„Întâlniri Bucovinene” este un festival itinerant unic care, de peste 30 de ani, reunește reprezentanți ai diasporei bucovinene din Ucraina, Polonia, România și Ungaria. Oaspeții sunt așteptați cu cântece și dansuri populare, ritualuri străvechi, costume tradiționale și spectacole ale ansamblurilor artistice din cele patru țări. Este o oportunitate excelentă de a cunoaște mai îndeaproape cultura, tradițiile și patrimoniul Bucovinei.

Locuitorii Cernăuțiului și oaspeții orașului sunt invitați să facă parte din această sărbătoare minunată.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

–Situația actuală din Ucraina – războiul, migrația populației – a creat mari dificultăți pentru instituțiile de învățământ de toate nivelele. Nu face excepție nici Colegiul Pedagogic din Cernăuți. Majoritatea învățătorilor de clasele primare de la școlile românești din regiune au obținut aici studii pedagogice de bază. Din păcate, suntem nevoiți să recunoaștem că profesia de pedagog nu se bucură de o popularitate atât de mare ca în trecut…

–Aceasta se vede după numărul studenților sau al elevilor, după cum sunt considerați discipolii de la Colegiul Pedagogic. Activez aici de doisprezece ani și cunosc bine situația. Înainte erau grupe românești a câte 18-22 de elevi. O grupă românească și două ucrainene. Acum avem o grupă ucraineană și una mixtă – formată din elevi ucraineni și români. Deci, nu ajung elevi pentru crearea unei grupe pur românești. Exact cu asemenea dificultăți se confruntă și Catedra de Filologie Română și Clasică de la Universitatea din Cernăuți.

–Atunci cum decurge procesul de învățământ pentru elevii români din grupa mixtă? Au ore de limba și literatura română?

–Sunt ore de limba română. Ore de literatură nu sunt. Opere de referință din literatura română au fost incluse în programa literaturii universale. Suplimentar le vorbesc elevilor mei despre literatura română la orele de limba română și la cele de metodică. Doar cursul de metodică este predat în limba română, iar practica pedagogică are loc la școlile românești din oraș – cel mai des la Liceul nr.6 „Alexandru cel Bun” și la Gimnaziul nr.10 de la Roșa. Astfel, reușim să folosim la maximum posibilitățile de care dispunem pentru a pregăti buni specialiști pentru ciclul primar din școlile românești din ținut. Anume învățătorii de clasele primare sunt acei care îi învață pe copii să scrie și să citească românește, le lasă în suflet sămânța dragostei de graiul matern.

–Pentru îndeplinirea acestei misiuni nobile, viitorii învățători trebuie să încerce sentimente asemănătoare și în cadrul Colegiului Pedagogic.

–Ei se simt bine,  atmosfera de la Colegiul Pedagogic este binevoitoare și tolerantă. Elevii noștri participă activ la activitățile extrașcolare, prezentându-se cu numere artistice în limba română, lucru apreciat de directoarea noastră, Natalia Palii.

Ne face onoare și faptul că avem ca partener Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu” din Suceava,  Consulatul General al României la Cernăuții. Grație realizării unui proiect cu susținerea financiară a Guvernului României (coordonatoare de proiect – Cristina Tărâțeanu, fosta noastră elevă), la Colegiul Pedagogic a fost amenajat și dotat cu utilajul necesar Cabinetul de limba română, pe care îl considerăm o adevărată „casă mare”  a limbii, culturii și tradiției românești.

–La o întâlnire din primăvara anului curent la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității din Cernăuți ați fost prezintă cu un grup de elevi de la Colegiul Pedagogic. Cum apreciază absolvenții Colegiului posibilitatea de a obține studii superioare?

