<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Libertatea Cuvântului (Cernăuți) &#187; CERNĂUȚI</title>
	<atom:link href="https://lyberti.com/category/cernauti/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://lyberti.com</link>
	<description>Ziar social-politic şi de cultură din regiunea Cernăuţi</description>
	<lastBuildDate>Fri, 20 Nov 2026 05:38:39 +0000</lastBuildDate>
	<language>ru-RU</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.2.39</generator>
	<item>
		<title>VETRELE NOASTRE STRĂMOȘEȘTI – COROVIA</title>
		<link>https://lyberti.com/vetrele-noastre-stramosesti-corovia/</link>
		<comments>https://lyberti.com/vetrele-noastre-stramosesti-corovia/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 08 Nov 2026 12:06:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Vetrele Noastre Strămoșești]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166402</guid>
		<description><![CDATA[Satul Corovia este situat pe râul Corovia (afluentul stâng al râului Derehlui), la 2 km de stația de cale ferată Valea Cosminului și ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Satul Corovia este situat pe râul Corovia (afluentul stâng al râului Derehlui), la 2 km de stația de cale ferată Valea Cosminului și la hotar cu orașul Cernăuți.</p>
<p>În secolele XIV–XVIII, teritoriul Coroviei, împreună cu pământurile din Ceahor și Molodia, făcea parte din comunitatea Cosmin.</p>
<p>În Dicţionarul lui Grigorovitza (1908) se menționează:  „Corovia, comună rurală, districtul Cernăuţi, aşezată pe valea pârâului cu acelaşi nume, afluent al pârâului Derelui, între comunele Ceahor şi Voloca. Suprafaţa: 11,02 kmp; populaţia: 1.481 locuitori, parte români, parte ruteni de religie gr. or. Este aşezată lângă drumul principal Cernăuţi-Siret, din care pleacă 2 drumuri districtuale, unul la Mologhia şi altul la Voloca; nu departe e şi linia ferată Cernăuţi-Hliboca. Are o şcoală populară, cu 2 clase, şi o biserică parohială cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”. Această localitate s-a înfiinţat pe teritoriul comunei Cuciurul Mare şi aparţinea, la 1776, mănăstirii Putna. La 1497, regele polon Albert făcu aci revista armatei sale şi, la 1581, a fost loc de luptă cu tătarii. Semnele de hotar menționate coincid în general cu hotarul satului Corovia, înregistrat pe hărțile din secolele XVIII–XIX”.</p>
<p>Mențiunea despre Corovia ca localitate distinctă se găsește în sursele scrise din secolul al XVIII-lea.</p>
<p>În 1497, în apropierea satului Valea Cosminului, domnitorul moldovean Ștefan al III-lea a înfrânt oastea regelui polon Albert.</p>
<p>În vecinătatea satului au fost descoperite rămășițele unei așezări aparținând culturii Cucuteni-Tripolie (mileniul III î.Hr.), epocii bronzului (mileniul II î.Hr.) și slavilor (secolele VIII–X d.Hr.).</p>
<p>În 1904, populația Coroviei era de 1.659 de persoane. Pe atunci, localitatea aparținea județului Cernăuți din Ducatul Bucovinei și era proprietatea Fondului Religios Ortodox. Comunitatea localității avea propria ștampilă cu imaginea unei vaci și inscripția în limba germană „Gemeinde Korowia”.</p>
<p>În 1843, biserica Sfântul Mihail din Corovia, înălţată, în 1818-1822, de Petru Gabora, şi sfinţită în 1824, cu 932 enoriaşi, era slujită de preotul administrator Petre Voronca. În 1867, a fost ridicată o biserică nouă, hramul fiind schimbat (Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril). În 1876, cei 1.274 enoriaşi erau păstoriţi de parohul Ştefan Nichiforovici. În 1907, paroh era Nicolai Mitrofanovici, născut în 1840.</p>
<p>În anul 1857, în Corovia funcţiona  o şcoală cu 4 clase, ceea ce înseamnă 120 elevi.</p>
<p>Conform recensământului austriac din 1890, comunitatea satului Corovia era alcătuită din 1.481 de locuitori. Din punct de vedere confesional, 1.448 de persoane erau de confesiune ortodoxă, 17 persoane erau catolici, dintre care 8 greco-catolici, iar alte 15 persoane practicau iudaismul.</p>
<p>După componența națională, stabilită pe baza limbii vorbite, Corovia a fost o comunitate rurală multietnică, în care românii și ucrainenii reprezentau o majoritate absolută. Al treilea grup etnic era reprezentat de evrei, care, conform limbii vorbite, s-au declarat germani.</p>
<p>În anii 70 ai secolului trecut, când a început lărgirea teritoriului  Cernăuțiului, cartierul de sud al orașul a fost construit pe terenurile ce aparțineau satului Corovia. În prezent Corovia este subordonată administrativ Consiliului Orășenesc Cernăuți. La începutul secolului al XXI-lea populația localității era de 2.992 persoane.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/vetrele-noastre-stramosesti-corovia/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Patru benzi pe strada Rusă și o șosea de centură lângă aeroport</title>
		<link>https://lyberti.com/patru-benzi-pe-strada-rusa-si-o-sosea-de-centura-langa-aeroport/</link>
		<comments>https://lyberti.com/patru-benzi-pe-strada-rusa-si-o-sosea-de-centura-langa-aeroport/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 08 Nov 2026 07:56:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CERNĂUȚI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166393</guid>
