1 km de frontieră, pe terenuri agricole. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale”, a adăugat instituția.

Alerta aeriană pentru județul Tulcea a fost anulată la 16:05.

Reamintim că, pe 26 iulie, Președintele român Nicușor Dan a anunțat o nouă doborâre a unei drone deasupra teritoriului țării – acesta fiind al treilea incident de acest fel din ultima perioadă.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Publicația menționează că Kievul oferă Statelor Unite și aliaților lor experiența practică acumulată de-a lungul anilor de război la scară largă în combaterea dronelor de atac iraniene de tip Shahed.

Potrivit The Guardian, Ucraina a trimis deja aproximativ 200 de specialiști militari în 11 țări din Golful Persic, unde aceștia consiliază armatele locale cu privire la combaterea unor astfel de drone. Pe fondul escaladării situației din jurul Iranului, această experiență a devenit un argument suplimentar în negocierile cu Washingtonul.

Analistul de la Institutul Quincy, Trita Parsi, a menționat că partea ucraineană „nu mai cere caritate americană, ci oferă ajutor”. La rândul său, Charles Kupchan, cercetător principal la Consiliul pentru Relații Externe, consideră că Ucraina se demonstrează a fi „nu doar un beneficiar, ci și un furnizor” de soluții de securitate.

Totodată, The Guardian atrage atenția că aprofundarea cooperării dintre SUA și Ucraina pe direcția iraniană ar putea lega și mai mult războiul ruso-ucrainean de confruntarea dintre Washington și Teheran. Potrivit evaluării publicației, Iranul consideră deja aceste conflicte ca fiind interconectate, deși probabilitatea unui atac direct al Teheranului împotriva Ucrainei rămâne în prezent scăzută.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„Libertatea Cuvântului” va reveni la tema dată cu un material mai amplu.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Despre aceasta a declarat Galina Ermiiciuk, șefa secției de prognoze meteorologice din cadrul Centrului Regional de Hidrometeorologie, într-un comentariu pentru  Suspilne.

Potrivit specialistului, până la 11 august sunt așteptate zile caniculare din cauza influenței unui anticiclon și a pătrunderii unor mase de aer cald din regiunile Africii de Nord și  Europa de Sud.

„În primele zece zile ale lunii august, ziua vor fi peste 30°C, iar pe alocuri aerul se va încălzi până la 39°C. Precipitații nu prea sunt așteptate în prima jumătate a lunii, conform prognozelor preliminare fiind posibile ploi slabe pe 11 august”, spune Ermiiciuk.

După 12 august, în regiune se așteaptă o scădere a temperaturii aerului. Cu toate acestea, spre sfârșitul lunii există probabilitatea unei reîntoarceri a temperaturilor ridicate, menționează meteorologul. „Spre sfârșitul lunii august este posibilă o nouă creștere a temperaturilor, însă acestea vor fi mai scăzute decât în prima jumătate a lunii — ziua urmând să se înregistreze până la 33–34°C. Cantitatea principală de precipitații va cădea la mijlocul lunii august și la sfârșitul acesteia”, precizează Galina Ermiiciuk.

Conform estimărilor, luna august va fi în general secetoasă, cantitatea de precipitații așteptată fiind de două ori mai mică decât norma lunară. De menționat că norma medie lunară a precipitațiilor în august este de 66 milimetri la câmpie și de 111 milimetri la munte.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Pe data de 7 mai 1941, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. adoptă hotărârea privind deportarea ţărăncii Domnica a lui Constantin Popovici, născută la 1916, în frumoasa localitate Mahala din pitoreasca Vale a Prutului istoric. Românca este acuzată de către regimul totalitar sovietic de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei” socialiste. Fiind dusă în pustiul Nordului îndepărtat, se stinge din viaţă la 17 martie 1942, în Republica Komi a Federaţiei Ruse. Din pământul îngheţului veşnic porneşte această mândră bucovineancă spre împărăţia Domnului, lăsând în urmă marea ei dragoste de Neam şi Ţară.

