1 august a fost ultima zi de depunere a cererilor la instituțiile de învățământ superior. „Apoi, la nivel de minister, va fi lansat algoritmul de stabilire a recomandărilor pentru locurile finanțate de la buget și cele cu taxă (contract). Acest lucru trebuie să fie publicat cel târziu până pe 6 august. Candidații vor vedea în cabinetele lor electronice mențiunea „recomandat la buget” sau „recomandat pentru studii din contul persoanelor juridice/fizice”, a explicat Maksym Maryci.

Topul 6 cele mai populare specialități de la Universitatea Națională din  Cernăuți: este următorul: management, filologie engleză, psihologie, drept, științe a calculatoarelor, marketing.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Antreprenorul și activistul civic român Vasile-Sergiu Rusovan a fost numit consul onorific al Ucrainei. El este etnic ucrainean și provine din regiunea Maramureș, unde trăiește una dintre cele mai mari comunități ucrainene din România.

Rusovan are studii juridice și master în economie. La începutul carierei sale, a lucrat ca asistent al profesorului Vasile Pușcaș – diplomat, fost negociator-șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană și deputat în parlament. Ulterior, el a fondat Kapamed Group, un grup de companii specializat în producția de dispozitive medicale și implementarea de soluții moderne pentru sectorul sănătății. În prezent, compania activează în România, Ucraina, Bulgaria și Republica Moldova.

În calitate de președinte al Asociației RUSCOVAN, noul consul onorific numit a implementat numeroase inițiative umanitare în România, Ucraina și Moldova. De la începutul invaziei la scară largă, el sprijină activ refugiații ucraineni din România și ajută, de asemenea, comunitățile ucrainene și copiii afectați de război. Pentru activitatea sa civică, Rusovan a fost distins cu medalii din partea unor instituții de stat ucrainene, precum și cu colanul de argint al Academiei Internaționale Sfântul Mauriciu de pe lângă Vatican.

Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, Igor Prokopciuk, a subliniat că deschiderea Consulatului Onorific reprezintă un instrument suplimentar pentru consolidarea relațiilor de prietenie și a parteneriatului strategic dintre cele două țări. El l-a felicitat pe Rusovan pentru numire și i-a urat succes în îndeplinirea acestei misiuni responsabile:

–Felicitări tuturor celor implicați în deschiderea primului Consulat Onorific al Ucrainei la Cluj-Napoca.

Mă bucur că funcția de Consul Onorific al Ucrainei a fost numită omului de afaceri Vasile-Serioja Ruscovan, un om pe care l-am întâlnit foarte des în Cernăuți, imediat după invazia la scară largă a trupelor rusești în Ucraina. A venit cu ajutoare umanitare, a organizat colectarea acestora în rândul antreprenorilor români. Vă mulțumesc, domnule Ruscovan! Sper că Consulatul onorific din Cluj-Napoca va deveni un pilon de bază pentru construirea podurilor de prietenie și cooperare dintre Ucraina și România! Îi dorim mult succes în îndeplinirea acestei misiuni deosebit de responsabile, inspirație și energie în consolidarea parteneriatului ucraineano-român, dezvoltarea cooperării interregionale și sprijinirea comunității ucrainene! Ucraina va continua să depună eforturi pentru consolidarea și extinderea prezenței sale consulare în România.

–Îmi propun ca acest mandat să valorifice complementaritatea celor cinci județe aflate în circumscripția Consulatului Onorific: Arad, Brașov, Cluj, Maramureș și Timiș, transformând această regiune într-o platformă de referință pentru cooperarea româno-ucraineană în domeniile economic, academic, cultural și instituțional.

Prin conectarea autorităților publice, a mediului de afaceri, a universităților și a societății civile, această platformă poate genera noi surse și proiecte cu finanțare europeană, poate contribui la dezvoltarea regională și poate sprijini în mod concret reconstrucția și integrarea europeană a Ucrainei, în paralel cu beneficiile economice si sociale pentru România rezultate, a declarat noul consul onorific al Ucrainei la Cluj.

El propune următoarele direcții strategice pentru mandatul de Consul Onorific al Ucrainei:

— Protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor ucraineni care locuiesc sau se află temporar în România;

— Sprijinirea inițiativelor umanitare și a proiectelor de reconstrucție dedicate Ucrainei, precum și a programelor destinate persoanelor afectate de război.

