<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Libertatea Cuvântului (Cernăuți) &#187; CULTURĂ</title>
	<atom:link href="https://lyberti.com/category/cultura/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://lyberti.com</link>
	<description>Ziar social-politic şi de cultură din regiunea Cernăuţi</description>
	<lastBuildDate>Fri, 20 Nov 2026 05:38:39 +0000</lastBuildDate>
	<language>ru-RU</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.2.39</generator>
	<item>
		<title>Peste 250 de copii români din regiunea Cernăuți l-au desenat pe domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt</title>
		<link>https://lyberti.com/peste-250-de-copii-romani-din-regiunea-cernauti-l-au-desenat-pe-domnitorul-stefan-cel-mare-si-sfant/</link>
		<comments>https://lyberti.com/peste-250-de-copii-romani-din-regiunea-cernauti-l-au-desenat-pe-domnitorul-stefan-cel-mare-si-sfant/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Nov 2026 14:48:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166840</guid>
		<description><![CDATA[Ediția a III-a a concursului de desene „Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare” s-a încheiat duminică, 15 noiembrie 2026, cu un bilanț fără precedent: ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Ediția a III-a a concursului de desene „Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare” s-a încheiat duminică, 15 noiembrie 2026, cu un bilanț fără precedent: 256 de copii și adolescenți de origine română din 27 de școli și instituții din regiunea Cernăuți l-au desenat pe domnitorul Ștefan cel Mare, pe oștenii lui, cetățile și mănăstirile ctitorite de el. Numărul participanților a crescut constant, de la 131 în 2022 și 103 în 2024 la 256 în acest an. Fiecare lucrare a fost, în felul ei, o mică lecție de istorie, de credință și de dragoste pentru neam.</p>
<p>Anul acesta concursul a început pe 12 octombrie și a fost prelungit până la sfârșitul săptămânii, pe 15 noiembrie, pentru că mai erau copii care doreau să participe. Concursul s-a desfășurat în două categorii de vârstă: 7–11 ani și 12–15 ani. Evenimentul omagiază victoria de la Codrii Cosminului din 26 octombrie 1497, când oastea moldovenească, condusă de Ștefan cel Mare, a învins armata regelui polonez Ioan Albert. Copiii și-au trimis desenele online, prin WhatsApp, Telegram sau Messenger, cu numele, vârsta și școala lor, iar lucrările au fost publicate, cu acordul părinților, în albumul concursului de pe pagina de Facebook a Societății „Valea Prutului”</p>
<p>Câștigătorii au fost aleși de un juriu format din membrii și colaboratorii organizației, care a reținut 16 lucrări ce au impresionat prin măiestrie, rafinament artistic și dăruire.</p>
<p>Marele premiu, „Premiul Ediției 2026”, a revenit lui Cojocaru Matei, elev în clasa a VI-a B la Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna. Lucrarea sa, realizată în stil de icoană, îl înfățișează pe Ștefan cel Mare înconjurat de mănăstirile și cetățile pe care le-a ridicat și consolidat: Putna, Neamț, Voroneț, Pătrăuți, Dobrovăț, Războieni, Cetatea Neamțului, Cetatea Hotinului și Cetatea Romanului.</p>
<p>Alături de el, alți 15 elevi au primit Diploma de Excelență „pentru măiestrie, rafinament artistic și dăruire în omagierea lui Ștefan cel Mare”. Este vorba despre Amarii Ilie (clasa a IX-a, Liceul din Suceveni), Axânti Maria (clasa a VI-a B, Liceul nr.1 din Boian), Cojocaru Ion (clasa a V-a A, Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna), Fedoreac Milena (clasa a IX-a B, Liceul nr.1 din Boian), Izmecher Daria (clasa a VIII-a, Liceul din Ostrița), Jijian Anastasia (clasa a V-a, Liceul din Dimca), Matveiciuc Anghelina (clasa a X-a, Liceul nr.1 din Pătrăuții de Sus), Morozov Chiril (clasa a V-a, Liceul „Grigore Nandriș” din Mahala), Ostafi Andreea (clasa a VIII-a A, Liceul din Mihoreni), Prescuri Caterina (clasa a X-a, Liceul din Horbova), Pușcașu Maria (clasa a VIII-a, Liceul din Ostrița), Sușco Ana (clasa a VI-a, Gimnaziul nr.10 din Cernăuți), Sușco Anastasii (clasa a II-a, Gimnaziul nr.10 din Cernăuți), Șuc Anastasia (clasa a IX-a, Liceul nr.1 din Pătrăuții de Sus) și Zamar Darius (clasa a IX-a, Liceul nr.2 din Noua Suliță).</p>
<p>Diploma de Merit Artistic, acordată „pentru talent promițător, sensibilitate artistică și expresivitate”, a ajuns la 100 de elevi, premiați pe cele două categorii de vârstă. În categoria 7–11 ani, cei 56 de laureați sunt: Adajii Maria, Balan Maria, Barbuța Dragoș-Iustin, Blui Maxim, Bodnar Stanislav, Bojescu Alexandru, Bostan Ilaria, Bruja Dumitru, Buleziuc Sofia, Chilaru Bogdana, Cirivaico Bogdan, Cojocar Sofia, Cojocaru David, Colosnițâna Victoria, Costinean Ilaria, Craciun Nicolai, Damian Vasile, Danilescu Mattias, Dariciuc Ariana, Dudâci Sofia, Dumitru Victoria, Fedișina Ruslana, Gatej Serafim, Gavreliuc Mihail, Gheorghiță Anastasia, Golunga Sofia, Gorda Darina, Grigore Bogdan, Gușulei Emilia, Hrab Elina-Kamelia, Iliuc Maxim, Intizarova Sabrina, Istrati Constantin, Lupu Erica, Lupu Marina, Malaico Margarita, Misarjiu Elizaveta, Motrescu Ana-Maria, Motrescu Anastasia, Motrescu Elizaveta, Motrescu Florin, Motrescu Larisa, Opaiț David, Ostafi Xenia, Ostafii Filoteia, Pascar Reveca, Percic Andrei, Popescu Ana, Scripnic Nectaria, Socoliuc Daria, Statnic Simona, Susco Antonie, Ștefaniuc Damian, Tarâța Cristian, Tovarnițchi Cristina și Vladislav Cosmina.</p>
<p>În categoria 12–15 ani, diploma a revenit celor 44 de elevi: Alerguș Andrea, Alerguș Anastasia, Amihalatei Timur, Apachite Anastasia, Bușuleac Ivanna, Carp Ionela, Cârciu Petronela, Chițac Renata, Ciobotar Daniela, Costinean Daniel, Costinean Valentina, Cozniuc Mirela, Danilescu Eugen, Dușceac Angelina, Foloșnea Taisia, Fratovcean Gabriel, Fratovcean Maria, Gantiuc Ricardo, Gavca Anastasia, Godoroja Andreea, Grijincu Chiril, Grosu Tatiana, Ignatiuc Adriana, Ioneț Teodora, Lazurca Elena, Mișeșin Anghelina, Moraru Margareta, Patraș Andreea, Perciula Alexandra, Perebâcovsca Sofia, Poclitar Sofia, Popova Ana, Popova Nicoleta, Rococea Sofia, Schipor Alexandra, Scripnic Daniel, Scripnic Xenia, Stavarat Taisia, Tarod Sofia, Topala Marta, Tovarnițchi Andrei, Țâbuleac Nicoleta, Vicovan Iustina și Voevitca Nicoli.</p>
<p>Ceilalți participanți vor primi câte o Diplomă de Participare, iar toți copiii vor primi iconițe sfinte de la Mănăstirea Putna, cu chipul Binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.</p>
<p>De asemenea, vor fi premiați participanții ale căror lucrări au adunat cele mai multe like-uri. Astfel, 16 elevi vor primi Diploma Publicului, „pentru lucrarea care a emoționat și a adunat cele mai multe aprecieri din partea publicului”. Clasamentul este condus de Bojescu Serafima (14 ani, clasa a IX-a, Liceul din Iordănești), cu 559 de like-uri, urmată de Șumacov Ioan (clasa a VI-a, Liceul din Iordănești), cu 529, și de Varvariuc Evelina (clasa a IX-a, Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu), cu 518. Pe următoarele locuri se află Ioneț Daria, de la același liceu din Carapciu (387), Cojocaru Matei, câștigătorul Marelui premiu (324), Bodnar Stanislav, de la Liceul din Iordănești (311), Jijian Anastasia, de la Liceul din Dimca (295), Tovarnițchi Andrei, de la Carapciu (288), Matveiciuc Anghelina, de la Liceul nr.1 din Pătrăuții de Sus (286), și Dumitru Victoria, de la Liceul din Mihoreni (271). Clasamentul se încheie cu Iliuc Maxim, de la Gimnaziul din Iordănești (256), Procopciuc Cristina, de la Gimnaziul nr.7 din Cernăuți (253), Malaico Margarita, de la Liceul din Iordănești (249), Barbuța Dragoș-Iustin, de la Liceul „Ion Vatamanu” din Costiceni (239), Patraș Andreea, de la Liceul din Iordănești (234), și Moroz Daria, de la Gimnaziul din Iordănești (232).</p>