Peste două zile, la 19 martie, în straşnica închisoare nr. 2 din Turinul de Jos, regiunea Sverdlovsk a Federaţiei Ruse, a încetat să bată mult duruta inimă a ţăranului Ovidiu al lui Gheorghe Canţer, născut în 1922, în satul Ropcea din Bucovina. Românul, fiind inclus de către autorităţile bolşevice în categoria „elementelor care prezintă un pericol social”, este încătuşat de „eliberatori” pe data de 28 ianuarie 1941. Supus metodelor drastice de tortură comunistă, părăseşte această lume plină de suferinţe, luând cu el tinereţea, care a venit pe neaşteptate, ca un şuvoi de apă vie, mângâindu-i sărmana lui inimă încătuşată de lanţurile nedreptăţii.

Ţăranul Petru al lui Dumitru Sereteanu a văzut pentru prima dată lumina zilei la 1914, în istoricul oraş Rădăuţi din actualul judeţ Suceava al României. În perioada interbelică se stabileşte cu traiul în localitatea Tărăşeni, fostul raion Hliboca al regiunii Cernăuţi. Călăii stalinişti îl arestează în ziua de 3 decembrie 1940. Pe data de 27 februarie 1941, Tribunalul Militar al Armatei a 12-a a Districtului Militar Special Kiev îl condamnă la 8 ani de detenţie „pentru activitate de spionaj”. Este transferat în regiunea Sverdlovsk din Fedraţia Rusă, unde închide ochii pentru totdeauna la 21 martie 1942, într-un lagăr bolşevic de muncă corecţională.

În ziua de 8 februarie 1941, tânărul Gheorghe al lui Alexandru Lencoste, care şi-a făcut apariţia în această lume la 1920, în pitoreasca localitate Mahala din Bucovina, intră în mâinile grănicerilor sovietici din Detaşamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. Pe data de 14 aprilie, acelaşi an, Tribunalul Militar al Armatei a 12-a a Districtului Militar Special Kiev îl condamnă la 10 ani de detenţie „pentru trădarea patriei”. A participat la evenimentul sângeros de la Lunca, din februarie 1941. Apucă şi el drumul spre regiunea Sverdlovsk, unde trece la cele veşnice în ziua de 22 martie 1942. În satul său de baştină au coborât „nopţi cu plânsul mamelor amuţit în zori”.

Ţăranul Constantin al lui Grigore Nicolaiciuc, născut la 1897, în satul Carapciu din frumoasa Vale a Siretului, a intrat în numărul celor 260 de români, arestaţi de către călăii comunişti în ziua de 1 aprilie 1941. Aruncat în beciurile N.K.V.D. — ului din Hliboca, va fi supus la cele mai groaznice chinuri. Odată cu declanşarea operaţiunilor militare între România şi fosta Uniune Sovietică, bucovineanul este transferat în îndepărtata regiune Sverdlovsk din Federaţia Rusă. În blestematul lagăr de muncă corecţională, în fiecare zi „încruntat şi sumbru urcă răsăritul”. A trăit cu „gândul libertăţii” până la 25 martie 1942, sperând că Patria-mamă îl va scoate din acest infern. Cu această dorinţă a trecut în lumea celor drepţi. A rămas „frânt pe drumul dorului visul de feciori”.

Alexei al lui Dumitru Slimac a văzut lumina zilei la 1907, în vechea capitală a Bucovinei istorice. Obţinând studii medii, este încadrat în componenţa funcţionarilor Primăriei municipiului Cernăuţi. Va fi arestat pe data de 20 septembrie 1940 şi supus interogatoriilor staliniste timp de 18 luni. În ziua de 30 martie 1942, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. îl condamnă la 5 ani de detenţie într-un lagăr bolşevic de muncă corecţională „pentru trecerea ilegală a frontierei de stat”. Pentru el au continuat chinurile cristice din Gulagul sovietic.

În iunie 1941, ţăranul Vasile al lui Gheorghe Puiu din Tureatca, Ţinutul Herţei, născut la 1895, conform hotărârii „troicei operative” a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al U.R.S.S., este dus în regiunea Aktiubinsk a Kazahstanului, fiindcă „era rudă cu un trădător al patriei” socialiste. Împreună cu el, apucă drumul calvarului bolşevic soţia sa, Varvara, născută la 1890, şi copiii: Haritina, născută la 1924; Vladimir, născut la 1929. În stepele pustii şi fără margini kazahe, bătute de vânturi sălbatice şi de ierni cumplite, au trecut la cele veşnice părinţii. Mama a murit în februarie 1942, iar tatăl a închis ochii pentru totdeauna în luna martie, acelaşi an. Au rămas sărmanii copii singuri în această lume plină de suferinţe. Atunci doina românilor „s-a stins din fluiere”.