–O astfel de dorință este firească. Unii elevi de-ai noștri, după anul doi se înscriu la susținerea Testului Național pentru a-și continua studiile la instituțiile de învățământ superior. Învață paralel, prin corespondență, căci vor să absolve și Colegiul Pedagogic. Primind diploma corespunzătoare, ei au un anumit avantaj: pot să activeze atât într-o școală cu limba română de predare, cât și într-o  școală  cu limba ucraineană de predare. Pentru comunitatea românească este important ca în școlile noastre să avem cadre didactice bine pregătite.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Maria Timcu s-a născut la 4 august 1947. În anul 1965 a absolvit Școala nr.10. În perioada 1965-1970 și-a făcut studiile la Universitatea din Cernăuți, Facultatea de Matematică. Ca tânără specialistă și-a început activitatea pedagogică la Cupca, sat din fostul raion Hliboca. În 1972-1974 a predat matematica la Școala din Hrușăuți, raionul Hliboca. Din 1974 și până în 1979 deține funcția de director-adjunct la această instituție de învățământ. A revenit la școala natală – la cea din suburbia Roșa, unde în perioada anilor 1980-1997 a activat ca profesoară de matematică. În 1997 i s-a încredințat conducerea Școlii medii nr.10. A îndeplinit această funcție până în 2002. Apoi a continuat să predea matematica la această școală până în 2020, când s-a pensionat.

Pentru măiestria pedagogică, înaltele calități organizatorice,  Maria Timcu a fost menționată cu diferite diplome și distincții. În 1988  i s-a înmânat insigna „Eminent al învățământului public”. În 1995 a devenit laureată a Premiului „Iuri Fedkovyci”.

Maria Timcu s-a evidențiat și prin participare activă la viața românilor din suburbia Roșa. Fiind membră a Societății „Golgota”, a alcătuit lista persoanelor deportate din suburbie de către regimul totalitar. Ea a fost stimată de colegii de breaslă, de elevi și părinții lor, de locuitorii din suburbie. Chipul luminos al profesoarei și activistei publice Maria Timcu va rămâne pentru totdeauna în inimile celor care au cunoscut-o.  Cale lină spre ceruri!

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În această perioadă, în 2016, am marcat jubileul de 200 de ani al școlii noastre. Deci, este una dintre cele mai vechi școli din orașul Cernăuți și una din puținele școli românești din regiune cu o istorie biseculară. Cu această ocazie în școală a avut loc o sărbătoare de neuitat, cu participarea reprezentanților autorităților orășenești și regionale, Consulatului General al României la Cernăuți, a unor vestiți absolvenți și a pedagogilor veterani. Evident că în asemenea momente au fost binevenite ajutorul și susținerea din partea sponsorilor și a părinților elevilor noștri.

În acești ani l-am avut alături pe prietenul și sponsorul nostru, Mihai Grosu, cunoscut om de afaceri din Cernăuți, tatăl căruia a învățat la Școala nr.10 de la Roșa. El a dăruit școlii un set de calculatoare și un set audio, a contribuit la finanțarea lucrărilor de reparații. De asemenea, voi menționa că și Primăria orașului a acoperit o bună parte din cheltuieli. Și în câțiva ani, folosind mijloacele financiare alocate, contând și pe ajutorul unor persoane de binefacere, pe susținerea părinților, școala și-a schimbat aspectul, mai ales cel interior. Au devenit parcă mai luminoase coridoarele și sălile de clasă. Elevilor și pedagogilor li s-au creat condiții foarte bune.

Întotdeauna am simțit un sprijin mare din partea colectivului pedagogic. Este o echipă minunată și unită, majoritatea învățătorilor și profesorilor fiind absolvenți ai acestei școli. Toți, fără excepție, țin la prestigiul instituției noastre de învățământ. În organizarea procesului educațional aș menționa profesionalismul înalt și experiența bogată a directorilor-adjuncți din această perioadă – Vera Todoriuc și Angela Morăraș. La fel, îi mulțumesc în parte fiecărui pedagog pentru munca depusă, pentru toate lucrurile frumoase realizate împreună.

Acum trecem prin grele încercării: mai întâi ne-am confruntat cu incomoditățile și pericolele create de pandemie, iar în ultimii patru ani – cu consecințele războiului la scară largă. La școala noastră învață elevi din familii strămutate intern. Trăim cu speranța că va fi instaurată pacea și ea le va deschide absolvenților noștri mari posibilități pentru a se afirma în viața de sine stătătoare.