<p>Concursul nu ar fi avut o asemenea amploare fără profesorii, învățătorii și directorii care i-au încurajat pe copii să participe. De aceea, Diploma de Recunoștință este acordată școlilor și instituțiilor care s-au remarcat prin implicare, „pentru dragostea cu care au susținut concursul, pentru entuziasmul și participarea elevilor, prin care școala a devenit un exemplu pentru comunitate și a încurajat păstrarea vie a istoriei neamului”. În frunte se află Gimnaziul din Iordănești, cu 35 de elevi, urmat de Gimnaziul nr.10 din Cernăuți (29), Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna (28), Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu (27) și Liceul din Răchitna (26). Au mai fost menționate Liceul din Iordănești (18 elevi), Liceul din Cupca (17), Liceul din Mihoreni (9), Liceul din Băhrinești (7), Liceul nr.1 din Boian (7), Liceul nr.6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți (6), Liceul din Godinești (6), Liceul din Ostrița (5), Liceul nr.2 din Noua Suliță (5), Liceul din Horbova (4), Gimnaziul din Mălinești (3) și Liceul din Suceveni (3), alături de alte instituții din regiune.</p>
<p>Organizatorii mulțumesc tuturor celor care au participat la concurs și l-au susținut: elevilor, pentru talent, curaj și răbdare, părinților, pentru sprijin și încurajare, profesorilor și îndrumătorilor, pentru dragostea cu care își povățuiesc elevii, școlilor din regiunea Cernăuți, pentru implicare, precum și prietenilor Societății culturale „Valea Prutului”, care au contribuit la reușita concursului. Mulțumiri speciale sunt adresate domnului regizor Mihai Grosu, care a fost alături de concurs cu devotament la fiecare ediție, de la prima până astăzi; Părintelui Stareț Melchisedec al Mănăstirii Putna, pentru ajutorul enorm oferit copiilor participanți și pentru binecuvântarea cu care i-a însoțit pe cei mici pe drumul lor prin istoria neamului; domnului Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, al cărui sprijin a venit din partea Forumului, a unor cercetători de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române și a unor români inimoși din județul Mureș; domnului avocat Iulian Rusanovschi, președintele Asociației „Monumentum”, precum și domnului Gelu Malureanu, inginer constructor din București și tuturor celor care au fost aproape prin sfaturi, aprecieri, comentarii și distribuiri, în articolul expediat redacției noastre de Sergiu Barbuța, președintele Societății „Valea Prutului”.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/peste-250-de-copii-romani-din-regiunea-cernauti-l-au-desenat-pe-domnitorul-stefan-cel-mare-si-sfant/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>La Cernăuți a avut loc o ședință la masa rotundă, consacrată armonizării relațiilor etnonaționale în regiune</title>
		<link>https://lyberti.com/la-cernauti-a-avut-loc-o-sedinta-la-masa-rotunda-consacrata-armonizarii-relatiilor-etnonationale-in-regiune/</link>
		<comments>https://lyberti.com/la-cernauti-a-avut-loc-o-sedinta-la-masa-rotunda-consacrata-armonizarii-relatiilor-etnonationale-in-regiune/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Nov 2026 10:34:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>
		<category><![CDATA[SOCIAL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166828</guid>
		<description><![CDATA[Pe data de 18 noiembrie 2026, în Cernăuți, am avut onoarea de a  modera împreună cu Erika Cernei, șefa Direcției de Cultură a ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Pe data de 18 noiembrie 2026, în Cernăuți, am avut onoarea de a  modera împreună cu Erika Cernei, șefa Direcției de Cultură a Administrației Militare Regionale Cernăuți, masa rotundă cu tema „Armonizarea relațiilor etnonaționale în regiunea Cernăuți ca o condiție a consolidării națiunii politice ucrainene”, organizată de Centrul Regional de Perfecționare Profesională din Cernăuți, în colaborare cu Direcția de Cultură a Administrației Militare Regionale de Stat  Cernăuți și Consiliul Regional pentru Probleme de Etnopolitică. Evenimentul s-a desfășurat la Biblioteca Științifică Universală Regională „Myhailo Ivasiuk” din Cernăuți.</p>
<p>Participanții – reprezentanți ai comunităților naționale, autorităților publice, mass-mediei, cercetători și cadre didactice – au discutat despre situația actuală a relațiilor interetnice din regiunea Cernăuți, despre dialogul intercultural și despre perfecționarea politicilor de stat în acest domeniu, în conformitate cu standardele europene.</p>
<p>Cu mesaje de salut s-au adresat participanților Oksana Sakrier, adjuncta șefului AMR Cernăuți și președintă a Consiliului Regional pentru Probleme de Etnopolitică, Myhailo Pavliuk, vicepreședinte al Consiliului Regional Cernăuți, și Mykola Yarmyțyi, directorul Centrului Regional de Perfecționare Profesională din Cernăuți.</p>
<p>Prima sesiune tematică a fost dedicată situației actuale și perspectivelor dezvoltării relațiilor interetnice în regiunea Cernăuți. Printre principalele subiecte abordate s-au numărat păstrarea armoniei interetnice, sprijinirea diversității culturale și lingvistice, precum și rolul educației și al mass-mediei în promovarea dialogului dintre comunitățile naționale. În cadrul discuțiilor au fost prezentate exemple concrete de sprijin acordat comunităților naționale din regiunea Cernăuți. În special, a fost menționat programul regional de dezvoltare a culturii, care prevede finanțarea anumitor proiecte și manifestări culturale. Printre mecanismele practice de susținere se numără completarea colecțiilor bibliotecilor publice cu literatură în limbile comunităților naționale, organizarea unor manifestări cultural-artistice comune și implicarea reprezentanților diferitelor comunități în inițiative regionale.</p>
<p>Un rol consultativ important în cadrul Administrației Militare Regionale îl are Consiliul Regional pentru Probleme de Etnopolitică. O atenție deosebită a fost acordată reprezentării comunităților naționale în spațiul mediatic regional. Participanții au subliniat că, deși există emisiuni de televiziune și radio, precum și publicații tipărite în limbile comunităților naționale, posibilitățile de reflectare a vieții acestora, a inițiativelor culturale și a problemelor actuale rămân insuficiente. Prin urmare, este importantă nu doar păstrarea formatelor existente, ci și extinderea prezenței comunităților naționale în mass-media, încurajarea redacțiilor să realizeze mai multe materiale tematice și implicarea reprezentanților comunităților în stabilirea priorităților informaționale.</p>
<p>Printre temele de actualitate se numără participarea reprezentanților comunităților naționale la apărarea Ucrainei, voluntariatul, sprijinirea militarilor, păstrarea memoriei istorice și implicarea civică. Inițiativele culturale și comemorative comune, precum și proiectele educaționale și de cercetare reprezintă instrumente importante de consolidare a societății.</p>
<p>O asemenea comunicare contribuie la o mai bună cunoaștere reciprocă, la înțelegerea dintre comunități și la combaterea stereotipurilor. A doua sesiune tematică a vizat modificarea cadrului legislativ al politicii etnonaționale a Ucrainei în contextul integrării europene.</p>
<p>Participanții au analizat provocările adaptării legislației la cerințele europene, aspectele practice ale implementării politicilor de stat și rolul autorităților publice, al instituțiilor de învățământ și al organizațiilor neguvernamentale în acest proces.</p>
<p>Un subiect aparte l-a constituit examinarea Legii Ucrainei nr. 5008-IX, intrată în vigoare la 13 octombrie 2026. Aceasta prevede extinderea posibilităților de utilizare a limbilor comunităților naționale în procesul educațional. Printre noile prevederi se numără posibilitatea utilizării limbii materne nu doar în timpul orelor de curs, ci și în comunicarea cotidiană din instituțiile de învățământ, introducerea statutului de instituție de învățământ secundar general a unei minorități naționale, precum și redactarea în paralel a anumitor documente și inscripții informative în limba comunității respective.</p>
<p>De asemenea, este prevăzută posibilitatea includerii în programele educaționale a unor componente dedicate studierii istoriei, culturii și tradițiilor naționale. Totodată, participanții au atras atenția asupra faptului că garanțiile legislative trebuie analizate în raport cu condițiile reale de funcționare a școlilor.</p>
<p>Una dintre problemele importante este scăderea treptată a numărului copiilor de vârstă școlară, fenomen care influențează efectivele claselor, perspectivele de menținere a unor instituții de învățământ și posibilitățile de organizare a procesului educațional. La fel de importantă rămâne problema asigurării instituțiilor de învățământ cu personal didactic calificat. Prin urmare, respectarea drepturilor educaționale ale comunităților naționale necesită o abordare complexă.</p>