Ţăranul Nicolae al lui Ion Carp, născut la 1902, în localitatea Vancicăuţi din Basarabia, pentru faptul că în perioada interbelică a fost membru al unui partid cu vederi democratice din România, conform deciziei din 9 iunie 1941 a „troicei operative” a Direcţiei Regionale Cernăuţi a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al U.R.S.S., este deportat în Siberia. Românul porneşte spre pământul îngheţului veşnic împreună cu soţia şi cu cele două fiice ale sale. În regiunea Tiumen a Federaţiei Ruse, în martie 1942, s-a stins din viaţă fiica Olga, care a venit pe lume la 1926. Jalnic au bocit-o părinţii, „cu glasul frânt de-atâta nedreptate”.

Tot în luna martie a anului 1942, în îndepărtatul ţinut Krasnoiarsk din Federaţia Rusă, s-a înălţat la ceruri Constantin al lui Florea Iacobeţ, care a văzut pentru prima dată lumina soarelui la 1884, în satul-martir Mahala din Bucovina. Fiind acuzat de autorităţile sovietice de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”, va fi dus în taigaua siberiană, unde şi-a găsit mormântul. Ţăranul este deportat în baza deciziei Comisiei Speciale de pe lâmgă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. din 7 mai 1941. În ultima clipă a vieţii sale, mahaleanul s-a rugat cu lacrimi în ochi ca baştina lui dragă să nu-l uite.

Petru GRIOR,

directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

S-a născut într-o familie de preoţi, în ţinutul Tesvi din Galaad, în jurul anului 904 î.Hr. De la numele acestei localităţi se trage şi numele său, Ilie Tesviteanul. A trăit pe vremea lui Ahab, regele  Regatului Israel, ce avea reşedinţa în ţinutul Samariei.

Sfântul Ilie a venit pe lume într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor şi zeilor străini. Se spune că la naşterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc şi, dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieţi.  Încă din copilărie, ținea cu stricteţe poruncile Legii și se ținea în feciorie, post neîncetat și rugăciune arzătoare. A activat în Regatul de Nord, în timpul regelui Ahab.

În tradiţia populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roţi de flăcări, tunând şi lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că este aducător de ploaie şi că poate provoca furtuni puternice. Multe legende spun să Sfântul Ilie nu şi-a încheiat misiunea pe pământ, el ridicându-se la cer şi aşteptând acolo sfârşitul lumii, pentru a se lupta cu căpetenia diavolilor. Potrivit Tradiţiei Bisericii, el este viu în trup, aflat în grija lui Dumnezeu în locaşurile cereşti.  Sfântul Ilie a fost văzut de cei trei Sfinţi Apostoli, Petru, Ioan şi Iacob, pe Muntele Taborului, în vremea Schimbării la Faţă a Mântuitorului Hristos, şi va fi văzut din nou de oameni înaintea celei de a doua veniri a lui Iisus Hristos.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie.  Ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, Sfântul Ilie este sărbătorit prin numeroase tradiţii. În dimineaţa zilei Sfântului Ilie se culegeau plante de leac, ca busuiocul, care mai apoi erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot dimineaţa se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.  Femeile duceau ziua busuioc la biserică pentru a fi sfinţit, iar, odată întoarse acasă, îl puneau pe foc şi cenuşa rezultată era folosită în scopuri terapeutice.

Conform tradiţiei, până în această zi nu era permisă consumarea merelor şi nucilor. Nu era voie ca aceste fructe să se lovească una de alta, pentru a nu aduce grindină. Acest obicei este păstrat în unele zone şi astăzi. În această zi, merele se duc la biserică pentru a fi sfinţite, astfel ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă. Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară.

Românii își amintesc şi de sufletele morţilor în ziua Sfântului Ilie, în special de cele ale copiilor. Merele scuturate de către femei erau date pomană copiilor străini, pentru a înveseli spiritele celor morți.