		<description><![CDATA[La Cernăuți se analizează posibilitatea lărgirii străzii Rusă la patru benzi și amenajarea de drumuri suplimentare care să îmbunătățească conexiunea de transport cu ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La Cernăuți se analizează posibilitatea lărgirii străzii Rusă la patru benzi și amenajarea de drumuri suplimentare care să îmbunătățească conexiunea de transport cu microraionul Graviton. Totuși, deocamdată nu există un proiect final, iar realizarea acestor idei va necesita fonduri considerabile.</p>
<p>Acest lucru a fost anunțat de primarul orașului, Roman Kliciuk, în cadrul  conferinței de presă din 5 noiembrie. Potrivit lui, Departamentul de urbanism analizează varianta lărgirii străzii Rusă în limitele așa-numitelor „linii roșii”. Teoretic, acest lucru ar permite creșterea numărului de benzi de circulație la patru.</p>
<p>Cu toate acestea, mai întâi este necesar să se determine posibilitățile reale ale unei astfel de lărgiri, să se elaboreze documentația de proiect și să se găsească finanțare.</p>
<p>O altă direcție este asfaltarea străzilor care leagă strada Rusă de strada Komunalnykiv. Acest lucru le-ar permite șoferilor din cartierul Graviton să iasă pe strada Komunalnykiv și să circule în continuare prin oraș, fără a crea o sarcină suplimentară asupra sectoarelor problematice.</p>
<p>De asemenea, primarul a vorbit despre perspectiva amenajării unui drum care să ocolească aeroportul. Acesta ar putea conecta cartierul Graviton cu alte direcții și ar putea deveni o rută suplimentară de ieșire din microraion.</p>
<p>Roman Kliciuk a subliniat că nu este vorba despre un tunel pe sub aeroport, ci anume despre o șosea de centură în jurul pistei de decolare-aterizare.</p>
<p>Primarul a recunoscut că măsurile actuale, în special lărgirea străzii Novovynnyțka și instalarea unui semafor, nu sunt suficiente pentru a rezolva pe deplin problema de transport a cartierului Graviton.</p>
<p>Aparte, el a menționat că, în perspectivă, soluțiile corespunzătoare trebuie să fie prevăzute în planul general al orașului.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/patru-benzi-pe-strada-rusa-si-o-sosea-de-centura-langa-aeroport/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Vetrele noastre strămoșești: Igești</title>
		<link>https://lyberti.com/vetrele-noastre-stramosesti-igesti/</link>
		<comments>https://lyberti.com/vetrele-noastre-stramosesti-igesti/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 01 Nov 2026 16:09:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Vetrele Noastre Strămoșești]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166160</guid>
		<description><![CDATA[Satul Igești este așezat într-o zonă subcarpatică pitorească, în apropierea râului Sirețel, la aproximativ 20 kilometri sud-vest de fostul centru raional Storojineț și ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Satul Igești este așezat într-o zonă subcarpatică pitorească, în apropierea râului Sirețel, la aproximativ 20 kilometri sud-vest de fostul centru raional Storojineț și în proximitatea frontierei, având în preajmă pădurile  ocolului silvic local. Este situat între cele două Crasne, Ciudei, Budeniţ şi Pătrăuţi, a fost atestat documentar, în 17 august 1428,  când Alexandru cel Bun îl întărea lui „Crâstea şi femeii sale, Maria, Iuginţii”, apoi în 20 aprilie 1481, când Ştefan cel Mare întăreşte Zberii satul „Jijeştii, pe dealul Putnii”, pe care Zbiera îl cumpărase de la nepoţii lui Dragoş Viteazul, feciorii lui Stanislav Rotinpan, Sima, Şteful şi Maseico.</p>
<p>Recensământul lui Rumeanţev din 1772-1773, înregistrează la Igeşti, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „41 – toată suma caselor”, însemnând 1 panţir, 1 jidov botezat, 2 popi, 6 femei sărace şi 12 birnici. În 1774, când austriecii ocupă Bucovina, recensământul guvernatorului militar Gabriel von Spleny consemnează, pentru Igeşti, din Ocolul Berhometelor, 7 mazili, 1 popă şi 27 ţărani.</p>
<p>În anul  1883 la Igești  au fost deschise o şcoală cu 4 clase şi o şcoală filială cu o clasă. În anul 1897</p>
<p>a fost construită Biserica Sfântului Dimitrie din Igeşti. Vechea bisericuţă, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, patronată, în 1843, de Ienachi de Reus, cu 1.566 enoriaşi, era slujită de parohul Theodor Bocance.</p>
<p>În  primăvara anului 1903 s-a înființat Banca populară raiffeisiană din Igeşti, sub directoratul lui I. Grigorovici, vistiernic fiind Iancu de Tiron.</p>
<p>Adunând „cântece populare româneşti din Bucovina” (care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner, în 1940), Alexandru Voevidca a cules folclor şi de la igeştenii Ioana a lui Ioan Vicovan (38 ani în 1909), Agripina Vlad (răzeşiţă, 33 ani în 1909), Nicu de Reus (mazil, 38 ani în 1909) şi Constantin Ungurean (23 ani în 1909).</p>