Părăsind postul de director al Gimnaziului nr.10, doresc să adresez un cuvânt de mulțumire și recunoștință colegilor de serviciu, lucrătorilor tehnici,  părinților elevilor, tuturor celor care m-au susținut și m-au încurajat, s-au interesat de soarta învățământului în școala românească din suburbia Roșa. Le sunt recunoscător funcționarilor din învățământ, care au răspuns pozitiv la necesitățile noastre, Consulatului General al României la Cernăuți, mediilor care au oglindit viața Gimnaziului – cu realizări și probleme.

Îmi continui activitatea la Gimnaziul nr.10 din Cernăuți în calitate de profesor. Anul acesta este unul deosebit pentru colectivul nostru. La toamnă vom marca 210 ani de la înființarea școlii. Ne așteaptă noi evenimente și realizări.

Alexandru RUSNAC,

director al Gimnaziului nr.10 din Cernăuți (2007-2026)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

–În ultimul timp, Biblioteca publică „Gheorghe Asachi” din Herța este considerată una dintre cele mai bune din regiune. Este o apreciere făcută după criteriile activității cu cititorii și realizarea diferitor proiecte. I s-a acordat chiar și titlul de „Bibliotecă a anului”. Recent, în componența unei mici delegații a bibliotecarilor din Ucraina, ați vizitat Lituania. Această onoare care vi s-a acordat, stimată Angela Marcu, este legată nemijlocit de succesele instituției pe care o conduceți?

–Într-o măsură oarecare – da. Dar, în afară de aceasta, am participat la un concurs destul de mare – au fost aleși cinci bibliotecari din întreaga Ucraină. Ne-am aflat în Lituania timp de cinci zile – de la 1 până la 5 iunie.

–Și prin ce v-au uimit bibliotecile din această țară baltică?

–În primul rând, sunt biblioteci dotate cu cele mai performante tehnologii, iar în al doilea rând, ele se bucură de o susținere puternică din partea statului. Într-o bibliotecă lituaniană majoritatea proceselor sunt automatizate. Practic în fiecare lună sunt completate fondurile de carte. Cititorul singur își comandă cartea dorită, completează formularul electronic. E un fel de autodeservire  și, astfel, se face monitorizarea lecturii cărților. Dacă o carte n-a fost solicitată de nimeni, bunăoară, în decursul unui an, ea este scoasă din fonduri. Chiar micii cititori sunt deprinși cu cărțile electronice – și de acestea sunt multe și în diferite limbi, preponderent în limba engleză. Pentru mine a fost o surpriză plăcută că în biblioteca lituaniană am dat de cărți în limba română.

Biblioteca este considerată ca un centru al culturii. Acolo oamenii vin nu numai să citească periodică și cărți. Mijloacele tehnice le permit să asculte muzică imprimată pe discuri, să ia cunoștință de tipăriturile vechi. Este important că o parte din mijloacele financiare bibliotecile le câștigă singure – prin darea în arendă a localurilor pentru evenimente culturale.

Le-am făcut cadou colegilor din Vilnius cărți în mai multe limbi despre Cernăuți. Am asistat la completarea fondurilor cu literatură nouă. Am văzut că au primit cărți și în limba ucraineană. Erau ediții ieșite numai ce de sub tipar.

–Am înțeles că a fost o călătorie foarte folositoare în planul perfecționării profesionale. Cu ce idei v-ați întors din Lituania?

–Ideile se referă anume la perfecționarea activității noastre. La 3 iulie voi face o prezentare la Cernăuți a rezultatelor deplasării în Lituania. O eficiență însemnată a activității noastre poate fi realizarea unor proiecte trilaterale – să zicem, între Ucraina – România – Lituania. În Ucraina se desfășoară multe proiecte europene, iar Herța se află chiar la frontiera cu România, ceea ce constituie un avantaj pentru noi în această privință.

