Cinci elevi ai Centrului de Educație Extrașcolară al Consiliului Orășenesc Noua Suliță — Artiom Galkevici, Daria Agratina, Sofia Agratina, Alexandra Pidlisna și Xenia Gasiuc — au reprezentat comunitatea la festival sub îndrumarea pedagogilor Natalia Oliinyc, Alina Maeruța, Irina Proțiuc, Irina Doroftei și Ada Zamar. Copiii nu doar au expus ouăle încondeiate, ci au și explicat semnificația fiecărui simbol și model, povestind cu ce gânduri le-au creat. Pacea pentru Ucraina este mesajul principal pe care tinerii artiști l-au transpus în lucrările lor. La final, aceștia au participat la un flashmob cu ștergare brodate.

Festivalul  „Coșul Unității- 2026” a reunit instituții de învățământ din întreaga regiune Cernăuți. Comunitatea Teritorială Noua Suliță s-a întors de la festival cu un premiu — cea mai bună confirmare a faptului că tradiția aici nu este doar vie, ci și recunoscută.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Printre instituțiile vizate se numără și cele patru școli cu limba română de predare: Liceul nr. 6 „Alexandru cel Bun”,  Gimnaziul nr. 1 „Vector”,  Gimnaziul nr. 2,  Gimnaziul nr. 10.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Elevii cercului vocal de la „Centrul de Educație Extrașcolară” al Consiliului Orășenesc Noua Suliță au obținut rezultate remarcabile.

Duetul „Neskoreni” („Neînvinșii”): Marele Premiu (Grand Prix) și Distincția Specială a concursului (au fost acordate doar 3 astfel de premii pentru întregul festival).

Locul I: Artiom Galkevyci, Daria Agratina, Anastasia Coca.

Locul II: Damiana Rotar, Aliona Reabco, Amelia Kneagnyțka, Emilia Gavca, Sofia Agratina.

Profesorii au felicitat elevii pentru măiestria demonstrată și au mulțumit părinților pentru susținere.

Alina MAERUȚA,

profesoară de canto la „Centrul de Educație Extrașcolară” din Noua Suliță

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Natalia Ruda. Ea s-a născut în Berhomet, raionul Vijnița, locul unde a început și pasiunea sa pentru încondeierea ouălor. Prima dată a pictat un ou la vârsta de 13 ani, având-o ca mentor pe meștera Maria Grab. Astăzi, doamna Natalia este ea însăși un ghid în lumea creației, inspirând și vindecând sufletele multor oameni.

În prezent, palmaresul artistei cuprinde peste 200 de ouă încondeiate, 20 de icoane și 30 de pânze care emană căldură sufletească, credință și o dragoste sinceră pentru cultura ucraineană.

Lumina deosebită a lucrărilor Nataliei Ruda se naște din profunzimea sufletului său – unul sincer, deschis și plin de iubire față de lume. În fiecare ou încondeiat, icoană sau tablou se simte o rugăciune tăcută, o liniște interioară și o credință capabilă să încălzească inima privitorului.

Ouăle încondeiate prezentate în expoziție abordează diverse motive: ornamente tripoliene,

reprezentări cosmologice străvechi, simboluri ale tradiției creștine.

Expoziția este completată de icoane, ștergare tradiționale și lucrări de pictură. Lucrările și cărțile Nataliei Ruda sunt păstrate în locații de prestigiu și în diverse colțuri ale lumii: Muzeul Ouălor Încondeiate din Kolomyia, Stația științifică „Academicianul Vernadski” din Antarctica;

Ccolecții din SUA, Anglia, Canada, Lituania, Japonia, România, Italia, Spania, Emiratele Arabe Unite (Dubai) și multe alte țări.

Expoziția „Miracolul Paștelui” oferă o senzație de armonie și echilibru interior, reflectând lumea spirituală bogată a autoarei. Ea poate fi vizitată la Muzeul Etnografic Regional până la sfârșitul lunii aprilie, se precizează în postarea Consiliului Regional Cernăuți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Dat muritorilor de Dumnezeu…

Precum culorile în curcubeu,

În liturghia lui serbează sfinții.

Prin calendarul roș, de sânge pur,

Filele vieții se prefiră tainic –

Cărare spre Cetatea de Azur –

Din zorii vieții  până-n ceasul cainic.

Ierusalim al timpului, fărâmă

Din veșnicia raiului râvnit,

Chimval ceresc, cu viers de Porumbiță…

E inima-n palpitul său de criță

Putere infinită, ce dărâmă,

Prin dragoste, păcatul adamit.

Mircea LUTIC

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Îţi simţi de lacrimi calde ochii uzi
Şi-n suflet parcă serafimii-ţi cântă
De câte ori, creştine, o auzi.

Hristos a Înviat în firul ierbii,
A înviat Hristos în Adevăr;
În poieniţa-n care zburdă cerbii,
În florile de piersic şi de măr.

În stupii de albină fără greş,
În vântul care suflă mângâios
În ramura-nflorită de cireş
Dar vai, în suflet ţi-anviat Hristos?