<p>În Dicţionarul lui Grigorovitza din 1908 este notat:  „Igeşti, comună rurală, districtul Storojineţ, aşezată pe ambele părţi ale Sireţelului, între Ciudei şi Pătrăuţ. Suprafaţa: 26,20 kmp; populaţia: 2.363 locuitori, toţi români, de religie gr. or. Este în apropiere şi legat de drumul comunal Ciudei – Pătrăuţul de Jos, prin drumeaguri rău întreţinute. Are o şcoală populară, cu 2 clase; o sală de lectură, „Progresul”, o biserică parohială, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”; o casă de economie.</p>
<p>Timp de secole, Igeștiul a împărtășit destinul istoric al Țării Moldovei, fiind o comunitate rurală axată pe agricultură, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în 1775, satul, alături de întreaga regiune, a intrat sub administrație austriacă. Această perioadă a adus rigori administrative, dar și o dezvoltare treptată a infrastructurii școlare și rurale din zona Storojinețului.</p>
<p>Odată cu prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și Unirea Bucovinei cu România din 1918, Igeștiul a făcut parte din Regatul României (incluzându-se administrativ în județul Storojineț).</p>
<p>După cel de-Al Doilea Război Mondial, satul a fost inclus în componența RSS Ucrainene, urmând transformările economice și sociale specifice epocii sovietice (colectivizarea, înființarea de școli sovietice, dezvoltarea infrastructurii locale, precum Căminul cultural construit în 1966).</p>
<p>Din 1991, satul aparține Ucrainei, făcând parte din regiunea Cernăuți. În cadrul reformei de decentralizare din Ucraina, la 11 decembrie 2016, a fost înființată Comunitatea Teritorială Ciudei cu centrul administrativ în satul Ciudei. Satul Igești s-a integrat în această structură comunitară alături de alte localități (precum Ciudei, Budenț, Ceriș, Crăsnișoara Nouă).</p>
<p>Igeștiul se remarcă astăzi ca fiind unul dintre satele cu o populație numeroasă și dinamică din cadrul comunității (având peste 5.500–6.000 de locuitori). Populația satului a păstrat vii o serie de tradiții, obiceiuri românești străvechi, viața comunității fiind strâns legată de valorile culturale locale.</p>
<p>În sat se află o valoroasă biserică de lemn cu hramul Sfântul Dumitru, a cărei vechime este apreciată în mod tradițional de localnici încă de la începutul secolului al XVIII-lea (anii 1700–1702), deși unele surse de arhivă datează edificiul păstrat la sfârșitul secolului al XIX-lea (1897).</p>
<p>De asemenea, pentru a răspunde nevoilor spirituale ale comunității numeroase, între 1994 și 2004 a fost ridicată o biserică nouă cu hramul Sfântu  Dumitru. Pe teritoriul satului funcționează un liceu și un gimnaziu.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/vetrele-noastre-stramosesti-igesti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Fragmente ale unei drone inamice au căzut la Cernăuți: o clădire administrativă a fost avariată, două persoane  au fost  rănite</title>
		<link>https://lyberti.com/fragmente-ale-unei-drone-inamice-au-cazut-la-cernauti-o-cladire-administrativa-a-fost-avariata-doua-persoane-sunt-ranite/</link>
		<comments>https://lyberti.com/fragmente-ale-unei-drone-inamice-au-cazut-la-cernauti-o-cladire-administrativa-a-fost-avariata-doua-persoane-sunt-ranite/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 01 Nov 2026 11:13:18 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CERNĂUȚI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166150</guid>
		<description><![CDATA[În timpul unei alerte aeriene din 1 noiembrie, o dronă inamică a fost doborâtă la Cernăuți. Despre aceasta a informat primarul orașului Cernăuți, ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În timpul unei alerte aeriene din 1 noiembrie, o dronă inamică a fost doborâtă la Cernăuți. Despre aceasta a informat primarul orașului Cernăuți, Roman Kliciuk, scrie C4. Ca urmare a căderii fragmentelor pe teritoriul orașului, conform datelor preliminare, o clădire administrativă a fost avariată. Incendiul a fost localizat operativ. De asemenea, potrivit primarului, două persoane s-au ales cu răni ușoare.</p>
<p>Alerta aeriană în raionul Cernăuți a sunat la ora 11:14. Câteva minute mai târziu, șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, Ruslan Osypenko, a anunțat că drona inamică se îndreaptă spre Chițman, Zastavna și comunitățile învecinate, iar ulterior a luat cursul spre Cernăuți dinspre nord.</p>
<p>La ora 12:27, o altă dronă rusă se îndrepta spre Cernăuți. De asemenea, există o amenințare pentru Novodnistrovsk, Secureni și comunitățile învecinate.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/fragmente-ale-unei-drone-inamice-au-cazut-la-cernauti-o-cladire-administrativa-a-fost-avariata-doua-persoane-sunt-ranite/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Va fi cald iarna: cum decurg la Cernăuți pregătirile pentru sezonul de întreruperi de curent</title>
		<link>https://lyberti.com/va-fi-cald-iarna-cum-decurg-la-cernauti-pregatirile-pentru-sezonul-de-intreruperi-de-curent/</link>