Sfântul Ilie este considerat şi patronul apicultorilor. În mod tradițional, mierea de albine e recoltată numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi ca de sărbătoare și ajutaţi de către un copil. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii, gustau din mierea nouă şi dintr-o ţuică îndulcită cu miere.

Această sărbătoare  marchează şi miezul verii pastorale. De ziua Sfântului Ilie, ciobanilor le era permis să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau cadou iubitelor sau soţiilor furci pentru tors. În vechime, se obişnuia să se organizeze întâlniri ale satelor de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, târguri, iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre. În cadrul acestor manifestări, ce durau mai multe zile şi erau considerate a fi bune prilejuri de cunoaştere pentru tineri, atmosfera era însufleţită de muzică şi se făcea comerţ cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte şi produse agricole.

În ziua de după Sfântul Ilie, oamenii îl sărbătoresc pe Ilie-Pălie, vizitiul care conduce carul Sfântului.

În ziua de Sfântul Ilie (pe stil nou sau pe stil vechi) foarte mulţi români, care poartă numele Ilie şi derivatele acestuia îşi sărbătoresc onomastica. Cele mai frumoase mesaje și urări care se trimit de Sfântul Ilie sunt cele simple, venite din suflet.  (Ştirile Pro TV.ro; Moldpres.md)

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Răspunzând la întrebarea legată de măsurile concrete pe care SUA le pot lua pentru a încheia războiul, Rubio a subliniat că Washingtonul a depus eforturi în acest sens încă de la începutul conflictului și este pregătit să joace un rol constructiv în soluționarea acestuia. De asemenea, el a evidențiat că Președintele SUA, Donald Trump, este „singurul lider din lume care poate așeza Rusia și Ucraina la masa negocierilor”.

Totodată, oficialul american a menționat că situația de pe front s-a schimbat recent – și încă în defavoarea Rusiei. În prezent, SUA încearcă să înțeleagă dacă această nouă dinamică va influența oportunitatea unor negocieri. „Dinamica conflictului s-a schimbat puțin în ultimele câteva luni. Acum, ucrainenii pot executa lovituri la distanțe mari în adâncimea Rusiei, mutând războiul pe teritoriul rus. Vrem să clarificăm dacă această nouă dinamică a deschis, într-un fel sau altul, calea către o reglementare pe cale diplomatică”, a declarat el.

De asemenea, Rubio a precizat că, în următoarele săptămâni, SUA vor încerca să relanseze tratativele ruso-ucrainene. În același timp, el a subliniat că ambele părți au „linii roșii” destul de rigide și că succesul va putea fi atins doar în momentul în care aceste poziții vor fi apropiate cel puțin parțial.

Potrivit presei, trimișii speciali ai Președintelui american, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar putea efectua o vizită la Kiev în a doua jumătate a lunii august, în cadrul evenimentelor dedicate celei de-a 35-a aniversări a independenței Ucrainei.

În același timp, publicația Foreign Affairs a scris anterior că Putin va încerca să transforme negocierile de pace într-o farsă, având ca scop slăbirea Kievului.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Un tânăr gospodar a hotărât să se căsătorească și a pornit cu prietenii săi la o sărbătoare ca să-și aleagă mireasă.

Au intrat în horă fete atât de frumoase, încât flăcăilor le fugeau ochii în toate părțile – una mai mândră decât alta! Pășeau ca niște păunițe, unduindu-și umerii, fălindu-se. Și doar una singură stătea cuminte deoparte, cu capul plecat și ochii în pământ.

— Iată ursita mea, a arătat flăcăul spre ea.

Prietenii săi s-au mirat de o alegere atât de neobișnuită, iar flăcăul le-a explicat:

— Eu sunt agricultor și m-am deprins să judec după spicele de grâu. Când stau drepte, falnice, de cele mai multe ori sunt aproape goale. În schimb, un spic plin cu rod se apleacă mereu în jos, de așa natură că uneori nici nu-l observi dintr-odată. La fel e și cu mireasa.