<p>Este esențială nu doar perfecționarea cadrului legislativ, ci și identificarea unor soluții practice pentru păstrarea accesibilității și calității educației, sprijinirea cadrelor didactice și asigurarea dezvoltării durabile a instituțiilor de învățământ din comunitățile regiunii Cernăuți.</p>
<p>Participanții au subliniat importanța unui dialog permanent între autorități, experți și comunitățile naționale. Armonizarea relațiilor interetnice nu înseamnă doar păstrarea diversității culturale, ci reprezintă și o componentă importantă a rezilienței societății, a încrederii reciproce și a consolidării societății ucrainene în condițiile războiului și pe calea integrării europene.</p>
<p><strong>Serghei HACMAN, </strong></p>
<p><strong>directorul adjunct al  Centrului Regional de Perfecționare  Profesională din Cernăuți</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/la-cernauti-a-avut-loc-o-sedinta-la-masa-rotunda-consacrata-armonizarii-relatiilor-etnonationale-in-regiune/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sfaturi pentru părinţi. Cum să-i ajuți pe copii să își facă singuri temele de acasă</title>
		<link>https://lyberti.com/sfaturi-pentru-parinti-cum-sa-i-ajuti-pe-copii-sa-isi-faca-singuri-temele-de-acasa/</link>
		<comments>https://lyberti.com/sfaturi-pentru-parinti-cum-sa-i-ajuti-pe-copii-sa-isi-faca-singuri-temele-de-acasa/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Nov 2026 08:03:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166825</guid>
		<description><![CDATA[Orice părinte știe cât de frustrant poate fi să încerce să-și convingă copilul să-și facă temele fără proteste sau amânări. Vestea bună este ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Orice părinte știe cât de frustrant poate fi să încerce să-și convingă copilul să-și facă temele fără proteste sau amânări. Vestea bună este că există metode prin care vei ști cum să-i ajuți pe copii să își facă singuri temele. Studiile arată că atunci când copiii sunt încurajați să își gestioneze singuri sarcinile, își dezvoltă mai bine autonomia și încrederea în sine. Așadar, iată cum poate fi transformat timpul dedicat temelor într-o experiență pozitivă.</p>
<p><strong>* Creează un mediu de învățare potrivit. </strong>Un spațiu organizat și liniștit îi ajută pe copii să se concentreze mai bine. Alege un loc special pentru teme, departe de distrageri precum televizorul sau jucăriile. Evită zonele aglomerate ale casei și creează un colț destinat exclusiv învățării, unde aceștia să se simtă confortabil și motivați. Asigură-te că au toate materialele necesare la îndemână: creioane, caiete, cărți Un birou bine luminat, un scaun ergonomic și un mediu fără zgomote puternice pot face o mare diferență în capacitatea lor de a rămâne concentrați.</p>
<p><strong>* Stabilește o rutină clară. </strong>Copiii reacționează bine la rutine. Dacă știu că după o gustare și puțină relaxare vine timpul pentru teme, vor fi mai predispuși să accepte această activitate. Un program constant îi ajută să dezvolte disciplina și să perceapă temele ca pe o parte firească a zilei lor. Fiecare familie are un ritm diferit, dar încearcă să menții un orar stabil. Evită să lași temele pentru momentul cel mai obositor al zilei. De exemplu, dacă după școală au nevoie de o pauză, oferă-le timp să se relaxeze înainte de a începe studiul. Oferă-le autonomie, dar cu limite. În loc să stai peste umărul lor și să-i supraveghezi permanent, oferă-le un sentiment de control. De exemplu, dacă vezi că temele sunt amânate excesiv, poți interveni cu o strategie clară, fără să impui pedepse drastice. Comunicarea deschisă este cheia pentru a găsi un echilibru între autonomie și ghidare.</p>
<p><strong>* Fii un ghid, nu un profesor strict. </strong>Atunci când întâmpină dificultăți, în loc să le dai direct răspunsurile, ajută-i să găsească singuri soluțiile. Pune întrebări deschise, cum ar fi: „Cum ați rezolvat o problemă asemănătoare înainte?” sau „Ce credeți că ar putea funcționa aici?”. Acest mod de abordare îi va ajuta să își dezvolte gândirea critică și încrederea în propriile abilități.  Dacă observi că un subiect le creează dificultăți mari, încurajează-i să caute resurse suplimentare. Puteți explora împreună materiale educative online sau să consultați un profesor pentru clarificări. Important este să le arăți că învățarea este un proces, nu o competiție.</p>
<p><strong>* Evită pedepsele și recompensele excesive</strong>.  Dacă transformi temele într-o obligație grea sau într-un motiv de conflict, ei vor începe să le asocieze cu ceva negativ. În schimb, recunoaște-le eforturile și apreciază progresul, fără să-i răsplătești de fiecare dată cu premii materiale. Încurajează-i prin cuvinte pozitive, cum ar fi: „Îmi place cum ați lucrat!” sau „Sunt mândră de voi că ați terminat temele singuri!”.</p>
<p>Evită să creezi un sistem de recompense constante, deoarece ar putea ajunge să facă temele doar pentru o răsplată. În schimb, ajută-i să înțeleagă că studiul este important pentru dezvoltarea sa personală și pentru viitor. Copiii își imită părinții, așa că dacă te văd citind, învățând sau lucrând cu plăcere, vor fi mai predispuși să perceapă studiul ca pe ceva valoros. În loc să insiști doar pe rezultate, discută despre procesul de învățare și despre cât de interesant poate fi să descoperi lucruri noi. Povestește-le despre lucrurile pe care le-ai învățat recent sau implică-i în activități educative care le stârnesc curiozitatea. De exemplu, puteți face experimente științifice acasă sau să descoperiți împreună fapte interesante din istorie și știință.</p>
<p><strong>* Acceptă imperfecțiunea. </strong>Nu trebuie să fie totul perfect. Uneori, vor uita de o temă sau vor avea nevoie de mai mult timp pentru a înțelege un concept. În loc să-i critici, ajută-i să găsească soluții și să învețe din greșeli. Acest lucru le va da mai multă încredere în propriile abilități și îi va ajuta să devină mai perseverenți.</p>
<p>Copiii trebuie încurajaţi să-şi vadă greșelile ca pe oportunități de învățare. O atitudine pozitivă din partea părinţilor îi va ajuta să dezvolte o mentalitate de creștere și să își îmbunătățească abilitățile de învățare pe termen lung. <em>(De Părinţi.ro)</em></p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><em> </em></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/sfaturi-pentru-parinti-cum-sa-i-ajuti-pe-copii-sa-isi-faca-singuri-temele-de-acasa/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ÎMPREUNĂ PENTRU VIITORUL LICEULUI SUCEVENI</title>
		<link>https://lyberti.com/impreuna-pentru-viitorul-liceului-suceveni/</link>
		<comments>https://lyberti.com/impreuna-pentru-viitorul-liceului-suceveni/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 18 Nov 2026 11:10:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166797</guid>
		<description><![CDATA[La  17 noiembrie 2026, la Liceul Suceveni s-a desfășurat ședința generală a părinților, dedicată viitorului instituției și unor aspecte importante din viața comunității ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La  17 noiembrie 2026, la Liceul Suceveni s-a desfășurat ședința generală a părinților, dedicată viitorului instituției și unor aspecte importante din viața comunității școlare.</p>
<p>„Ne-au onorat cu prezența Excelența Sa, doamna Irina-Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți, și domnul Aurel Alerguș, viceprimarul comunei Suceveni. Le mulțumim pentru deschidere, pentru timpul acordat și pentru atenția față de preocupările părinților și ale colectivului nostru.</p>
<p>Tema principală a ședinței a fost viitorul Liceului Suceveni începând cu 1 septembrie 2027 și posibilitatea păstrării statutului de liceu. Este o întrebare care ne preocupă profund, fiind strâns legată de șansele copiilor noștri de a-și continua studiile în comunitatea în care cresc, aproape de familie.</p>
<p>Întâlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă de respect și dialog constructiv. Părinții au avut posibilitatea să își exprime întrebările, îngrijorările și speranțele, iar discuțiile au evidențiat importanța colaborării dintre familie, școală și autorități pentru identificarea unor soluții în interesul elevilor.</p>