— Consolidarea relațiilor economice româno-ucrainene, prin stimularea cooperării regionale, facilitarea investițiilor, dezvoltarea parteneriatelor dintre mediile de afaceri și susținerea unor inițiative strategice de dezvoltare, precum Carpathian Integration Initiative (CII);

— Dezvoltarea parteneriatelor în domeniile educației, cercetării, inovării și culturii, pentru consolidarea dialogului și aprofundarea cunoașterii reciproce dintre cele două state;

— Sprijinirea parcursului european al Ucrainei, prin promovarea cooperării instituționale și facilitarea schimbului de bune practici în procesul de integrare europeană;

— Dezvoltarea unui parteneriat solid cu comunitatea istorică ucraineană din România și cu organizațiile acestora, bazat pe dialog, respect reciproc și inițiative de interes comun.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Adresându-se celor sărbătoriți cu cuvinte de profundă recunoștință și respect, au luat cuvântul primarul CT Noua Suliță, Maria Nicorici, primarul comunei Toporăuți, Iurii Pasicinyk, medicul-șef al Spitalului din Noua Suliță, Ruslan Romaniuc, medicul-șef al Centrului „Razele Sănătății”, Viaceslav Bejan, directoarea Colegiului Medical de Profil din Noua Suliță, Irina Placinta, și președinta organizației orășenești a Crucii Roșii Ucrainene din Noua Suliță, Marina Gligor.

Pe lângă cuvintele de mulțumire pentru munca neobosită, înaltul profesionalism, compasiunea și rezistența de care dau dovadă – mai ales în aceste timpuri dificile –, celor mai buni lucrători din domeniul sănătății le-au fost înmânate diplome și foi de mulțumire.

O încheiere spectaculoasă a festivităților a fost concertul de sărbătoare. Artiștii amatori din CT Noua Suliță le-au oferit cadru festiv și sincere felicitări muzicale cadrelor medicale, dăruindu-le celor prezenți o mulțime de emoții pozitive, căldură și o atmosferă de sărbătoare, se subliniază în postarea pe Facebook a CT Noua Suliță.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În istoria fiecărei localități din regiunea Cernăuți există o pagină neagră – a suferințelor îngrozitoare. Este vorba de destinele locuitorilor ridicați de la vatra natală și duși în GULAG-urile create de regimul totalitar sovietic. Când în anii 90 ai secolului trecut au fost deschise arhivele și scoase în lumina adevărului fărădelegile săvârșite de slugoii acestui regim odios, oamenii arestați, reprimați și deportați fără nici o vină au fost numiți martiri. În satele noastre au început să apară cruci-simbol întru pomenirea celor care au murit în neagra străinătate, fără lumânare la căpătâi. Cu ani în urmă o astfel de cruce a fost ridicată în cimitirul din fața Bisericii Sfântul Nicolae din Voloca. Pe placa de granit au fost incrustate numele a 56 de voloceni, care au gustat din pâinea amară a deportărilor.

Luni, 13 iulie, după sfânta liturghie întru cinstirea Soborului celor 12 Apostoli, a avut loc o slujbă de pomenire a victimelor regimului totalitar, oficiată de un sobor de preoți în frunte cu părintele-paroh Ioan Gorda, protopop de Hliboca. La rugăciunea comună au participat Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, profesorul din Dorohoi, Vasile Adăscăliței, însoțit de câțiva colegi de-ai săi, printre care slujitorii altarului  Eugen Lăzărescu, Teodor Ciurariu, Adrian Nazarie.

Cei 56 de martiri voloceni au figurat în listele negre cu numele celor ce urmau să fie deportați.

…Aceste liste negre au fost alcătuite în taină de slugoii regimului totalitar, la porunca celor de sus și în baza denunțurilor unor trădători din rândurile localnicilor.

–Doar encavediștii nu știau cine din săteni a avut serviciu în perioada românească, cine a fost bogat și a angajat slugi, cine avea rude în România. „Cozile de topor”, după cum îi numeau oamenii pe trădători, făceau aceste lucruri nedemne pentru un „spasibo” (adică „mulțumesc”) din partea copoilor regimului, spune nonagenarul Ionică Semeniuc, care avea  pe atunci vreo zece ani.