Ai cântărit cu mintea ta, creştine,
Cât bine ai făcut sub cer umblând,
Te simţi măcar acum pornit spre bine
Măcar acum te simţi mai bun, mai blând?

Simţi tu topită-n suflet vechea ură?
Mai vrei pieirea celui plin de Har?
Ţi-ai pus zăvor pe bârfitoarea-ţi gură?
Iubirea pentru semeni o simţi jar?

O, dacă-aceste legi de-a pururi sfinte
În aur măcar azi te-au îmbrăcat
Cu serafimii-n suflet imn fierbinte
Ai drept să cânţi: Hristos a Înviat!

Vasile MILITARU

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Conform informațiilor furnizate de procuratură, consiliul local nu a încheiat încă contractul de protecție obligatoriu pentru acest obiectiv istoric. Este vorba despre palatul construit în anul 1809 de către baronul de Zotta, căpitan în rezervă. Edificiul este realizat în stilul arhitecturii romantice europene și este înconjurat de un parc vechi cu arbori rari. Acesta reprezintă unul dintre cele mai importante obiective istorico-culturale ale Bucovinei.

Palatul are statut de monument încă din anul 1979, iar în 2025 a fost inclus în Registrul de Stat al Monumentelor Imobile din Ucraina. Proprietarul este Consiliul sătesc Vikno.

Procuratura consideră că lipsa unui contract de protecție poate duce la deteriorarea sau pierderea autenticității monumentului, motiv pentru care s-a adresat instanței cu solicitarea de a obliga consiliul să încheie documentul corespunzător.

Instanța a deschis deja procedura în acest caz.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Potrivit Direcției de Cultură a Consiliului Orășenesc Cernăuți, în anii precedenți atributele de sărbătoare erau instalate în Piața Centrală, însă anul acesta s-a decis schimbarea locației spațiului artistic pascal.

O altă particularitate a evenimentului de anul acesta este votarea celui mai frumos ou pascal prin donații. Fiecare doritor care are un ou preferat poate scana codul QR de lângă acesta și poate dona orice sumă.

Toate fondurile colectate vor fi direcționate către achiziționarea de baterii și a unui complex Starlink pentru sistemul robotic terestru al companiei de sisteme fără pilot din cadrul batalionului Brigadei 107 de Apărare Teritorială.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

–Doamnă Sorina, care este specificul unui astfel de festival, organizat în Postul Paștelui?

–Ideea este a mea și pentru prima dată festivalul a fost organizat anul trecut. Acum s-a desfășurat cea de a doua ediție. Participă colective artistice din majoritatea satelor Comunității Teritoriale Ostrița: Horbova, Buda, Godinești, Bănceni, precum și Formația vocal-folclorică de la Școala de Artă Populară „Ciprian Porumbescu” din Cernăuți.  Condiția principală este interpretarea pricesnelor – acestor cântări bisericești.

– După cum se știe, priceasna este o cântare executată la slujba liturghiei ortodoxe și greco-catolice, în timpul împărtășirii preotului sau, prin generalizare, a credincioșilor.  Sunt cântate cu precădere în bisericile parohiale de către credincioși, iar în ultimul timp au devenit parte a repertoriului multor artiști populari consacrați care au depus eforturi considerabile pentru culegerea, adaptarea și păstrarea lor. Ați amintit de Formația vocal-folclorică „Perla”, pentru care scena de la Casa de cultură din Horbova este bine cunoscută. Din componența „Perlei” fac parte și tinere talente din satul Dumneavoastră. Sâmbătă, în ajunul Floriilor, la Centrul Bucovinean de Artă, Formația „Perla” a evoluat în cadrul Festivalului de pricesne „Cu gând curat”, inițiat de Iurie Levcic și ajuns la cea de-a opta ediție. Deci, pricesnele intră și în repertoriul unor colective artistice de amatori.

–Ați observat foarte bine acest lucru. Însă voi sublinia că, în comparație cu alte festivaluri și concerte, festivalul de pricesne încă nu se bucură de mare popularitate. Sala spațioasă a Casei de cultură din Horbova nu a fost arhiplină ca de obicei. Încă nu toți înțeleg care este rostul unor asemenea concerte în Postul Paștelui. Argumentul nostru este că e vorba anume de cântări bisericești. Aceasta a explicat de pe scenă părintele Lorin Dumitru, protopopul de Herța. Au fost prezenți părinții Vasile Airinei de la Bănceni și Marian Golovaci, parohul Bisericii din Horbova. Părintele Vasile Airinei a creat un cor la Biserica Sfânta Parascheva din Bănceni, cu care s-a prezentat la festival.

–De altfel, acest cor participă și la alte festivaluri, organizate la Horbova. Dar pe care interpreți de pricesne ați dori să-i menționați?

–Au îndreptățit așteptările spectatorilor Sabrina Palamariu, care a fost și moderatoare, Elena Olaru, Arina Capalb, Anatolie Balagura, Ariana Moraru, Inesa Andronic, Melania Cudric, Teofilia și Maria Rotariu, ansamblul „Mărgăritar” din Ostrița, condus de Ana-Maria Calancea-Melnic.