<p>Un punct aparte al discuțiilor l-au constituit posibilitățile de implementare a unor proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea liceului, prin îmbunătățirea condițiilor de studiu și crearea unui mediu educațional adaptat nevoilor elevilor.</p>
<p>Totodată, au fost abordate aspecte organizatorice ale activității cotidiene a liceului, responsabilitatea comună pentru educația și siguranța copiilor, precum și implicarea părinților în viața școlii.</p>
<p>În cadrul ședinței părinții au adresat mulțumiri Consulatului General al României la Cernăuți pentru că este mereu alături de comunitatea noastră școlară. Au exprimat recunoștință pentru oportunitatea participării copiilor la taberele ARC, pentru bursele acordate elevilor noștri și pentru sprijinul financiar oferit cadrelor didactice. Acest sprijin înseamnă încurajare, noi oportunități și susținere pentru păstrarea limbii și a identității românești.</p>
<p>Mulțumim invitaților de onoare, părinților și cadrelor didactice pentru participare și implicare. Ne unește aceeași dorință: să le oferim copiilor noștri un mediu în care să învețe, să se dezvolte și să își construiască viitorul cu încredere.</p>
<p>Soarta liceului nostru este o preocupare a întregii comunități. Împreună, îi putem face auzită vocea și putem susține viitorul copiilor noștri”, se subliniază în postarea pe Facebook a Liceului din Suceveni.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/impreuna-pentru-viitorul-liceului-suceveni/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>„UNIȚI PRIN CÂNTEC”</title>
		<link>https://lyberti.com/uniti-prin-cantec/</link>
		<comments>https://lyberti.com/uniti-prin-cantec/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 18 Nov 2026 07:16:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166787</guid>
		<description><![CDATA[La 17 noiembrie, la Muzeul Etnografic Regional din Cernăuți a avut loc evenimentul „Uniți prin cântec. Familia Mandicevschi”. Mandicevschii sunt reprezentanți de marcă ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La 17 noiembrie, la Muzeul Etnografic Regional din Cernăuți a avut loc evenimentul „Uniți prin cântec. Familia Mandicevschi”.</p>
<p>Mandicevschii sunt reprezentanți de marcă ai intelectualității care au pus temelia moștenirii culturale multinaționale a Bucovinei. Evenimentul a avut loc la inițiativa candidatului în științe pedagogice, profesorului de istorie și colecționarului Vladimir Acatrini, care cercetează de mult timp membrii acestei familii și activitatea lor ca pedagogi. La sărbătoarea de omagiere a familiei Mandicevschi au participat Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, șef-interimar al Secției pentru probleme de religie și comunități naționale din cadrul Direcției Cultură a Administrației Militare Regionale Cernăuți, Egor Vasyliev, oameni de știință, istorici locali și toți cei pasionați de istoria familiei Mandicevschi. Despre întemeietorul acestei ramuri a familiei în Bucovina – parohul bisericii ortodoxe din satul Băhrinești, preotul Vasile Mandicevschi – a vorbit Mihail Acatrini, directorul Liceului din Băhrinești și al Muzeului Istorico-Etnografic din Băhrinești. Dmytro Ciuciko, candidat în științe istorice și cercetător științific superior la Arhiva de Stat a Regiunii Cernăuți, a prezentat documente de arhivă puțin cunoscute, în special despre Gheorghe Mandicevschi, o listă a membrilor societății politice ucrainene „Ruska Rada”, printre care se afla și Vasile Mandicevschi, cereri de plecare în străinătate însoțite de fotografii ale lui Constantin și Klavdia Mandicevschi ș.a. Oksana Babiuk, secretar științific la Biblioteca Științifică a Universității „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, a susținut o prezentare cu tema „Moștenirea muzicală a familiei Mandicevschi în fondurile Bibliotecii Științifice a Universității din Cernăuți”, prezentând de asemenea în cadrul expoziției partiturile cantatei „În Ținutul Fagilor”  de Eusebie Mandicevschi, precum și un manuscris cu lucrări muzicale ale lui Gheorghe Mandicevschi păstrat în fondurile bibliotecii.</p>
<p>Despre urmașii Mariei Mandicevschi-Țurcanu a vorbit Ivan Toronciuk, candidat în științe juridice și conferențiar la Catedra de Drept Internațional și Drept Comparat din cadrul Facultății de Drept a Universității Naționale din Cernăuți care a prezentat un studiu aprofundat intitulat „Ion Țurcanu: sinteza cultural-istorică a tradițiilor neamurilor Țurcanu-Mandicevschi”, pregătit în colaborare cu colega sa Tetiana HGrekul-Kovalyk, candidat în științe juridice și conferențiar la Catedra de Teoria Dreptului și Drepturile Omului.</p>
<p>Moderatoarea evenimentului – Kateryna Valiavska, candidat în științe istorice și cercetător științific principal în cadrul Secției de activitate științifico-educativă și științifico-metodică a Muzeului Etnografic Regional din Cernăuți – a prezentat expoziția consacrată istoriei familiei Mandicevschi și recuperării memoriei despre aceștia. În cadrul expoziției, vizitatorii pot consulta biografii ale membrilor familiei, pot vedea cărți provenite din fondurile bibliotecii muzeului, exponate de la Muzeul Istorico-Etnografic din Băhrinești și obiecte din colecția privată a lui Vladimir Acatrini. În timpul evenimentului, Natalia Camelia și Gheorghe Postevcă au interpretat compoziții muzicale scrise de Constantin Mandicevschi și Isidor Vorobchievici. Un moment de comuniune l-a constituit piesa   „Să-mi cânți cobzar, bătrân, ceva”, în timpul căreia oaspeții prezenți au cântat împreună în limbile română și ucraineană, se menționează în postarea pe Facebook a Muzeului Etnografic Regional din Cernăuți.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFiQ0Rqd3VFM0JJZU1IeGJGc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHzjQphBsAnfbuvCpijhAPixlg2ZiZxZ4hA6M5U4o6vJhaRUIVZ1rp-ECfqFy_aem_zLbHWzwx62Hm4cGj7K7yuA&amp;h=AUAOOBcdibw4OvXnzVqS8L3ciWeKWgYUcmIoUdyduAxeaYQsJy5OG4_cPa4ijMcDgbzLL-8nylZ_wxI1rbNWzqsqi4YI9tjHQy5fnpG2j2PzrZkNk54PKkum4-ma0UfuC7qjeDay1Fr9o93D&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUA0HZ6Na9PsADjUP2Ml9D944qKzzqdSbXMmXCQWDAYmVKfCSBqWZlofqbuYZ9X37TOrRiTpzHg2z04HLIXHiPloBpEiQJHlX14hMP9eM9vMO97tWawTA2RYas-n_vI5mS25J0IYLqyDbyG8-IJ2EaX0HFXY2u-Au1TK0di5xFcVvMIY0MeSFYy-zaMDB9I"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/uniti-prin-cantec/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tinere talente de la Liceul „Gheorghe Asachi” din Herța au participat  la Festivalul Oamenilor de Seamă „De la Vlădică la opincă”</title>
		<link>https://lyberti.com/tinere-talente-de-la-liceul-gheorghe-asachi-din-herta-au-participat-la-festivalul-oamenilor-de-seama-de-la-vladica-la-opinca/</link>
		<comments>https://lyberti.com/tinere-talente-de-la-liceul-gheorghe-asachi-din-herta-au-participat-la-festivalul-oamenilor-de-seama-de-la-vladica-la-opinca/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 20:38:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166771</guid>
		<description><![CDATA[La 15 noiembrie, în localitatea Zvoriștea, județul Suceava, România, s-a desfășurat Festivalul Oamenilor de Seamă „De la Vlădică la opincă”, un eveniment dedicat ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La 15 noiembrie, în localitatea Zvoriștea, județul Suceava, România, s-a desfășurat Festivalul Oamenilor de Seamă „De la Vlădică la opincă”, un eveniment dedicat promovării și valorificării tradițiilor și patrimoniului cultural românesc.</p>
<p>„Un grup de elevi ai Liceului nostru, care frecventează și Școala de Muzică „Ciprian Porumbescu” din orașul Herța, a participat la acest festival, demonstrând talent, pasiune și măiestrie în interpretarea la vioară. Sub îndrumarea și conducerea domnului profesor Victor Gliboceanu, tinerii muzicieni au reprezentat cu cinste instituția noastră, oferind publicului momente artistice deosebite.</p>
<p>Felicitări elevilor pentru talentul și dăruirea lor! Mulțumiri domnului profesor Victor Gliboceanu pentru implicare, profesionalism și pentru contribuția la promovarea valorilor culturale românești.</p>