Aceste liste ale viitoarelor victime ale regimului totalitar erau ținute sub „șapte lacăte” la Sovietul sătesc. Regretatul publicist din Hrușăuți, Gheorghe Gorda, în cartea sa „Sfânt e numele tău, Voloca”, amintește de aceste liste negre, referindu-se și la un caz concret din familia sa: „Printre cei ce urmau să fie deportați s-au numărat  moșul și bunica mea, Gheorghe și Glicheria Guz, cu un fecior împușcat după o tentativă nereușită de călcare a frontierei și altul trecut tot atunci în Patria-mamă… Au știut că-i așteaptă deportarea și au împărțit mereu la vecini pâinea coaptă pentru drum… La 12 iunie au strâns la stână și, întorși acasă, au aflat de la un copil al primarului că noaptea vor fi ridicați… Au ales cașul cel mai mare și l-au adus părinților acestuia. Drept mulțumire, primarul i-a șters de pe lista condamnaților. Semnificativ e faptul că numele înstrăinaților dispăruți le-au moștenit nepoții…”.

Gheorghe Gorda a enumerat în cartea sa numele mai multor deportați voloceni. Ea a văzut lumina tiparului cu câțiva ani înainte de a fi ridicată în localitate „crucea martirilor” și autorul s-a bucurat că a văzut săvârșită această faptă creștinească. Numele martirilor din scrierea sa au fost „trecute” pe placa de granit a monumentului.

–Pe majoritatea dintre ei i-am cunoscut, afirmă domnul Ionică Semeniuc, prezent la slujba de pomenire. Îmi stau și acum în fața ochilor acele scene cutremurătoare. Oamenii erau ridicați în toiul nopții, urcați în căruțe și duși la gara mare, unde îi așteptau marfarele. Cei care au avut noroc și au scăpat cu zile, revenind la baștină nu povesteau aproape nimic despre suferințele lor în „lagărele morții”. Și după mulți ani, când s-au schimbat timpurile, am aflat tot adevărul despre tragedia neamului nostru. Este un adevăr crunt, dar el nu poate fi dat uitării.

O astfel de constatare a fost făcută și de „cronicarul Volocii”, Gheorghe Gorda, scriind că au fost răpuși „mai mulți tineri, numele majorității cărora s-au topit, zăvorâte în perioada sovietică, de teama represaliilor, cu șapte lacăte în sufletele rudelor”.

Luând cuvântul în fața consătenilor, părintele Ioan Gorda a accentuat că numărul victimelor din localitate ale regimului totalitar este cu mult mai mare, că nici o casă n-a rămas neatinsă de acele ostilități. Mulțumindu-le enoriașilor pentru prezență, duhovnicul satului Voloca i-a chemat pe toți să-i pomenească pe acești mucenici. Părintele Vasile Paulencu, originar din Voloca, dar care păstorește la Crasna, a completat  cele spuse de părintele paroh cu un caz cutremurător din viața deportaților. Primarul CT Voloca, Valentin Glopina, a amintit că în actualul război sunt considerați dispăruți cinci apărători voloceni.

Profesorul Vasile Adăscăliței din Dorohoi, care participă des la asemenea evenimente importante pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți, citând cuvintele cronicarului Miron Costin „Nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri”,  a declarat: „Să fim tari cu duhul ca cei înscriși pe această cruce pentru a păstra limba română. Uniți în credință, vom depăși și aceste momente dificile”.

Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a subliniat că asemenea momente din istorie nu trebuie uitate pentru a nu fi repetate în viitor:

–Vreau să vă mulțumesc din suflet pentru invitația de a participa la acest eveniment. Este un eveniment de o încărcătură tragică pentru România, pentru aceste ținuturi pentru că au fost deportați și duși în Siberia, în Kazahstan foarte mulți locuitori din aceste ținuturi. Este o pagină neagră în istoria României și a ținutului. Este un moment potrivit ca să ne rugăm astăzi pentru sufletele acestor români care și-au dat viața. Totodată, să ne rugăm pentru fiii satului care s-au dus la război, pentru mamele care suferă pentru fiii lor care și-au pierdut viața în război și să ne rugăm împreună ca înalții oameni de stat să aducă pacea pe aceste meleaguri. Am parcurs vremuri destul de dificile aici, în Ucraina, iar Consulatul General al României la Cernăuți este prezent la astfel de manifestări pentru a nu uita trecutul nostru, fiindcă un trecut uitat înseamnă să repetăm lucrurile acestea tragice care nu fac cinste omenirii.