–Săptămâna trecută ați participat la o masă rotundă, organizată la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

–Din partea regiunii Cernăuți a fost o delegație solidă, tema principală fiind „Consolidarea rezilienței transfrontaliere la dezinformare prin crearea unei rețele de schimb de experți și parteneriat educațional”. În cadrul evenimentului am avut posibilitate să vizităm și Centrul ucrainean din Suceava. Am înțeles că pentru ucrainenii din România sunt foarte importante donațiile de carte din Ucraina.

–Ucrainenii de acolo au nevoie de literatură în limba maternă, la fel ca și românii din regiunea noastră care duc lipsă de cărți în limba română. Cum credeți, o astfel de colaborare ar duce la completarea fondurilor de carte ucraineană – în România, și de carte românească – în Ucraina? Cu atât mai mult, că există și o oarecare experiență în această privință – colaborarea între Biblioteca Universală Regională „M. Ivasiuk” și Biblioteca „I. G. Sbiera” din Suceava.

–Am luat contact cu Centrul ucrainean de la Suceava și cred că se poate reveni la ceea ce a fost bun cândva și în folosul ambelor comunități – a ucrainenilor din România și a românilor din Ucraina.

–Vă dorim succese.

–Mulțumesc.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Arina Capalb și Inessa Andronic, iar Premiul III i-a revenit Elinei Olaru.

În rețelele de socializare au fost postate felicitări la adresa acestor talentați copii din Horbova, precum și mulțumiri adresate conducătoarelor ansamblului: Maria Buzduga, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, pentru profesionalismul, dedicarea și dragostea cu care îndrumă copiii,

Iuliana Ciobanu, pentru răbdarea și munca depusă în pregătirea acestor copii minunați.

„Mulțumim organizatorilor Festivalului pentru invitație, pentru ospitalitate și pentru grija cu care a fost organizat fiecare detaliu al acestui frumos eveniment. Ne-am simțit onorați să fim parte din această sărbătoare a folclorului!”, se menționează în postare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Conform datelor preliminare, în regiunea Cernăuți, 49 de participanți au obținut punctajul maxim de 200 de puncte în timpul sesiunilor principale ale TNM (în 2025 – 53 de persoane). Dintre aceștia, 47 sunt absolvenți ai instituțiilor de învățământ secundar general (licee), iar 2 sunt studenți ai unor instituții de învățământ profesional preuniversitar (colegii).

Au obținut un total de 400 de puncte (maximum la două materii): Fysiuk Anton, elev la Liceul Multiprofilat Nr. 11 „Prestigiu” din Cernăuți – 200 de puncte la istoria Ucrainei și la limba engleză.

Nițovyci Sofia, elevă la Liceul Multiprofilat Nr. 11 „Prestigiu” din Cernăuți – 200 de puncte la istoria Ucrainei și la limba engleză. Kușnir Ivan, elev la Liceul din Secureni – 200 de puncte la matematică și la limba engleză.

Kolisnyk Ivan, elev la Instituția Comunală de Învățământ Secundar General „Liceul Zastavna” al– 200 de puncte la matematică și la chimie.

Un număr de 45 de absolvenți au obținut câte 200 de puncte la o singură materie. Pe discipline, rezultatele maxime de 200 de puncte sunt repartizate astfel: matematică – 15; Istoria Ucrainei – 5; limba engleză – 25; literatura ucraineană – 5; biologie – 1; chimie – 2.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

„Una dintre cele mai toride zile ale acestei veri ne va rămâne în memorie ca ziua în care am organizat ediția pilot a festivalului de teatru stradal TRALKA FEST. Pe 28 iunie, timp de câteva ore, Piața Teatrală s-a transformat într-un spațiu teatral deschis, unde s-au întâlnit statui vii, muzică, spectatori și trecători ocazionali, care au devenit la rândul lor parte din spectacol”, se arată în comunicat.

Pe lângă actorii de teatru din Cernăuți, la festival au performat și actori de la Teatrul „Mime IF” din Ivano-Frankivsk.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Pe teritoriul instituției, absolvenții au fost întâmpinați de directoarea liceului, Ina Calistruc, care i-a familiarizat cu viața și realizările instituției.