<p>Ne mândrim cu elevii noștri și le dorim cât mai multe realizări frumoase”, se specifică în postarea de pe Facebook a Liceului „Gheorghe Asachi” din Herța.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFiQ0Rqd3VFM0JJZU1IeGJGc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHzjQphBsAnfbuvCpijhAPixlg2ZiZxZ4hA6M5U4o6vJhaRUIVZ1rp-ECfqFy_aem_zLbHWzwx62Hm4cGj7K7yuA&amp;h=AUAOOBcdibw4OvXnzVqS8L3ciWeKWgYUcmIoUdyduAxeaYQsJy5OG4_cPa4ijMcDgbzLL-8nylZ_wxI1rbNWzqsqi4YI9tjHQy5fnpG2j2PzrZkNk54PKkum4-ma0UfuC7qjeDay1Fr9o93D&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUA0HZ6Na9PsADjUP2Ml9D944qKzzqdSbXMmXCQWDAYmVKfCSBqWZlofqbuYZ9X37TOrRiTpzHg2z04HLIXHiPloBpEiQJHlX14hMP9eM9vMO97tWawTA2RYas-n_vI5mS25J0IYLqyDbyG8-IJ2EaX0HFXY2u-Au1TK0di5xFcVvMIY0MeSFYy-zaMDB9I">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/tinere-talente-de-la-liceul-gheorghe-asachi-din-herta-au-participat-la-festivalul-oamenilor-de-seama-de-la-vladica-la-opinca/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Panouri solare pentru Liceul nr.1 din Pătrăuții de Sus</title>
		<link>https://lyberti.com/panouri-solare-pentru-liceul-nr-1-din-patrautii-de-sus/</link>
		<comments>https://lyberti.com/panouri-solare-pentru-liceul-nr-1-din-patrautii-de-sus/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 20:26:19 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166768</guid>
		<description><![CDATA[La 17 noiembrie, Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a participat la Liceul nr. 1 cu predare în limba română ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La 17 noiembrie, Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a participat la Liceul nr. 1 cu predare în limba română din Pătrăuții de Sus la evenimentul dedicat inaugurării instalației de panouri solare, proiect realizat pentru asigurarea independenței energetice a unității de învățământ.</p>
<p>„În contextul dificultăților cauzate de întreruperile frecvente de energie electrică, demersul a fost inițiat de șeful oficiului consular în vederea asigurării continuității actului educațional în condiții optime pentru elevi. În urma acestor eforturi, proiectul a beneficiat de sprijinul financiar al Înaltpreasfințitului Părinte Antonie, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, care a oferit o donație în valoare de 5.000 de euro.</p>
<p>La această contribuție s-a adăugat sprijinul Primăriei comunei Pătrăuți, în sumă de 600 de euro, permițând astfel achiziționarea și montarea a panourilor solare și a echipamentelor aferente. Tot în acest an, instituția de învățământ a beneficiat de un proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru renovarea acoperișului.</p>
<p>La manifestare au mai luat parte părintele Valeriu Cernei, vicar administrativ al Episcopiei de Bălți, părintele Silvestru, parohul Bisericii „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din localitate, primarul comunei Pătrăuți, Ion Grijincu, directoarea liceului, Tatiana Matveiciuc, cadre didactice și elevi.</p>
<p>Consulatul General al României la Cernăuți adresează mulțumiri Mitropoliei Basarabiei, autorităților locale și conducerii unității de învățământ pentru solidaritatea și implicarea exemplară în sprijinirea comunității românești și a tinerei generații din regiunea Cernăuți”, se menționează în postarea de pe Facebook a Consulatului General al României la Cernăuți.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFiQ0Rqd3VFM0JJZU1IeGJGc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHzjQphBsAnfbuvCpijhAPixlg2ZiZxZ4hA6M5U4o6vJhaRUIVZ1rp-ECfqFy_aem_zLbHWzwx62Hm4cGj7K7yuA&amp;h=AUAOOBcdibw4OvXnzVqS8L3ciWeKWgYUcmIoUdyduAxeaYQsJy5OG4_cPa4ijMcDgbzLL-8nylZ_wxI1rbNWzqsqi4YI9tjHQy5fnpG2j2PzrZkNk54PKkum4-ma0UfuC7qjeDay1Fr9o93D&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUA0HZ6Na9PsADjUP2Ml9D944qKzzqdSbXMmXCQWDAYmVKfCSBqWZlofqbuYZ9X37TOrRiTpzHg2z04HLIXHiPloBpEiQJHlX14hMP9eM9vMO97tWawTA2RYas-n_vI5mS25J0IYLqyDbyG8-IJ2EaX0HFXY2u-Au1TK0di5xFcVvMIY0MeSFYy-zaMDB9I">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/panouri-solare-pentru-liceul-nr-1-din-patrautii-de-sus/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>„AL NOSTRU PĂZITOR DE MITURI”</title>
		<link>https://lyberti.com/al-nostru-pazitor-de-mituri-4/</link>
		<comments>https://lyberti.com/al-nostru-pazitor-de-mituri-4/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 12:34:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166750</guid>
		<description><![CDATA[La 17 noiembrie se împlinesc 22 de ani de la trecerea în nemurire a Profesorului Grigore Bostan, membru de onoare al Academiei Române. ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>La 17 noiembrie se împlinesc 22 de ani de la trecerea în nemurire a Profesorului Grigore Bostan, membru de onoare al Academiei Române.</strong></p>
<p>Când iarna a ieşit din legendă ca o pasăre măiastră şi în Univers ningea „visător din veşnicii/ cu boabe de lumină şi petale” şi „Cu steluţe de iubire”, acoperind pământul Daciei străbune cu o frumoasă mantie albă, înflorind „copacii către asfinţit”, Grigore Bostan, „în veşmânt de sărbătoare”, „cu iubire-n suflet”, dând „timpului valoare”, i-a strâns pe toţi „la masă, laolaltă”. Tânărul lector universitar, purtând „ca mărul înflorit, pe frunte,/ solemn, cununa tainelor cereşti”, a apărut în căminul studenţesc pentru ca în „gheţurile vremilor cărunte” să aducă „memoria cifrată în florile de tei”.</p>
<p>El s-a născut în mândra Ţară a Fagilor, „unde ceru-i sobru, cu ţărâna sacră, cu apele mari şi adânci de legende”. A văzut primul răsărit de soare într-o pitorească localitate Budeneţ de la poalele Carpaţilor, în ultima lună de primăvară a zbuciumatului an 1940, crescând pe acest meleag, „atât de-nstrăinat”, purtând „cu faţa luminată”, „steaua cea de taină”, care „va străluci cu raza mântuirii” în vasta sa operă ştiinţifică şi literară. A fost alături de Vasile Leviţchi, Ion Chilaru, Dumitru Hrinciuc, Ion Gainiceru, Ilie Damaschin, Alexandru Burlă, Ion Bejenaru, Mircea Lutic, Mihai Morăraş, Ion Vatamanu, cărturari de marcă, care „au salvat neamul şi au arătat drumul victoriei”, stând de veghe la leagănul renaşterii culturii noastre naţionale pe acest picior de plai mioritic, în perioada postbelică. Fiind „de strajă la reduta adevărului”, ştia că „regimurile vin şi trec, oamenii rămân”.</p>
<p>„Vechiul nostru păzitor de mituri”, timp de jumătate de secol, a îmbogăţit nemuritorul tezaur al poporului, rămas de la vrednicii înaintaşi de odinioară, cu valoroase cercetări în diverse domenii umanitare. Şi-a adus aportul său considerabil în direcţia valorificării creaţiei populare orale. Chiar din anii tinereţii a devenit cunoscut şi cu adevărat apreciat în lumea savanţilor, datorită preţioaselor descoperiri în ramura folcloristicii comparate, „în care se înţelege atitudinea unui fior naţional, aşa cum o cântare dulce, suavă umple spaţiul sideral al conştiinţei, unde sufletul se umple de chemarea străbunilor săi milenari”. Pentru viitorul Profesor şi şef al Catedrei de Filologie Română şi Clasică, „vremea creaţiei a fost o taină a timpului nemărginit, dăruit cu atâta bunătate”. A lăsat „celor prezenţi dragostea faţă de valorile şi tradiţiile româneşti, faţă de Neam şi Ţară”.</p>
<p>În acei neuitată zi, „căzută de la păsări” şi „cerşită de la brazi”, cu „glas de sorcovă”, s-a prezentat în faţa studenţilor „cu doina şi bâlina”, „cu duma şi cu hora”, „cu inima sa mare cât o vatră străbună”. „Păstorind frumoasele cuvinte”, Grigore Bostan a vorbit despre viaţa şi creaţia scriitorului Ion Grămadă, „cel mai personal dintre prozatorii bucovineni”, care „a scris nuvele şi schiţe, eseuri cu subiecte din viaţa ţăranului bucovinean”. A ţinut să accentuieze faptul că unul dintre acei, „care şi-au dat viaţa sub Tricolor”, „este un distins maestru al peisajului, al tipizării şi individualizării caracterelor, al umorului, un mânuitor abil al stilului popular, cu bogate nuanţe etnofolclorice”. A menţionat că moştenirea culturală a acestui cărturar „se înscrie în contextul literaturii semănătoriste, având un larg ecou în epocă”.</p>
<p>După auzitele cuvinte, studenţii români au înţeles că a lor activitate e necesară pentru propăşirea Neamului.</p>
<p><strong>Petru GRIOR,</strong></p>