Despre datoria creștină de a ne pomeni martirii au vorbit directorul Liceului din Voloca, Marin Guraliuc, și președintele Societății „Golgota” a românilor din Ucraina, Vasile Rauț. Destinele celor deportați sunt cunoscute în linii generale, însă rămâne un adevăr cert: în neagra străinătate le-a luminat nimbul  martirajului, nimbul rezistenței creștinești.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Luni, 13 iulie, după sfânta liturghie întru cinstirea Soborului celor 12 Apostoli, a avut loc o slujbă de pomenire a victimelor regimului totalitar, oficiată de un sobor de preoți în frunte cu părintele-paroh Ioan Gorda, protopop de Hliboca. La rugăciunea comună au participat Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, profesorul din Dorohoi, Vasile Adăscăliței, însoțit de câțiva colegi de-ai săi. Luând cuvântul în fața consătenilor, părintele Ioan Gorda a accentuat că numărul victimelor din localitate ale regimului totalitar   este cu mult mai mare, iar primarul CT Voloca, Valentin Glopina, a amintit că în actualul război sunt considerați dispăruți cinci apărători voloceni. Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a declarat că asemenea momente din istorie nu trebuie uitate pentru a nu fi repetate în viitor. Doamna consul a subliniat că România este alături de Ucraina în aceste clipe cruciale. Despre datoria creștină de a ne pomeni martirii au vorbit Vasile Adăscăliței, directorul Liceului din Voloca, Marin Guraliuc, președintele Societății „Golgota” a românilor din Ucraina, Vasile Rauț.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„Aceasta este o forță puternică ce asigură zilnic ordinea publică, protejează legea și drepturile cetățenilor, iar în condițiile unui război la scară largă — alături de toate subunitățile Forțelor de Apărare — ne protejează statul, distruge ocupantul rus și apropie victoria Ucrainei.

Cu ocazia sărbătorii profesionale, am felicitat efectivul poliției din Bucovina și am înmânat polițiștilor distincțiile meritate împreună cu Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Ucraina, Epifanie.

Pentru mine, această sărbătoare are o semnificație deosebită. Asta deoarece peste 25 de ani din viață i-am dedicat serviciului în organele afacerilor interne, parcurgând calea de la ofițer de investigații operative până la șef al Direcției Principale a Poliției Naționale a Ucrainei în regiunea Donețk.

În toată această perioadă, am avut onoarea de a lucra alături de mii de profesioniști adevărați, oameni ai cuvântului și ai faptei, în multe regiuni ale statului nostru. În regiunea Donețk, împreună cu efectivul, am îndeplinit misiuni complexe în condiții de război, demonstrând zi de zi că polițistul ucrainean este un militar și un apărător.

Cunosc foarte bine prețul acestui serviciu, așa că sunt sincer recunoscător tuturor celor care rămân fideli Jurământului și servesc cu devotament poporul ucrainean, riscându-și permanent propria viață pentru liniștea și siguranța oamenilor”, a scris Ruslan Osypenko pe contul de Facebook al AMR Cernăuți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Evenimentul a avut loc în cadrul unei nunți bucovinene teatralizate și a devenit unul dintre momentele centrale ale programului festiv. După cum a comunicat reprezentantul Cărții Recordurilor din Ucraina, Myhailo Hmelevski, la categoria „dimensiuni” a fost înregistrat recordul Ucrainei cu formularea „cel mai mare colac părintesc din Ucraina”, realizat ca simbol al tradiției de nuntă bucovinene și al binecuvântării părintești. Rezultatul înregistrat este: înălțimea — 1 metru și 60 de centimetri, greutatea — 665 de kilograme. Recordul Ucrainei a fost certificat de Cartea Recordurilor Mondiale.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Exact de pe această platformă, în noaptea de 13 spre 14 iunie 1941, au pornit vagoanele cu mii de oameni nevinovați, ale căror destine au fost frânte de sistemul sovietic. Strămutarea forțată a populației din regiunea Cernăuți s-a desfășurat atunci în două etape. În timpul primei etape, care a început pe 23 mai, organele sovietice au trimis peste 500 de oameni, în 36 de vagoane, către trei regiuni din URSS.

A doua etapă a fost cea mai de amploare – atunci, în regiuni îndepărtate ale Uniunii Sovietice au fost deportate forțat 7.116 persoane, iar alte 604 persoane au fost arestate, majoritatea dintre ele n-au  supraviețuit  în condițiile de exil.

La rugăciunea comună pentru victimele regimului totalitar s-au alăturat rudele celor deportați, membri ai comunității, clerul și reprezentanți ai autorităților. Participanții la eveniment au depus flori și candele aprinse la monumentul comemorativ de pe locul fostei deportări. Galyna Boiko, președinta Societății a Foștilor Deținuți Politici și Reprerați din regiunea Cernăuți, precum și reprezentanți ai familiilor celor deportați, au împărtășit cu cei prezenți propriile amintiri și istorii de familie.