		<comments>https://lyberti.com/va-fi-cald-iarna-cum-decurg-la-cernauti-pregatirile-pentru-sezonul-de-intreruperi-de-curent/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 18 Oct 2026 06:26:19 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CERNĂUȚI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165649</guid>
		<description><![CDATA[Autoritățile orășenești declară o pregătire de o sută la sută pentru sezonul de încălzire. Pentru ca locuințele să nu înghețe în timpul penelor ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Autoritățile orășenești declară o pregătire de o sută la sută pentru sezonul de încălzire. Pentru ca locuințele să nu înghețe în timpul penelor de curent, la marile centrale termice au fost instalate patru unități de cogenerare, iar cele mici au fost dotate cu generatoare suplimentare, combustibil și acumulatori.</p>
<p>Orașul Cernăuți dispune de 91 de centrale termice, dintre care cele patru mai mari asigură încălzirea pentru aproximativ 80% dintre consumatori, în special pe străzile Ruska și Pivdenno-Kilțeva (Inelul de Sud). Pe aceste centrale au fost montate unități de cogenerare cu o putere totală de 4,6 megawați: acestea produc electricitate din gaz, astfel încât centrala continuă să funcționeze chiar și fără curent în rețea, iar surplusul de electricitate este livrat în rețeaua electrică generală. Echipamentul a fost primit gratuit prin granturi GIZ și USAID, iar instalarea a fost plătită de consiliul local.</p>
<p>Despre stadiul de pregătire a relatat, la o conferință de presă din 16 octombrie, directorul Întreprinderii „Cernivțiteplokomunenergo”, Oleksandr Korciunov.</p>
<p>O mare parte depinde de celelalte 86 de centrale mai mici, pentru care generatoarele rămân o rezervă. Iarna trecută, acesta a fost un punct slab: generatoarele nu porneau întotdeauna din cauza acumulatorilor descărcați, a problemelor cu combustibilul și a gerului, iar ele pot funcționa doar o anumită perioadă de timp, nu non-stop. Anul acesta au fost instalate sisteme de pornire automată a rezervei, care ar trebui să pornească singure generatoarele imediat ce se ia curentul, fiind adăugați și acumulatori, precum și rezerve de combustibil. Korciunov nu exclude în totalitate dificultățile tehnice din cauza suprasolicitării echipamentului.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR12hedSrap70lRrx0XK6n4fx5G_ywZWoah59_uYWH3o5UdtyLFMbkby88g_aem_wC0kctfXBpKYmsczmiRBKA"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/va-fi-cald-iarna-cum-decurg-la-cernauti-pregatirile-pentru-sezonul-de-intreruperi-de-curent/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Prețul la motorină a ajuns la 100 grivne. Cum vor reacționa  transportatorii din Cernăuți?</title>
		<link>https://lyberti.com/pretul-la-motorina-a-ajuns-la-100-grivne-cum-vor-reactiona-transportatorii-din-cernauti/</link>
		<comments>https://lyberti.com/pretul-la-motorina-a-ajuns-la-100-grivne-cum-vor-reactiona-transportatorii-din-cernauti/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 Oct 2026 07:15:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CERNĂUȚI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165445</guid>
		<description><![CDATA[La stațiile de alimentare cu combustibil, prețul motorinei a depășit pragul de 100 grivne pe litru. Cu toate acestea, transportatorii din Cernăuți nu ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La stațiile de alimentare cu combustibil, prețul motorinei a depășit pragul de 100 grivne pe litru. Cu toate acestea, transportatorii din Cernăuți nu au depus deocamdată nicio solicitare privind majorarea tarifelor, a declarat Alina Naslavska, director adjunct al Departamentului de Transport din cadrul Comitetului Executiv Orășenesc, citată de  molbuk.ua.</p>
<p>„Transportatorii nu au depus încă documentele pentru majorarea tarifului. Când s-a adoptat ultima dată decizia privind noul tarif, costul combustibilului luat în calcul a fost de 91,7 grivne. Transportatorii au dreptul să depună documente pentru creșterea tarifului dacă prețul combustibilului este cu mai mult de 10% mai mare”, a explicat Alina Naslavska.</p>
<p>Reamintim că prețul biletului pentru transportul public cu autobuzul în Cernăuți a crescut începând cu 20 aprilie — de la 17 la 20 de grivne, din cauza creșterii bruște a prețului la combustibil. În iulie, se intenționa reducerea tarifului cu 1 grivnă, însă această inițiativă a fost anulată.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a><strong>  </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/pretul-la-motorina-a-ajuns-la-100-grivne-cum-vor-reactiona-transportatorii-din-cernauti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un parc dendrologic, locuințe noi și zone de producție sunt propuse pentru Corovia și Cernauca</title>
		<link>https://lyberti.com/un-parc-dendrologic-locuinte-noi-si-zone-de-productie-sunt-propuse-pentru-corovia-si-cernauca/</link>
		<comments>https://lyberti.com/un-parc-dendrologic-locuinte-noi-si-zone-de-productie-sunt-propuse-pentru-corovia-si-cernauca/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 11 Oct 2026 15:07:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CERNĂUȚI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165427</guid>