<p><strong>directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi</strong></p>
<p><strong>Grigore BOSTAN </strong></p>
<p><strong>POEM BUCOVINEAN</strong></p>
<p>Cu ramuri verzi de busuioc în grai,</p>
<p>Cu zbor de ciocârlie în vioară,</p>
<p>Stă neamul meu pe-acest picior de plai</p>
<p>Și vârsta lui cu doina se măsoară.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Siretul curge-n vremuri legănat</p>
<p>Ca verbul nesfârșit dintr-o baladă,</p>
<p>Ori se frământă-n prund înfierbântat</p>
<p>Când stelele din vaduri prind să-i cadă.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>De unde oare, dinspre care veac</p>
<p>Străbate lovitura de secure…</p>
<p>În armă de vrăjmași sau în copac?</p>
<p>Și ne privesc străbuni cu ochi de mure…</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Se zbate-n pietre drum neostenit</p>
<p>Chemând cărări din munte și câmpie…</p>
<p>Poetul tânăr iarăși a pornit</p>
<p>Cu pașii măsurați de veșnicie?..</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Stă neamul meu la poale de Carpați</p>
<p>Precum un codru străjuit de piatră</p>
<p>Cu cerul umed în cununi de brazi</p>
<p>Aproape de tulpină și de vatră…</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFiQ0Rqd3VFM0JJZU1IeGJGc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHzjQphBsAnfbuvCpijhAPixlg2ZiZxZ4hA6M5U4o6vJhaRUIVZ1rp-ECfqFy_aem_zLbHWzwx62Hm4cGj7K7yuA&amp;h=AUAOOBcdibw4OvXnzVqS8L3ciWeKWgYUcmIoUdyduAxeaYQsJy5OG4_cPa4ijMcDgbzLL-8nylZ_wxI1rbNWzqsqi4YI9tjHQy5fnpG2j2PzrZkNk54PKkum4-ma0UfuC7qjeDay1Fr9o93D&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUA0HZ6Na9PsADjUP2Ml9D944qKzzqdSbXMmXCQWDAYmVKfCSBqWZlofqbuYZ9X37TOrRiTpzHg2z04HLIXHiPloBpEiQJHlX14hMP9eM9vMO97tWawTA2RYas-n_vI5mS25J0IYLqyDbyG8-IJ2EaX0HFXY2u-Au1TK0di5xFcVvMIY0MeSFYy-zaMDB9I">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/al-nostru-pazitor-de-mituri-4/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>„SUNT ROMÂN”</title>
		<link>https://lyberti.com/sunt-roman-3/</link>
		<comments>https://lyberti.com/sunt-roman-3/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 16 Nov 2026 12:38:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166726</guid>
		<description><![CDATA[La şedinţele Cercului de limbă şi literatură română, în „Luna noiembrie”, în „Anotimpul secret”, aprinzând „în noapte crizanteme”, îşi citea frumoasele sale versuri ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La şedinţele Cercului de limbă şi literatură română, în „Luna noiembrie”, în „Anotimpul secret”, aprinzând „în noapte crizanteme”, îşi citea frumoasele sale versuri Arcadie Suceveanu. Colegii săi, pe care „O nostalgie cosmică i-a nins/ Cu colb de aur peste ochi şi tâmplă”, ascultau vrăjiţi, în serile cu „Elegie de toamnă”, „cum pe prunduri de argint/ Se-ngână clar o curgere de vreme”.</p>
<p>Glasul tânărului, arând „lumina cu statui de zei”, când „dă în spic de dragoste chitara”, îmbrăcând „viziunea ierbii”, arzând „ca roua”, răsuna, „Peste câmpii de mituri necesare”, ca un „Înalt acord al muzicii din sfere”, făcând „să crească-n câmp secara”, încărcând „Clepsidra zilei” cea trecut „cu crini”.</p>
<p>Vorbind, el îşi trăgea „pe simţuri starea unui tei”, privind în Sala studenţească „prin prisma lui de floare”. Ascultându-i vocea plină de dor de Ţară, plângeau „magii-n patul lor de nori/ Şi steaua-n tronul ei de lăcrimare”. Dânsul ştia „Că nu din ordin cântă pe ram privighetoarea” şi „nu din viciu seva în arbori se răscoală”, fiindcă „mai arde-n lucruri un rug de-ntemeiere” şi demnitatea Neamului „are coloană vertebrală”.</p>
<p>În versurile sale, ca într-o „sfântă rânduială”, „Discursul soarelui e roditor” şi „Grâul pe şes nu creşte din greşeală”, iar „Teiul din deal nu minte niciodată”, fiindcă „Este-o chemare-n toate câte sânt” şi „Poetul nu se naşte din eroare”. Fiind „pruncul inventat de Crin”, poetul are menirea „Să urce creanga sfântă de măslin/ Pe vârful alb al Muntelui de Sare!”.</p>
<p>Poeziile citite în acel istoric an, când studenţii români treceau „prin ţara luminii/ Cu pleoape aprinse de rouă în zori”, aprindeau în sufletele lor „cuvântul cel mare”, care le potrivea gândurile „după o stea”. Ei, devenind bolnavi „de floarea de tei”, în acele neuitate clipe de toamnă, când „veşnicia a-nflorit” şi „zeii-au coborât din mit”, auzeau „părinţii cu grâu cum respiră”, fiindcă „Într-o ţară aşa de frumoasă, c-un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deştept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie, şi cum să nu-ţi ridici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune: „Sunt român!”. Aceasta era Patria lor istorică, de glorii şi de dor.</p>
<p>&#8230;La jumătatea lui decembrie 2022, „era într-o vineri”, cu un miraculos amurg de seară, când „Demiurgul lămpile-a aprins/ Să vadă pe Pământ ce se întâmplă”, în oraşul lui Alexandru cel Bun se prevedea lansarea cărţii despre activitatea Consulatului General al României la Cernăuţi timp de 130 de ani. În această zi cuprinsă de „o nostalgie cosmică”, înveşmântată în haina gândurilor grele ale unei ploi posomorâte de început de iarnă, în vechea capitală a Bucovinei istorice, după o despărţire îndelungată, a revenit, ca un Făt-Frumos din lacrima trecutului, poetul Arcadie Suceveanu, însoţit de bunul său prieten, scriitorul Ştefan Hostiuc. În drum spre centrul oraşului, strada măsurată de paşii Poetului, „e pavată cu zaruri/ Jumătate apă, jumătate vânt” şi „steagul melancoliei foşneşte pe ziduri”. Aproape de Primărie, a apărut „umbra lui Grigore Ghica Voievod”, care „Într-o mână, ţinea două jumătăţi de sferă/ în cealaltă ducea o trâmbiţă”, iar „La doi-trei metri în urmă îi venea capul”. Din acest colţ de Ţară sfinţit cu sângele martirilor neamului, unde dăinuie până astăzi „lacrimile noastre neplânse, adunate timp de aproape trei sute de ani”, şi-a lut zborul spre culmele astrale ale poeziei mândrul fiu al Bucovinei, ducând cu el pe drumurile vieţii dorul de glia strămoşească, unde răsar „holde de ţărani”, şi sentimentul veşnic aprins în piept al dragostei pentru Patria străbună. În incinta fostului Palat Naţional al Românilor au avut loc emoţionatele îmbrăţişări cu foştii colegi de facultate, cu reprezentanţii societăţilor româneşti din ţinut, cu distinşii diplomaţi ai Consulatului General, fiindcă „brusc înţelegi că nici n-ai plecat” de aici.</p>
<p><strong>Petru GRIOR,</strong></p>
<p><strong>directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi</strong></p>
<p><strong>Arcadie SUCEVEANU </strong></p>
<p><strong>În așteptarea poemului </strong></p>
<p>Mărturisesc</p>
<p>Sunt în așteptarea poemului.</p>
<p>Un poem</p>
<p>care să provoace floare în arbori,</p>
<p>să transforme pietrele-n spirit,</p>
<p>un poem care să se angajeze</p>
<p>în calitate de iarbă</p>
<p>la marele deșert.</p>
<p>Cuvintele lui</p>
<p>să lumineze apele spre seara,</p>
<p>la rostirea lui, stelele tinere</p>
<p>să rămână cu burta</p>
<p>la gura.</p>
<p>Piatra s- zică: Am nevoie de o aripă</p>
<p>și el să-i întindă grăbit</p>
<p>o aripă.</p>
<p>Să vină frunza: Frate, am obosit,</p>
<p>mori tu puțin</p>
<p>în locul meu</p>
<p>și el bucuros</p>
<p>să îmbrace destinul frunzei</p>
<p>și să înceapă a îngălbeni</p>
<p>în locul ei,</p>
<p>mai departe.</p>
<p>Da. Aștept un poem.</p>
<p>Un poem tânăr, cu ochii albaștri,</p>
<p>revoluționar,</p>
<p>un poem</p>
<p>pe care să-l puteți oricând răsădi</p>
<p>în locul unui cireș.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFmdlNVdXNtWUpub0RlSmh0c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHxuDeehRSdK65Ubhd7C4ZqS2B67m8QLEXp9m2KPeXzWChZFsykVeLv4d_E-z_aem_LK5qcSS-QGUAiRTJBEEkHg&amp;h=AUDGxg7JWRLn4hA3763BEviiMJSLPY9wZDndv_8FXbZg9nPDG_E58MeIuGEh6FDEMrTQlZKKhPI3vuhvZwLvqK5btD3cypoXPOOSe7pb6tJhJvyxYNyiOoCOQC8PmXwDlXjOgdBitHRViXKe&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUDK17vh9r75EQffuEYmYYs77Alx_ynOuAzAg6tiVE0_w_68xcPLrNKGG35TD1Ekivj4XdqNFTyZbe51Ds3W-dL-L--hKQeN8ZsWuHzsUCG8dpNDH_wxx9mEWCC7yZ3URdRlLwFZcEGDfYKnBClUf_xkFkudhMgpGaTplkyKuxxWaKcYUDpH0ZxZQn0YiBw">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/sunt-roman-3/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Patru trofee ale Concursului Internațional „Comoara Moldovei” de la Bârlad au fost câștigate de tineri artiști din Noua Suliță</title>