La evenimentul comemorativ, inițiat de Societatea regională  a deținuților politici și represați, a participat și Mykola Boreț, administrator al Consiliului Regional. Oficialul a exprimat sincere condoleanțe și cuvinte de sprijin pentru descendenții bucovinenilor deportați, subliniind importanța păstrării memoriei istorice.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„Deportările din 1941 au fost un genocid împotriva românilor din nordul Bucovinei, Ținutul Herța și Basarabia. Majoritatea celor deportați erau tineri. Zeci de mii nu s-au mai întors acasă, murind fără lumânare în Siberia, Kazahstan și pe malurile lacului Onega”, a menționat Vasile Rauț.

Imagini din rețelele de socializare și de Vasile Rauț.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

După cum informează Consiliul Regional Cernăuți, la crearea felicitării-record au participat copii din cinci comunități din Bucovina – Cernăuți, Storojineț, Hliboca, Noua Suliță și Berhomet. Tinerii participanți au lăsat pe pânză desene, cuvinte de susținere și urări pentru militarii Forțelor Armate ale Ucrainei.

Organizatorul festivalului a fost centrul lingvistic „Fiat Lux School”, sub conducerea Ludmilei Guțuliak. Instituția de învățământ implementează de peste 18 de ani proiecte educaționale, internaționale și caritabile în Bucovina.

Pe lângă stabilirea recordului, festivalul a avut și un scop caritabil. În cadrul evenimentului s-au colectat fonduri pentru sprijinirea Brigăzii 82 independente de asalt aerian „Bucovina”. Pentru oaspeți a fost pregătit un program dens: master-class creative, locații interactive și sportive, zone foto tematice, prezentări ale partenerilor și distracții pentru întreaga familie.

Un interes deosebit din partea vizitatorilor l-au trezit licitația caritabilă și loteria. Toate fondurile colectate în timpul festivalului vor fi direcționate către achiziționarea echipamentelor necesare pentru desantul bucovinean.

Astfel, festivalul copiilor de la Cernăuți nu doar că a intrat în Cartea Recordurilor Ucrainei, dar a devenit și un alt exemplu de unitate a comunității și de sprijin pentru Armata Ucraineană.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Evenimentul, organizat cu dedicare de către doamna Natalia Cevca, directoarea Casei de Folclor din Buda Mică, a reprezentat o veritabilă sărbătoare a copilăriei, reușind să reunească numeroși copii și colective artistice din întreaga comună Ostrița. Prin prestația lor, elevii noștri au demonstrat încă o dată talentul și dorința de a păstra vii tradițiile locale.

Această manifestare culturală a căpătat o semnificație aparte prin coincidența fericită cu Ziua Românilor de Pretutindeni. Transmitem, pe această cale, un sincer și călduros „La mulți ani!” tuturor românilor, oriunde s-ar afla în lume, reafirmându-ne dorința de a promova valorile și identitatea noastră culturală comună, se menționează în postarea pe Facebook a Liceului din Ostrița.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Primarul orașului, Maria Nikorici, i-a felicitat pe participanții la eveniment și le-a urat tuturor pace, noi realizări sportive, încredere în forțele proprii și victorii – atât în sport, cât și în viață.

Pentru a-i saluta pe participanții la competițiile sportive, au fost prezenți și deputatul poporului din Ucraina, Gheorghe Mazurașu, și președintele organizației regionale Cernăuți a Societății Sportive „Kolos” („Spicul”), Petro Ivasiuk.

Pentru contribuția semnificativă la dezvoltarea sportului și popularizarea activă a modului sănătos de viață, anumiți participanți au primit distincții. De asemenea, au fost acordate mulțumiri mecenaților pentru sprijinul și pregătirea desfășurării competițiilor. Reprezentanții delegațiilor din România și Republica Moldova – antrenori de judo – au primit cadouri pentru susținerea cooperării sportive internaționale și dezvoltarea tineretului.

O distincție onorifică a fost acordată primarului comunei Pătrăuți, Ion Grijincu, pentru prietenia de lungă durată și participarea activă la competițiile sportive.

Ziua Europei la Noua Suliță a dovedit încă o dată: sportul unește, inspiră și educă o generație de ucraineni puternici, liberi și conștienți, se menționează în postarea pe Facebook a CT Noua Suliță.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com