		<description><![CDATA[Un parc dendrologic cu o suprafață de 6,5 hectare și zone pentru case de locuit sunt prevăzute în proiectul planului general pentru Corovia. ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Un parc dendrologic cu o suprafață de 6,5 hectare și zone pentru case de locuit sunt prevăzute în proiectul planului general pentru Corovia. Pentru Cernauca se propune dezvoltarea unor zone de producție și creșterea ponderii teritoriilor naturale și peisagistice. Propunerile pentru ambele sate sunt pregătite în cadrul planului complex de dezvoltare spațială a Comunității Teritoriale Orășenești Cernăuți, scrie S4.</p>
<p>În Corovia se prevede extinderea zonei rezidențiale. Mai exact, proiectul menționează zone de case individuale cu o suprafață totală de aproximativ 245 de hectare. În afară de aceasta, se propune crearea unui parc dendrologic de 6,5 hectare și amenajarea unor zone de plajă în preajma bazinelor acvatice. Dezvoltarea viitoare a satului trebuie să fie corelată cu necesitățile legate de drumuri, rețele inginerești și infrastructură socială. Aceasta este una dintre sarcinile planului complex care cuprinde orașul Cernăuți și ambele sate atașate.</p>
<p>În Cernauca se prevede ca 26% din teritoriul satului să fie alocat pentru zone de producție. Este vorba de o parcelă cu o suprafață de peste 31 de hectare destinată unei fabrici de producere a sucurilor. Totodată, ponderea teritoriilor naturale și peisagistice din sat este planificată să fie mărită de la 5% la 14%.</p>
<p>Primarul orașului Roman Kliciuk subliniază că dezvoltarea Coroviei și a Cernaucăi trebuie să includă accesul la instituțiile necesare și o legătură de transport corespunzătoare cu orașul. „Pentru noi este important ca satele atașate să nu rămână la periferia comunității. Planul complex trebuie să le ofere infrastructură socială – școli, grădinițe, ambulatorii, obiective culturale, precum și o conexiune comodă de transport cu Cernăuțiul”, a accentuat Kliciuk</p>
<p>Potrivit informațiilor primăriei, proiectul planului complex a trecut prin audieri publice. Obiecțiile și propunerile înaintate au fost înregistrate și transmise dezvoltatorului. Documentația este în curs de definitivare, urmând să treacă printr-o expertiză de stat. În cazul unui aviz pozitiv, proiectul va fi înaintat spre aprobare Consiliului Orășenesc.</p>
<p>Cartierele rezidențiale, parcul și obiectivele de producție prevăzute în plan vor necesita o pregătire, decizii și finanțare separate. Simpla aprobare a documentului nu va însemna începerea construcției acestora.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/un-parc-dendrologic-locuinte-noi-si-zone-de-productie-sunt-propuse-pentru-corovia-si-cernauca/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Seleatin: satul situat la cea mai înaltă altitudine în Carpații Bucovineni și de unde odinioară se călătorea cu trenul la Viena și  Paris</title>
		<link>https://lyberti.com/seleatin-satul-situat-la-cea-mai-inalta-altitudine-in-carpatii-bucovineni-si-de-unde-odinioara-se-calatorea-cu-trenul-la-viena-si-paris/</link>
		<comments>https://lyberti.com/seleatin-satul-situat-la-cea-mai-inalta-altitudine-in-carpatii-bucovineni-si-de-unde-odinioara-se-calatorea-cu-trenul-la-viena-si-paris/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 11 Oct 2026 10:28:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Vetrele Noastre Strămoșești]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165418</guid>
		<description><![CDATA[Este greu de crezut, dar cu mai bine de un secol în urmă, din micul sat huțul Seleatin din Bucovina te puteai urca ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Este greu de crezut, dar cu mai bine de un secol în urmă, din micul sat huțul Seleatin din Bucovina te puteai urca în tren și ajunge direct la Viena și Paris.</p>
<p>În zilele noastre Seleatinul este un sat de munte liniștit, situat de-a lungul râului Suceava, fiind una dintre cele mai vechi așezări din Bucovina huțulă. A fost menționat pentru prima dată la 15 martie 1490, într-un hrisov al domnitorului moldovean Ștefan cel Mare: „în numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Troiţă sfântă, de o fiinţă şi nedespărţiţi, Ştefan cel Mare întărea mănăstirii Putna o mulţime de biserici, precum „şi braniştea din jurul mănăstirii: Suceava cu toate izvoarele ei, începând hotarul acelei branişti de la obârşia Laurei, pe obcină până la Falcău, şi pe Falcău în sus, până la cărarea unde e groapa lui Alexa, la Şipot, de acolo, pe obcină, până la obârşia Sadăului şi, pe obcină, până la obârşia Ruscăi şi la obârşia Seleatinei, iar de acolo, la Suceava, la Ţipot, de acolo la Pogonişte, apoi la casa lui Benea” şi aşa mai departe. Şi, desigur, „nimeni să nu îndrăznească, fără voia egumenului, să pescuiască în acea branişte, să pască vite şi să nu facă nici alt lucru”. În uricul acesta nu este menţionată nici o aşezare în cuprinsul braniştei mănăstireşti, ci doar nişte toponime.</p>