–Se consideră că Paștele este o sărbătoare de familie…

–E adevărat. Spre regret, în satele noastre multe familii se află peste hotare, altele își au soții și fiii pe front. Pentru consătenii care se află în rândurile armatei și apără țara pregătim colete ca să simtă și să se bucurie și ei de sosirea acestei mari sărbători creștine, să simtă atmosfera de acasă, acolo unde sunt așteptați să se întoarcă sănătoși și cu simțul datoriei împlinite.

–La Horbova, de obicei, după Paște urmează și alte evenimente culturale de amploare…

–În Duminica Tomii de după Paști vom organiza Festivalul „Doina Primăverii”, de asemenea cu participarea colectivelor artistice din satele comunității. Iar la 17 mai, Teatrul popular „Miorița” din Horbova se va prezenta cu o premieră.

–Vă dorim Paște fericit și noi realizări.

–Să ne lumineze sufletele această mare sărbătoare a creștinătății și să-i îndemne la fapte concrete pe făcătorii de pace.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Evenimentul a adunat un public numeros, care a avut ocazia să simtă  atmosfera ritualică, transmite serviciul de presă al Centrului. Membrii colectivului au reconstituit vechi ritualuri pascale, au interpretat cântece religioase (pricesne) și au împărtășit celor prezenți bogăția moștenirii culturale a ținutului nostru.

O atenție deosebită a fost acordată simbolurilor Paștelui: coșul festiv, pasca și ouăle încondeiate,

Cei prezenți nu au fost doar spectatori, ci au avut ocazia să se implice direct în desfășurarea evenimentului, fapt ce a creat o atmosferă de unitate și bucurie.

Grupul folcloric „Țărăncuța” a demonstrat încă o dată că tradițiile populare sunt vii și se transmit din generație în generație, unind oamenii și păstrând identitatea națională. Astfel de evenimente sunt extrem de importante, deoarece îi ajută pe toți, în special pe tineri, să își cunoască mai bine rădăcinile și să cinstească moștenirea strămoșilor.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com  

Inițiativa a reunit comunități din  România  (Primăria Ardud), Ucraina (Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și  Promovarea Culturii Tradiționale Cernăuți) și Ungaria (Primăria  Napkor), într-un demers comun de conservare și revitalizare a patrimoniului cultural, într-o perioadă în care tradițiile autentice sunt tot mai des eclipsate de influențele globalizării. Proiectul a răspuns direct acestor provocări, propunând soluții concrete pentru păstrarea  și promovarea valorilor locale, dar și pentru întărirea dialogului intercultural.

La baza demersului s-au  aflat investițiile în infrastructura culturală și în resursele  necesare desfășurării activităților tradiționale. Astfel, partenerii au achiziționat scenă mobilă, echipamente moderne și costume populare autentice, contribuind la creșterea calității și autenticității evenimentelor culturale din regiune.

Un accent deosebit a fost pus pe educație și implicarea tinerilor. Atelierele de meșteșuguri, conferințele tematice și activitățile de învățare colaborativă au adus împreună participanți din toate cele trei țări. La Ardud, tinerii au descoperit tainele meseriilor tradiționale, în timp ce conferința internațională „Viața Lemnarilor” a readus în prim-plan importanța meșteșugurilor vechi. În Napkor, artiști și meșteșugari au lucrat cot la cot în cadrul unei tabere creative, generând un schimb autentic de idei și experiențe.

Dimensiunea de promovare culturală a fost una amplă și diversificată. Centrul Bucovinean de Artă din Cernăuți a organizat un simpozion dedicat conservării folclorului și a realizat un album fotografic impresionant, care reunește 150 de imagini reprezentative pentru arhitectura tradițională, portul popular și obiceiurile celor trei regiuni. În plus, a fost publicat un volum culinar multicultural, reunind rețete tradiționale specifice fiecărei comunități participante.

Evenimentele de amploare nu au lipsit: două festivaluri de artă populară, organizate la Ardud (august 2025) și Napkor (septembrie 2025), au celebrat diversitatea culturală și au consolidat legăturile dintre comunități. Aceste manifestări conturează, de altfel, un veritabil traseu cultural transfrontalier, cu potențial de dezvoltare în viitoare inițiative europene dedicate mobilității culturale.

Proiectul a fost completat de activități de management și comunicare, incluzând conferința de deschidere de la Ardud și evenimentul de închidere organizat la Cernăuți, unde a fost lansat și volumul de rețete tradiționale.

Prin obiectivele sale – de la dotarea cu costume autentice, la educarea tinerilor și promovarea dialogului intercultural – proiectul a reușit să creeze un cadru sustenabil pentru valorificarea patrimoniului cultural. Beneficiarii direcți, de la meșteșugari locali la tineri și membri ai comunităților, au redescoperit bogăția tradițiilor și importanța transmiterii lor mai departe.

Mai mult decât o serie de activități, acest proiect se conturează ca un exemplu de bună practică în cooperarea transfrontalieră, demonstrând că identitatea culturală nu doar că poate fi păstrată, ci și consolidată prin colaborare, dialog și implicare activă.

Iurie LEVCIC,

președintele  Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și  Promovarea Culturii Tradiționale Cernăuți

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com