		<link>https://lyberti.com/patru-trofee-ale-concursului-international-comoara-moldovei-de-la-barlad-au-fost-castigate-de-tineri-artisti-din-noua-sulita/</link>
		<comments>https://lyberti.com/patru-trofee-ale-concursului-international-comoara-moldovei-de-la-barlad-au-fost-castigate-de-tineri-artisti-din-noua-sulita/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 16 Nov 2026 11:35:19 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166716</guid>
		<description><![CDATA[În perioada 14–15 noiembrie, orașul Bârlad (România) a devenit locul de întâlnire pentru copii talentați, muzică și adevărata artă. Acolo s-a desfășurat Concursul ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În perioada 14–15 noiembrie, orașul Bârlad (România) a devenit locul de întâlnire pentru copii talentați, muzică și adevărata artă. Acolo s-a desfășurat Concursul Internațional „Comoara Moldovei”, la care participanți au fost elevii cercului vocal al Instituției Publice „Centrul de Educație Extrașcolară” din cadrul Consiliului Orășenesc Noua Suliță.</p>
<p>Și din nou echipa noastră mică, dar extrem de talentată, s-a făcut remarcată prin victorii răsunătoare. Nu am participat doar – am cucerit scena și ne întoarcem acasă cu cele mai înalte premii ale concursului – trofeele.  Astfel, duetul „Neînvinșii” a câștigat trofeul și o invitație la concursul internațional din Republica Moldova, municipiul  Chișinău. Artiom Galchevici a câștigat  trofeul și o invitație la concursul internațional din Republica Moldova, municipiul Chișinău. Daria Agratina este posesoarea trofeului și a invitațiilor la concursurile internaționale din Moldova, Grecia, Italia și Austria. Lui Macar Verega i s-au înmânat trofeul și invitații la concursurile internaționale din Grecia, Italia și Austria.</p>
<p>În spatele fiecărui premiu se află o muncă enormă, ore de repetiții, emoții înainte de urcarea pe scenă, credință în propriile forțe și o dragoste nemărginită pentru muzică. Și, de asemenea – curajul de a visa, de a evolua pe scene internaționale și de a demonstra că talentele ucrainene merită cea mai înaltă recunoaștere.</p>
<p>Sunt nemărginit de mândră de rezultatele discipolilor mei.  Le mulțumesc din suflet și părinților pentru încrederea, sprijinul, răbdarea lor, pentru eforturile depuse în dezvoltarea copiilor.</p>
<p>Reprezentăm cu mândrie Ucraina, iubita noastră Noua Suliță și cercul nostru vocal.</p>
<p><strong>Alina MAERUȚA, </strong></p>
<p><strong>profesară de canto la  Centrul de Educație Extrașcolară din Noua Suliță</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/patru-trofee-ale-concursului-international-comoara-moldovei-de-la-barlad-au-fost-castigate-de-tineri-artisti-din-noua-sulita/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>PROFESORUL DEŞTEPTĂRII NOASTRE</title>
		<link>https://lyberti.com/profesorul-desteptarii-noastre-6/</link>
		<comments>https://lyberti.com/profesorul-desteptarii-noastre-6/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 16 Nov 2026 08:25:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166706</guid>
		<description><![CDATA[La 15 noiembrie s-au împlinit 105 ani de la nașterea remarcabilului poet bucovinean, Vasile Levițchi. Iubitul Poet şi Profesor al deşteptării noastre, cu ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La 15 noiembrie s-au împlinit 105 ani de la nașterea remarcabilului poet bucovinean, Vasile Levițchi.</p>
<p>Iubitul Poet şi Profesor al deşteptării noastre, cu care studenţii de origine română au pornit, în 1969, pe calea renaşterii naţionale şi despre care, Arcadie Suceveanu menţionează că „vorbirea lui se înscrie în părţi de vorbire/ pe pereţii şcolii din sat/ se-ncrustează armonios în lemnul catedrei”, s-a născut în toamnă, în toamna de aramă, în „a fagilor albi şi a brazilor mică ţară de sus”, cu „coline şi plaiuri şi creste-n plutire senină”, la şes, pe un „meleag coborând de la munte spre dealuri”, unde „brazii subţiri de atâta-nălţime rămân sub dimia zăpezilor” şi unde „îngheţat e în cremene glasul de fluier”, care a fost „doinaş nelipsit primăverii şi verii şi toamnei”. Când şi-a făcut apariţia în această miraculoasă lume, într-o Ţară de basm, mândră şi liberă, deschizând geana în catifelatul primilor zori, cânta frumos pădurea, pădurea din Carpaţi, sporind „verdelui crud veşnicia”.</p>
<p>Scumpul vlăstar al distinşilor răzeşi a fost crescut şi educat într-un cadru de legendă, doină şi baladă, de credinţă, de tradiţie şi de înalt patriotism. El s-a aflat într-un mediu rural, în mijlocul oamenilor cu dorul de libertate permanent aprins în piept, între obiceiurile şi datinile strămoşeşti, între bunici şi părinţi cu dragoste de biserică, de natură, de tot ce-i românesc. În istorica baştină natală se păstra cu sfinţenie firul dăinuirii neamului pe acest picior de plai mioritic: „Hai, Ioane,-n sus pe-un fir de apă dulce/ Spre aşezări în salbă vechiul Carapciu,/ Ropcea pomenită-n scrisul lui Neculce&#8230;/ Să-ncercăm pe unde-i neamul încă viu”.</p>
<p>Icoana locului natal, binecuvântat de Domnul; Siretul cu lunca lui frumoasă de smerite şi fascinante sălcii plângătoare, unde-şi găseau adăpost păsările călătoare, venite de la capătul lumii, în apa căruia cerul fără margini îşi priveşte şi potriveşte fruntea sa albastră; câmpiile întinse, deasupra cărora plutesc nourii răzleţi, ca nişte bucăţi de pâine; au rămas pentru totdeauna în sufletul zbuciumat al Poetului: „Râul meu de-acasă, licăr din şuviţe/ Ca pe-o frunză-ntinse firave nervuri,/ Largă mărturie-a strămoşeştii viţe,/ Susur din mâhnirea plânselor păduri”.</p>
<p>Vasile Leviţchi, care a stat la leagănul renaşterii culturii noastre naţionale în perioada postbelică, sovietică, perioadă pătrunsă de un obscurantism nestăvilit şi nesfârşite fărădelegi comuniste, „făcea parte din acea generaţie încărcată de dorinţa creaţiei şi a constituirii unei culturi noi, care să legitimeze trecutul glorios al tradiţiei milenare de existenţă naţională”. Aceste calităţi nobile s-au revărsat ca un fluviu adânc, în care pulsa necontenita spiritualitate a neamului, în timpul lecţiilor sale în cadrul Universităţii de Stat din Cernăuţi. Studenţii, care îi sorbeau permanent nectarul erudiţiei, îl înconjurau cu o mare dragoste şi o profundă admiraţie. Profesorul le vorbea studenţilor cernăuţeni despre Patria părinţilor şi buneilor săi cu cele mai curate şi frumoase cuvinte: „Tu, baştina mea, dorul şi leagănul meu”. O iubea cu toate fibrele ţesutului său omenesc, cu fiecare globulă de sânge. El ştia că dragostea de Ţară, de Neam, de Limbă a stat şi va sta întotdeauna la începutul tuturor pornirilor sale. „Din stepă trage vânt de ispitire/ Şi mulţi Ioni îşi uită seminţia,/ Nepăsători plutind ca păpădia/ Prin ticăloasa noastră ivănire”.</p>
<p>În cei câţiva ani de activitate rodnică în amfiteatrul Universităţii cernăuţene a educat o întreagă pleiadă de tineri, cuprinşi de sentimentul renaşterii naţionale. Pentru ei Patria istorică a devenit, datorită acestui Cărturar de frunte al neamului, o prezenţă concretă, cu adânci rădăcini în timp şi spaţii. România s-a transformat în durata iubirii, în continua priveghere la căpătâiul marilor întrebări existenţiale, în vigoarea şi nemurirea sufletului încununat cu cetina brazilor carpatini. Contemplând Ţara, care se afla dincolo de sârma ghimpată, studenţii au înconjurat-o cu nimbul aureolei. În Neam ei au văzut depozitarul tradiţiilor eroice, al virtuţiilor inestimabile ale geniului colectiv, fiindcă sentimentul apartenenţei la un teritoriu, la o colectivitate, având aceleaşi idealuri, aceleaşi interese generale, ţine de domeniul firescului. Pentru aceşti tineri, cuvintele Profesorului s-au transformat în literă de evanghelie: „Părinte, adu-mi neamul mai acasă,/ Adună-mi-l între fruntarii drepte,/ Că prea au smuls din viţa lui aleasă./ Spre vetre rătăciţi să se-ndrepte,/ Despovăraţi de aşteptări cu anii&#8230;/ Şi fă să ne-nţeleagă şi duşmanii”.</p>