<p>Aflat pe malul stâng al râului Suceava, mai jos de Şipote, acolo de unde izvorăşte râul Putila, Seletin (Seleatin), fostă branişte a mănăstirii Putna, a fost colonizat cu huţani după 20 mai 1762, când egumenul Vartolomei arenda munţii unor „ruşi din Putila”.  În 1774, satul avea 22 familii huţăneşti, iar în 1784, 63 familii.</p>
<p>Biserica Naşterii Sfintei Marii din Seletin, construită în 1831, avea, în 1843, în Seletin şi în Plosca, 1.251 enoriaşi, paroh fiind Mihail Procopovici. În 1876, biserica deservea 1.638 de enoriaşi din satele şi cătunele Seletin, Plosca, Ulma, Krasnidil, Nessipitul şi Christie, paroh fiind Georgie Hnidei. Din 1864, funcţiona la Seletin o şcoală cu 4 clase.</p>
<p>1888: Devine sediu al unui district judecătoresc independent (judecătorie de ocol), având în subordine comunitățile Seletin, Șipot și Straja.</p>
<p>În 1890, Seletinul era un veritabil orăşel, în care evreii, ca şi românii, reprezentau un sfert din populaţia de 3.715 locuitori. Primar era Iuliu Cicane, paroh – Ilarion Gramatovici, iar învăţător – Andrei Ostaşec.</p>
<p>La începutul secolului XX, Seletin era un târg înfloritor, adesea comparat cu un mic oraș european. Aici funcționau peste 20 de filiale ale unor bănci europene, peste 20 de restaurante și hanuri, ateliere meșteșugărești și fabrici de cherestea.</p>
<p>În 1913 a fost construită o linie de cale ferată (inaugurată de constructorul K. Tauber) care lega Seletinul de rețeaua feroviară austro-ungară. Legendele locale spun că, prin legături succesive, localnicii puteau cumpăra bilete direct către Viena sau Paris. Linia a fost închisă definitiv în 1939.</p>
<p>Populația a crescut semnificativ (ajungând la un moment dat la câteva mii de locuitori). Pe lângă huțuli și români, s-a stabilit o importantă comunitate evreiască (aproximativ 40% din populație la nivelul anului 1910), dar și germani sau polonezi.</p>
<p>Între 1918 și 1940, Seletinul a făcut parte din Regatul României, fiind integrat în județul Rădăuți. Deși a rămas un punct de frontieră și un centru de exploatare a lemnului, importanța sa comercială a început să scadă treptat pe măsură ce vechile rute comerciale către Imperiul Austro-Ungar au fost modificate. La recensământul din 1930, localitatea înregistra o scădere a populației evreiești și o reconfigurare economică.</p>
<p>În 1940–1941 localitatea este anexată de Uniunea Sovietică în urma Pactului Ribbentrop-Molotov.</p>
<p>După reintrarea trupelor germano-române în vara anului 1941, populația evreiască din Seletin a fost persecutată, iar în toamna aceluiași an, supraviețuitorii au fost deportați în Transnistria. Sinagogile și casele lor au fost ulterior distruse.</p>
<p>În 1944, localitatea Putila vecină a fost aproape complet distrusă în timpul luptelor. Din acest motiv, imediat după război, structurile administrative ale raionului sovietic Putila au fost mutate temporar la Seleatin, până în 1947.</p>
<p>Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” (1630/1831) din Seleatin  este considerată una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Carpații Bucovinei. Potrivit tradiției locale, edificiul a fost ridicat integral fără niciun cui de fier. Biserica Greco-Catolică „Sfântul Vladimir”  din localitate a fost construit în 1848 și un alt monument de arhitectură religioasă din perioada austriacă.</p>
<p>Seleatin deține titlul oficial de cel mai „furtunos” loc din Ucraina. Aici se înregistrează o medie de 45 de zile cu furtuni și descărcări electrice pe an. Tot aici a fost înregistrată cea mai lungă furtună din istoria Ucrainei, care a durat 37 de ore (între 10 și 12 iunie 1948).</p>
<p>Astăzi, Seleatin este reședința CT Seleatin, păstrând farmecul unui sat montan izolat, dar cu un trecut istoric de importanță regională.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/seleatin-satul-situat-la-cea-mai-inalta-altitudine-in-carpatii-bucovineni-si-de-unde-odinioara-se-calatorea-cu-trenul-la-viena-si-paris/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>„Mica Vienă” de pe malul Prutului</title>
		<link>https://lyberti.com/mica-viena-de-pe-malul-prutului/</link>
		<comments>https://lyberti.com/mica-viena-de-pe-malul-prutului/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 08 Oct 2026 13:20:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CERNĂUȚI]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165309</guid>
		<description><![CDATA[La 8 octombrie se împlinesc 618 ani de la prima atestare documentară a orașului Cernăuți. „Orașului de vamă”, cum a fost el numit ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La 8 octombrie se împlinesc 618 ani de la prima atestare documentară a orașului Cernăuți. „Orașului de vamă”, cum a fost el numit în hrisovul emis la 8 octombrie 1408 de domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, i-a fost sortit să fie guvernat de mai multe administrații. În 1774,</p>