(Din rețelele de socializare)

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

La 2 august 1912, la București, s-a născut Mircea Șeptilici, celebru actor de teatru și film, regizor, scriitor, pictor. A absolvit în 1937 cursurile Academiei de Artă Teatrală din București. A realizat multe roluri pe scenă dar a fost și un reputat regizor și scenarist. După război, împreună cu Nora Piacentini, N. Stroe și Elly Roman a pus bazele unei asociații artistice.  Între anii 1948–1956 a fost arestat, fiind acuzat de activitate anticomunistă, ca membru în lotul „fugarilor de la Tămădău”. Între anii 1959–1981 a apărut în numeroase filme, dintre care: Valurile Dunării, Telegrame, Cerul n-are gratii, Celebrul 702, La patru pași de infinit, Cireșarii (serial TV), Aventuri la Marea Neagră, Marele singuratic, Regăsire, Ultima noapte de dragoste, Banchetul, Șantaj, Detașamentul „Concordia” etc. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural cl. IV (1967). A emigrat în Canada, stabilindu-se la Montreal, unde a desfășurat o bogată activitate artistică la Micul teatru Românesc, înființat din 1974 de regizorul Dan Ghițescu. A decedat în 1989, la Montreal.

La 2 august  1935, în satul Opaci, raionul Căușeni, s-a născut  Ion Ungureanu, regizor, actor, om politic şi de stat din Republica Moldova.  După absolvirea Şcolii medii din Căuşeni face studii la Institutul Pedagogic Ion Creangă din Chişinău, Facultatea de filologie (1952-1955). În perioada 1955-1960 studiază la Şcoala teatrală Boris Şciukin (Moscova). A urmat cursuri superioare de regie de pe lângă Institutul de artă cinematografică A.V. Lunacearski din Moscova (1963-1964). În 1960 îşi începe activitatea la Teatrul Luceafărul din Chişinău, din 1964-1971 fiind prim-regizor al teatrului. Este acuzat de naţionalism şi nevoit să părăsească R.S.S. Moldovenească. Pleacă la Moscova, unde lucrează ca regizor şi actor de teatru şi film. În perioada 1977-1989 este regizor la Teatrul Armatei din metropola rusă. În anii 1980-1989, paralel cu activitatea în teatru şi cinematografie, predă arta actoricească la Şcoala Superioară de teatru B. Şciukin.  În anul 1989 revine în R.S.S. Moldovenească. După declararea independenței Republicii Moldova îndeplinește funcția de ministru al culturii și cultelor (6 iunie 1990 — 5 aprilie 1994), apoi pe cea de vicepreședinte al Fundației Culturale Române din București (1995-2005). În calitate de ministru, Ion Ungureanu a luat o serie de decizii cum ar fi cea ca timp de doi ani, pentru învățarea limbii române literare, regizorii basarabeni să lucreze în teatrele din România. El a desființat în anul 1992 Teatrul Național „Maxim Gorki” din Chișinău, înființând în locul lui Teatrul Național „Mihai Eminescu” . A repus în centru Chișinăului statuia lui Ștefan cel Mare.

Maestrul Ion Ungureanu şi-a dedicat întreaga viață dezvoltării culturale a țării prin activitatea de regizor, actor de teatru și de film, scriitor, dar și prin activitatea administrativ-politică, în rol de deputat și primul Ministru al Culturii Republicii Moldova (1990-1994).

Ion Ungureanu a fost distins cu titlurile de Maestru emerit în arte al Federației Ruse (1981), Artist al Poporului din R.S.S. Moldovenească (1989), decernându-i-se și Premiul  „Intervidenie” pentru filmul televizat „Lika” (Plovdiv, Bulgaria, 1981) și Premiul Național (1990). Pentru contribuția substanțială adusă la dezvoltarea artei teatrale, în calitate de actor și regizor, pentru promovarea culturii naționale peste hotarele țării, în martie 2009 Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Republicii Moldova i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Ion Ungureanu a fost, de asemenea, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A publicat volumul „Teatrul vieții mele în trei acte și fără antracte”. A decedat la  28 ianuarie 2017.