<p>Marele Om de cultură a lăsat urme adânci în sufletul discipolilor săi şi în pământul vetrei străbune. Asemenea paşoptistului Aron Pumnul, El a mişcat sufletele studenţilor cernăuţeni, răspândind în juru-i sentimente de dragoste faţă de neamul românesc, de trecutul său istoric şi de marea comoară a limbii române, trezind în rândurile tineretului conştiinţa demnităţii naţionale, dezvoltând iubirea de ţară, de datina strămoşească. Lecţiile lui Vasile Leviţchi au rămas pentru acei, care au avut fericirea să asiste la ele, un adevărat model de analiză ştiinţifică a valorilor tezaurului de creaţie românească, arătând contribuţia acestui tezaur la îmbogăţirea patrimoniului universal. Putea fi oare pe placul autorităţilor comuniste din perioada sovietică de stagnare un Profesor universitar, care îşi ţinea legea străbunilor şi sufletul nevândute?.. Putea fi văzut cu ochi buni de către diriguitorii sovietici ai ţinutului mioritic un Poet, care va spune: „Tribut de sânge dă într-una glia/ Şi setea o am vrea de primenire,/ Bem vin de mătrăgună în neştire/ Şi-i zeamă de cucută străinia”?.. Când a ajuns „la marginea veleatului” său şi a pornit spre nemurire, s-a adresat cu evlavie „codrului-adâncului”, ca el să închine un gând bun „şi celor pe care îi iert&#8230;”.</p>
<p><strong>Petru GRIOR, </strong></p>
<p><strong>directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/profesorul-desteptarii-noastre-6/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Vasile Levițchi – rămas mereu în inimile noastre</title>
		<link>https://lyberti.com/vasile-levitchi-ramas-mereu-in-inimile-noastre/</link>
		<comments>https://lyberti.com/vasile-levitchi-ramas-mereu-in-inimile-noastre/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 15 Nov 2026 05:49:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166672</guid>
		<description><![CDATA[În luna noiembrie, când marcăm în fiecare an Ziua Bucovinei, îl comemorăm și pe  poetul de pe Valea Siretului, decanul poeziei românești din ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În luna noiembrie, când marcăm în fiecare an Ziua Bucovinei, îl comemorăm și pe  poetul de pe Valea Siretului, decanul poeziei românești din draga noastră Bucovină, regretatul și neuitatul Vasile Levițchi. Ar fi depășit pragul unui secol, dar deja de aproape trei decenii nu-l mai avem printre noi.</p>
<p>A fost și a rămas un om deosebit. Mă număr printre cei din generația  cărora au avut în viață marea fericire să-l cunoască. Mă mândresc cu acest fapt pe tot parcursul vieții.</p>
<p>Vasile Levițchi a fost unicul poet român (moldovean, cum se spunea pe atunci), care a fost prezent în anii mei de școală, la o întâlnire cu noi, elevii și profesorii școlii medii din Pătrăuții de Jos. Până azi mi s-au întipărit în memorie acele neuitate versuri pe care le citea poetul despre două fete ce cântau în vagon, despre teii din Bucovina, despre mândra vale a Siretului,  despre alte lucruri frumoase. A fost unica întâlnire cu un asemenea om în toți anii noștri de școală. A fost ca o rază de soare, printre acele multe și numeroase adunări comsomoliste, seri ateiste, manifestări de tot genul  despre partid, Lenin, Kremlin, puterea sovietică, colhoz etc.</p>
<p>Aveam să-l cunosc pe marele nostru poet, traducător, eseist, profesor Vasile Levițchi cu mulți ani mai târziu. Deja fiind profesoară la Liceul din Cupca, mai ales pe la începutul anilor ‘90, când a început lungul și anevoiosul nostru drum al renașterii naționale.</p>
<p>A fost prezent atunci la prima Mare Adunare Națională a românilor din Cernăuți, la primul Congres al românilor nord-bucovineni, la alte manifestări de suflet ale neamului nostru. Ne-a rămas în memorie înființarea Filialei Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” în satul Cupca. A fost prezent atunci pe scena școlii, alături de alte mari personalități din Bucovina noastră. A vorbit frumos, cumpătat, liniștit, cum doar el putea să o facă.</p>
<p>Ne întâlneam cu domnia sa la ceremoniile de la Cernăuți, pe la începutul anilor ’90. Mereu calm, cumpătat, liniștit, îngăduitor&#8230; Iar până atunci trecuse prin atâtea încercări. Fusese „invitat” să plece din postul de redactor-șef de la „Zorile Bucovinei”, iar mai pe urmă și de la Catedra de Filologie Română (moldovenească, cum i se spunea pe atunci) a Universității cernăuțene. Noi care cunoșteam, doar parțial ceea prin ce trecuse, ne miram de unde atâta răbdare, bunătate, îngăduință&#8230;</p>
<p>A fost un poet deosebit. A scris poezii bune. A descris plaiul, baștina, meleagul natal, Bucovina. Le-a iubit din toată inima.</p>
<p>A fost printre primii care a scris despre poetul Ilie Motrescu, atunci, când poetul a dispărut în mod misterios. De fapt, el a fost redactorul-șef al noului ziar „Zorile Bucovinei”, care atunci, în îndepărtatul an, 1967, l-a adus la acest ziar, pe tânărul și promițătorul poet Ilie Motrescu, unde a lucrat în secția de cultură, până la tragica sa dispariție.</p>
<p>Așa s-a întâmplat, că la Simpozionul de la Chișinău, din 2002, la comemorarea poetului-martir Ilie Motrescu, am fost invitați la mormântul lui Vasile Levițchi din cimitirul orașului, unde își dorm somnul de veci atâtea personalități ale culturii și literaturii basarabene, de fiul Valeriu și fiica acestuia. Iar regretata doamnă Maria Motrescu-Popescu, sora poetului Ilie Motrescu, a pus și un buchet de crizanteme albe pe mormântul copământeanului nostru.</p>
<p>Mereu îl vom păstra în inimile noastre ca pe un om deosebit, pe un poet de valoare, o personalitate a Bucovinei noastre – leagănul talentelor din toate timpurile.</p>
<p>La începutul lunii noiembrie, al anului 2025, am fost cu câțiva membri ai Asociației DACIA STRĂBUNĂ  la Carapciu pe Siret, satul de baștină al poetului Vasile Levițchi. Consătenii, pedagogii acestui prestigios liceu îi păstrează amintirea, prin cărțile ce le au în biblioteci, prin fotografiile, citatele, și în viitorul apropiat,  prin deschiderea camerei din viitorul muzeu al satului. Am admirat portretul poetului făcut în creion de elevul acestei  instituții de învățământ Vitalie Levciuc. Un adolescent talentat, care a  desenat chipurile mai multor poeți români și ucraineni, ce pot fi admirate în incinta liceului. Am văzut o expoziție de cărți în aceste zile ale lui Brumar și la biblioteca din satul Prisăcăreni, condusă de inimoasa doamnă Rodica Zegrea.</p>
<p>La muzeul istorico-etnografic al satului Cupca, avem o mapă cu reviste, ziare, fotografii legate de viața și activitatea poetului bucovinean. Bineînțeles, că am în biblioteca mea personală câteva cărți de ale copământeanului nostru. Atât doar că am numai două în limba română, celelalte fiind în limba moldovenească. Grație criticului literar Ștefan Hostiuc, avem acum în bibliotecile noastre, volumul „Opera poetică” de Vasile Levițchi, care cuprinde opera în întregime a poetului nostru îndrăgit. Am și o serie de reviste și ziare cu articole și poezii de și despre poet. Am scris pe parcursul anilor și eu personal un șir de articole despre neuitatul Vasile Levițchi. Le păstrez, pe toate atât în biblioteca mea personală, unde am și o arhivă bogată, dar și în una dintre mapele, ce se află în incinta muzeului istorico-etnografic al satului Cupca. Cărțile poetului bucovinean, se află în biblioteca noastră școlară, dar și în biblioteca cabinetului de limba și literatura română. De asemenea avem câteva dintre  cărțile sale și în biblioteca „Ilie Popescu”, din incinta casei-muzeu din Pătrăuții de Jos.</p>
<p>Anul acesta, la tradiționalul Simpozion de la Pitești, (România), organizat de Fundația MEMORIA, personal, am susținut comunicarea despre poetul bucovinean Vasile Levițchi.</p>
<p>Anual, în preajma zilei de naștere a regretatului Vasile Levițchi, organizăm la Liceul din Cupca, expoziții de carte, citim câte ceva din viața și opera poetului, elevii recită sau citesc poezii de ale sale. Acest eveniment devenit tradițional, este organizat de membrii cenaclului literar „Lămâița”, condus de subsemnata, la care se alătură și profesoarele de limba maternă de la această instituție de învățământ. Este de datoria noastră a pedagogilor, dar și a celor care l-am cunoscut în viață pe Vasile Levițchi, să facem tot posibilul ca numele lui, viața și opera sa să nu fie date uitării.</p>
<p><strong>Eleonora SCHIPOR, </strong></p>
<p><strong>profesoară la Liceul din Cupca</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/vasile-levitchi-ramas-mereu-in-inimile-noastre/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