<p>când trupele austriece ocupau orașul Cernăuți, acesta nu era decât un mic târg provincial, situat foarte favorabil la răscrucea unor importante drumuri comerciale, dar cu o populație de doar câteva mii de oameni.</p>
<p>În perioada 1850-1910, Cernăuțiul a cunoscut o creștere semnificativă a populației, atât ca rezultat al dezvoltării sale economice, cât și al stabilirii unor comunități străine în oraș. Astfel, dacă în 1850, orașul avea o populație de aproximativ 20.000 de oameni, până în 1910 numărul locuitorilor crește de patru ori, ajungând la 87.000. Pe lângă români și germani, mai locuiau aici evrei (cu o comunitate numeroasă), ruteni, polonezi și armeni, făcând din Cernăuți un oraș multietnic și multiconfesional, cu o pondere semnificativă de străini. Nu este de mirare, așadar, că orașul bucovinean a căpătat un aer cosmopolit și a devenit un centru cultural important, căruia i s-a acordat, în 1875, onoarea de a deveni cel mai nou centru universitar al Imperiului Austro-Ungar, la 9 ani după ce devenise oficial și capitală de provincie (când Bucovina primește, în sfârșit, statutul de provincie autonomă în cadrul imperiului).</p>
<p>Un rol fundamental în dezvoltarea orașului în această perioadă l-a avut polonezul Anton Kochanowski, care a ocupat funcția de primar timp de 26 de ani, între 1866-1874, iar apoi din nou în 1887-1905. Sub administrația sa, în Cernăuți s-a modernizat sistemul de canalizare și sistemul public de transport (prin achiziționarea de tramvaie electrice) și s-au construit mai multe uzine și centrale pentru alimentarea orașului. Kochanowski are, așadar, meritul de a fi contribuit enorm la schimbarea la față a orașului, astfel încât, la începutul secolului XX, Cernăuțiul era recunoscut drept un adevărat oraș central-european, primind numele de „Mica Vienă”.</p>
<p>Din cronica istorică a orașului Cernăuți vom evidenția următoarele date:</p>
<ul>
<li>8 octombrie 1408 – Prima atestare documentară a Cernăuțiului, într-un hrisov emis de domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun.</li>
<li>Secolul al XVI-lea – Orașul intră treptat sub influență și control otoman, rămânând totodată parte integrantă a Țării Moldovei.</li>
<li>1774 – 1918 (Perioada Habsburgică) – Imperiul Habsburgic ocupă Bucovina (1774), iar Cernăuțiul se dezvoltă rapid, transformându-se într-un important centru cultural și arhitectural supranumit „Mica Vienă”.</li>
<li>1783 și 1786: Împăratul Iosif al II-lea vizitează Cernăuțiul.</li>
<li>1828: Împăratul Franz I al Austriei și Împăratul Alexandru I al Rusiei se întâlnesc la Cernăuți, înaintea unei întruniri în cadrul Congresului Sfintei Alianțe.</li>
<li>1864: Cernăuți devine capitala provinciei autonome Bucovina și obține statutul de autonomie publică locală. Tot atunci se organizează primele alegeri pentru postul de primar, câștigate de Jakob Petrowicz (de origine armeano-polonez).</li>
<li>1866: Este inaugurată linia de cale ferată Cernăuți-Lemberg (Liov), care leagă capitala bucovineană de Viena. Anton Kochanowski este ales primar.</li>
<li>1875: Este înființată Universitatea din Cernăuți, prin decret al Împăratului Franz Iosif. La început, universitatea avea trei facultăți: drept, filosofie și teologie ortodoxă.</li>
<li>1898: Vizita Regelui Carol I al României la Cernăuți.</li>
<li>28 noiembrie 1918 – Consiliul Național al Bucovinei hotărăște Unirea cu România, deschizând perioada interbelică românească.</li>
<li>28 iunie 1940 – Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov și a ultimatumului sovietic, URSS ocupă Cernăuțiul și nordul Bucovinei.</li>
<li>1941 – 1944 – Orașul revine temporar în componența României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (după Bătălia de la Cernăuți din iulie 1941).</li>
<li>1944 – Armata Roșie reocupă orașul, care este integrat în RSS Ucraineană (Uniunea Sovietică).</li>
<li>1991 – Odată cu destrămarea URSS, Cernăuțiul devine parte a Ucrainei independente.</li>
</ul>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR3lWGcv6fn1tcbuAytMdrxnZ0YYRfIPxY5P26xcg2VEhWMglGcmcZT7grQ_aem_bc9jyCE0rTZTOBo_tMinPQ"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/mica-viena-de-pe-malul-prutului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Flori pe fundalul vechilor Cernăuți  văzute de 2,5 milioane de oameni</title>
		<link>https://lyberti.com/flori-pe-fundalul-vechilor-cernauti-vazute-de-25-milioane-de-oameni/</link>
		<comments>https://lyberti.com/flori-pe-fundalul-vechilor-cernauti-vazute-de-25-milioane-de-oameni/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 06 Oct 2026 07:03:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CERNĂUȚI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165234</guid>
		<description><![CDATA[Florarul cernăuțean, Oleksii Andronik ,decorează cu flori cele mai frumoase colțuri ale orașului, sub cerul liber. Trecătorii zâmbesc, fac fotografii, iar străzile cotidiene ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Florarul cernăuțean, Oleksii Andronik ,decorează cu flori cele mai frumoase colțuri ale orașului, sub cerul liber. Trecătorii zâmbesc, fac fotografii, iar străzile cotidiene se transformă în ilustrate.</p>