La 2 august 1939 savanţii Albert Einstein şi Leo Szilard scriu o scrisoare preşedintelui american Franklin D.Roosevelt prin care îl îndemnau să aprobe proiectul de construire a armei nucleare (Proiectul Manhattan). Albert Einstein (1879-1955) a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elveţian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin şi Princeton. A fost autorul teoriei relativităţii și unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel   pentru Fizică. Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul științei. A fost un activ militant al păcii și susținător al cauzei poporului evreu.   Einstein a publicat peste 300 de lucrări științifice și peste 150 în alte domenii. Proiectul Manhattan a fost proiectul de cercetare și dezvoltare a primei arme nucleare (cunoscută popular ca bomba atomică) în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial de către SUA, Regatul Unit şi Canada.   Ceea ce a fost denumit oficial Districtul Ingineresc Manhattan, se referă anume la perioada 1942–1946, când proiectul s-a aflat sub controlul Corpului de Geniu al Armatei SUA, sub administrația Generalului major Leslie Groves. Cercetarea științifică a fost condusă de fizicianul american J. Robert Oppenheimer. Pentru locul de realizarea proiectului a fost desemnată prima oară Districtul Manhattan; numele locului a înlocuit treptat numele de cod oficial. Proiectul a avut succes în dezvoltarea și detonarea a trei arme nucleare în 1945.

La 2 august 2024 a decedat, la vârsta de 77 de ani, Nicu Covaci, liderul formației rock Phoenix. Nicolae (Nicu) Covaci s-a născut la 19 aprilie 1947, în Timișoara.  A început de mic copil să ia lecții particulare de pian, acordeon și limbă franceză, germană și engleză. Mai târziu, după ce a învățat singur să cânte la muzicuță, a luat și lecții de chitară. A urmat secția germană a școlii primare, secția română a școlii generale, liceul de arte plastice și Institutul de Arte Plastice din Timișoara.

Nicu Covaci a părăsit România în 26 octombrie 1976, stabilindu-se mai întâi în Olanda, apoi în Germania și în final în Spania. Pe 23 noiembrie 2019 a fost lansată cartea Nicolae Covaci – Pictorul. Aceasta prezintă în premieră peste 100 de fotografii cu lucrări de pictură și sculptură realizate de-a lungul timpului de liderul Phoenix. Pe lângă comentariile scrise ale lui Covaci, cartea include și 12 coduri QR, care conectează paginile volumului tipărit cu mediul online, fiind astfel prima carte hibridă (smart-book) din domeniul artelor plastice, publicată în România și probabil, în lume.

Evenimente istorice din ziua de 2 august:

216 î.Hr.: O armată cartagineză condusă de Hannibal a învins o armată romană superioară numeric în bătălia de la Cannae, în Apulia.

1776: Se semnează Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii.

1940: Stalin a semnat un decret abuziv de crearea a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească.

A fost creata de Moscova, după ruperea provinciei Basarabia din trupul României ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, RSS Moldoveneasca, o republica unionala in cadrul U.R.S.S. Stalin a semnat un decret abuziv (fără niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii) de crearea a acestei așa zise „republici unionale” constituita prin ruperea unor teritorii din vechea Basarabie fără județele Hotin, Ismail și Cetatea Albă, plus o parte a RSSA Moldovenești (aproximativ corespunzătoare teritoriului actual al Transnistriei).

1933: A fost deschis Canalul Marea Albă – Marea Baltică „I. V. Stalin”, care a unit Marea Albă (în apropierea orașului Belomorsk) cu Lacul Onega. Lungimea canalului este de 227 km, adâncimea medie – de 5 metri; au fost instalate 19 ecluze. La construcția canalului au lucrat în permanență 100 de mii de deținuți, în principal țărani gospodari independenți (culaci). Mortalitatea atingea 700 de oameni pe zi.

1945: S-a încheiat Conferința de la Potsdam, în care Puterile Aliate au discutat viitorul Germaniei după Al Doilea Război Mondial.

1946: S-a încheiat a doua etapă a strămutării forțate din Polonia în RSS Ucraineană (cu ajutorul Armatei Poloneze), care a durat din septembrie 1944. Au fost strămutate peste 482 de mii de persoane de naționalitate ucraineană. Inclusiv din voievodatul Cracovia – 21.776 de persoane, din cel al Rzeszówului – 267.795, iar din cel al Lublinului – 190.734 de persoane. Din RSS Ucraineană în Polonia au fost strămutați 788 de mii de polonezi.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com