Absolvenți au trecut prin cabinetele didactice și sălile de clasă ale școlii, au vizitat muzeul școlii, unde au lăsat o însemnare memorabilă în cartea de oaspeți. De asemenea, s-au adunat pentru o lecție în clasa în care au învățat cândva, lecție susținută de profesorul Nicolae Calistruc, profesorul  care le-a predat istoria și educația fizică.

Acești oameni respectabili și-au amintit de copilărie, au povestit despre realizările lor în viață, au împărtășit amintiri și experiențe. Întâlnirea a fost interesantă, plină de conținut și s-a desfășurat într-o atmosferă deosebită. Cu ocazia acestei întâlniri, absolvenții anului 1976 au oferit cadouri de preț, se menționează în postarea pe Facebook a Liceului nr.2 din Noua Suliță.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Liceul din Dinăuți se mândrește din suflet cu realizările Dariei Stoian. Ele servesc ca exemplu pentru elevi și o adevărată sursă de inspirație pentru cei care abia își încep calea în arta muzicală.

Administrația liceului exprimă sincere mulțumiri conducătorului muzical al Dariei Stoian –  Iurie Levciuc pentru sprijin, profesionalism și contribuția semnificativă la dezvoltarea talentului tinerei artiste.

Daria Stoian a dovedit încă o dată că dragostea adevărată pentru muzică poate depăși orice obstacol. Drumul ei este o poveste despre credința în sine, muncă zilnică și o dorință nemărginită de a se prezenta cu demnitate pe scenă.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

După cum a relatat rectorul Universității, Ruslan Biloskurski, acest statut este un motiv de mândrie pentru comunitatea universitară, dar, în același timp, implică o mare responsabilitate. „Este un statut de care suntem extrem de mândri. Pe de altă parte, este o mare responsabilitate în fața generațiilor viitoare de a păstra perla noastră într-o stare corespunzătoare și de a o transmite generațiilor următoare. Avem o clădire absolut unică, unde s-au împletit diferite stiluri și culturi”, a menționat Ruslan Biloskurski.

Potrivit șefei Centrului de management al obiectivului UNESCO, Tamara Marusyk, inițial se plănuia nominalizarea întregului centru istoric al Cernăuțiului pentru lista patrimoniului mondial. Totuși, după vizita de atunci a ministrului afacerilor externe al Ucrainei, Volodymyr Ohryzko, din anul 2006, s-a decis depunerea unei nominalizări separate doar pentru rezidență.

Tocmai atunci, conform declarațiilor sale, a devenit clar că acest complex arhitectural are toate temeiurile pentru o recunoaștere internațională de sine stătătoare.

Pregătirea dosarului de nominalizare s-a dovedit a fi una dificilă. Potrivit Tamarei Marusyk, costul elaborării acestuia de către specialiști externi ajungea la o sumă echivalentă cu aproximativ 500 de mii de dolari. Din acest motiv, la documente au lucrat cercetătorii universității – istorici, geografi, filologi și alți specialiști.

După câțiva ani de pregătire, expertize și aprobări, în anul 2011, la ședința Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO de la Paris, a fost adoptată decizia de includere a rezidenței în prestigioasa listă.

Astăzi, Universitatea continuă să lucreze pentru conservarea monumentului. Conform lui Ruslan Biloskurski, instituția caută în permanență programe de granturi și surse suplimentare de finanțare pentru efectuarea lucrărilor de restaurare.

Anul trecut s-a reușit restaurarea tavanului și a arcelor Sălii de Marmură, iar în prezent proiectul de restaurare a pereților și coloanelor acesteia se află în faza de expertiză.

Reședența rămâne unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Cernăuți. În fiecare an, mii de oaspeți din Ucraina și din alte țări o vizitează.

În cei cincisprezece ani, statutul de obiectiv al Patrimoniului Mondial UNESCO a devenit pentru Universitatea din Cernăuți nu doar o recunoaștere internațională, ci și un simbol al responsabilității pentru păstrarea unui patrimoniu arhitectural unic pentru generațiile viitoare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com