<p>Însă orașul a răspuns cu un ecou neașteptat de puternic: un videoclip cu flori pe fundalul unei clădiri istorice a făcut ocolul rețelelor de socializare și a adunat 2,5 milioane de vizualizări, scrie BUK Media.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/flori-pe-fundalul-vechilor-cernauti-vazute-de-25-milioane-de-oameni/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Biserica Preasfintei Inimi a lui Iisus din Cernăuți este iluminată</title>
		<link>https://lyberti.com/biserica-preasfintei-inimi-a-lui-iisus-din-cernauti-este-iluminata/</link>
		<comments>https://lyberti.com/biserica-preasfintei-inimi-a-lui-iisus-din-cernauti-este-iluminata/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 05 Oct 2026 07:18:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CERNĂUȚI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165206</guid>
		<description><![CDATA[În Cernăuți a fost amenajat iluminatul arhitectural al Bisericii Preasfintei Inimi a lui Iisus. Pentru această clădire au fost create corpuri de iluminat ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În Cernăuți a fost amenajat iluminatul arhitectural al Bisericii Preasfintei Inimi a lui Iisus. Pentru această clădire au fost create corpuri de iluminat speciale, în conformitate cu arhitectura sa. Despre aceasta s-a anunțat pe pagina de Facebook a primarului orașului, Roman Kliciuk.</p>
<p>În postare se menționează că iluminatul va fi permanent, iar compoziția luminoasă se va schimba de la apusul soarelui până în timpul nopții. Aceasta a fost elaborată de compania care a realizat instalația audiovizuală de pe fațada Universității Naționale din Cernăuți cu ocazia Zilei Orașului. Proiectul a fost finanțat de mecenați.</p>
<p>Biserica Inimii lui Iisus este una dintre cele trei clădiri neogotice din Ucraina. Ea a fost construită în 1894, perioadă în care neogotica era populară în arhitectură – reprezentând o întoarcere originală la arhitectura Evului Mediu Înalt. Lăcașul are tavane cu arce frânte, coloane masive și forme care par să se înalțe spre cer.</p>
<p>În perioada sovietică, în lăcaș a funcționat Arhiva regională, clădirea fiind împărțită în mai multe etaje. Când biserica a fost restituită comunității religioase, aceste etaje au fost demolate, însă interiorul edificiului fusese deja aproape în întregime distrus. Începând din anul 2010, Biserica Preasfintei Inimi a lui Iisus aparține comunității religioase romano-catolice. Aceasta a fost returnată comunității prin decizia Consiliului Regional. Din anii 2010 și până în prezent, lucrările de restaurare a lăcașului sunt în desfășurare. În acest scop se adună donații, fiind căutate și surse de finanțare de la binefăcători.</p>
<p>Biserica a fost inclusă pe lista monumentelor din Ucraina pentru a căror restaurare au fost alocate fonduri în 2026. Este vorba despre aproximativ 4 milioane de grivne din partea Poloniei, în cadrul programului de ocrotire a patrimoniului cultural de peste hotare.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR2Mqm-n7t-UhTg4TFA-AYz0Z8Z6sv_Tb5tJyBIV8XTA5mbI215ZEJDMqCg_aem_3txJy6eQsleC6hSBbQyFfg"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/biserica-preasfintei-inimi-a-lui-iisus-din-cernauti-este-iluminata/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Show de lumini: „Codul Cernăuțiului”</title>
		<link>https://lyberti.com/show-de-lumini-codul-cernautiului/</link>
		<comments>https://lyberti.com/show-de-lumini-codul-cernautiului/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 04 Oct 2026 19:09:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CERNĂUȚI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165194</guid>
		<description><![CDATA[La Cernăuți, de Ziua Orașului și în ajunul împlinirii a 151 de ani de la fondarea Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, pe ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La Cernăuți, de Ziua Orașului și în ajunul împlinirii a 151 de ani de la fondarea Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, pe fațada fostei Reședințe a Mitropoliților Bucovinei și Dalmației a avut loc un spectaculos show de lumini și proiecție numit „Codul Cernăuțiului”.</p>
<p>Reprezentațiile instalației de artă audiovizuală s-a desfășurat pe parcursul a trei seri – pe 2, 3 și 4 octombrie.</p>
<p>Înaintea primei proiecții, în Sala Șevcenko a Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, a avut loc prezentarea conceptului „Codul Cernăuțiului”. Echipa proiectului a prezentat ideea instalației de artă audiovizuală, principalele sale imagini și semnificațiile integrate în componentele vizuale și muzicale ale show-ului, se menționează în postarea pe Facebook a Universității Naționale din Cernăuți.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR2Mqm-n7t-UhTg4TFA-AYz0Z8Z6sv_Tb5tJyBIV8XTA5mbI215ZEJDMqCg_aem_3txJy6eQsleC6hSBbQyFfg">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/show-de-lumini-codul-cernautiului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
