Exact de pe această platformă, în noaptea de 13 spre 14 iunie 1941, au pornit vagoanele cu mii de oameni nevinovați, ale căror destine au fost frânte de sistemul sovietic. Strămutarea forțată a populației din regiunea Cernăuți s-a desfășurat atunci în două etape. În timpul primei etape, care a început pe 23 mai, organele sovietice au trimis peste 500 de oameni, în 36 de vagoane, către trei regiuni din URSS.

A doua etapă a fost cea mai de amploare – atunci, în regiuni îndepărtate ale Uniunii Sovietice au fost deportate forțat 7.116 persoane, iar alte 604 persoane au fost arestate, majoritatea dintre ele n-au  supraviețuit  în condițiile de exil.

La rugăciunea comună pentru victimele regimului totalitar s-au alăturat rudele celor deportați, membri ai comunității, clerul și reprezentanți ai autorităților. Participanții la eveniment au depus flori și candele aprinse la monumentul comemorativ de pe locul fostei deportări. Galyna Boiko, președinta Societății a Foștilor Deținuți Politici și Reprerați din regiunea Cernăuți, precum și reprezentanți ai familiilor celor deportați, au împărtășit cu cei prezenți propriile amintiri și istorii de familie.

La evenimentul comemorativ, inițiat de Societatea regională  a deținuților politici și represați, a participat și Mykola Boreț, administrator al Consiliului Regional. Oficialul a exprimat sincere condoleanțe și cuvinte de sprijin pentru descendenții bucovinenilor deportați, subliniind importanța păstrării memoriei istorice.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„Deportările din 1941 au fost un genocid împotriva românilor din nordul Bucovinei, Ținutul Herța și Basarabia. Majoritatea celor deportați erau tineri. Zeci de mii nu s-au mai întors acasă, murind fără lumânare în Siberia, Kazahstan și pe malurile lacului Onega”, a menționat Vasile Rauț.

Imagini din rețelele de socializare și de Vasile Rauț.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

După cum informează Consiliul Regional Cernăuți, la crearea felicitării-record au participat copii din cinci comunități din Bucovina – Cernăuți, Storojineț, Hliboca, Noua Suliță și Berhomet. Tinerii participanți au lăsat pe pânză desene, cuvinte de susținere și urări pentru militarii Forțelor Armate ale Ucrainei.

Organizatorul festivalului a fost centrul lingvistic „Fiat Lux School”, sub conducerea Ludmilei Guțuliak. Instituția de învățământ implementează de peste 18 de ani proiecte educaționale, internaționale și caritabile în Bucovina.

Pe lângă stabilirea recordului, festivalul a avut și un scop caritabil. În cadrul evenimentului s-au colectat fonduri pentru sprijinirea Brigăzii 82 independente de asalt aerian „Bucovina”. Pentru oaspeți a fost pregătit un program dens: master-class creative, locații interactive și sportive, zone foto tematice, prezentări ale partenerilor și distracții pentru întreaga familie.

Un interes deosebit din partea vizitatorilor l-au trezit licitația caritabilă și loteria. Toate fondurile colectate în timpul festivalului vor fi direcționate către achiziționarea echipamentelor necesare pentru desantul bucovinean.

Astfel, festivalul copiilor de la Cernăuți nu doar că a intrat în Cartea Recordurilor Ucrainei, dar a devenit și un alt exemplu de unitate a comunității și de sprijin pentru Armata Ucraineană.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Evenimentul, organizat cu dedicare de către doamna Natalia Cevca, directoarea Casei de Folclor din Buda Mică, a reprezentat o veritabilă sărbătoare a copilăriei, reușind să reunească numeroși copii și colective artistice din întreaga comună Ostrița. Prin prestația lor, elevii noștri au demonstrat încă o dată talentul și dorința de a păstra vii tradițiile locale.

Această manifestare culturală a căpătat o semnificație aparte prin coincidența fericită cu Ziua Românilor de Pretutindeni. Transmitem, pe această cale, un sincer și călduros „La mulți ani!” tuturor românilor, oriunde s-ar afla în lume, reafirmându-ne dorința de a promova valorile și identitatea noastră culturală comună, se menționează în postarea pe Facebook a Liceului din Ostrița.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Primarul orașului, Maria Nikorici, i-a felicitat pe participanții la eveniment și le-a urat tuturor pace, noi realizări sportive, încredere în forțele proprii și victorii – atât în sport, cât și în viață.

Pentru a-i saluta pe participanții la competițiile sportive, au fost prezenți și deputatul poporului din Ucraina, Gheorghe Mazurașu, și președintele organizației regionale Cernăuți a Societății Sportive „Kolos” („Spicul”), Petro Ivasiuk.

Pentru contribuția semnificativă la dezvoltarea sportului și popularizarea activă a modului sănătos de viață, anumiți participanți au primit distincții. De asemenea, au fost acordate mulțumiri mecenaților pentru sprijinul și pregătirea desfășurării competițiilor. Reprezentanții delegațiilor din România și Republica Moldova – antrenori de judo – au primit cadouri pentru susținerea cooperării sportive internaționale și dezvoltarea tineretului.

O distincție onorifică a fost acordată primarului comunei Pătrăuți, Ion Grijincu, pentru prietenia de lungă durată și participarea activă la competițiile sportive.

Ziua Europei la Noua Suliță a dovedit încă o dată: sportul unește, inspiră și educă o generație de ucraineni puternici, liberi și conștienți, se menționează în postarea pe Facebook a CT Noua Suliță.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„Prin prezentul acord de parteneriat ne exprimăm dorința de a dezvolta o colaborare strânsă, bazată pe respect reciproc, încredere și sprijin comun, în beneficiul ambelor comunități.

Acest parteneriat urmărește consolidarea relațiilor dintre cele două localități, prin promovarea schimbului de experiență și realizarea unor activități și proiecte comune în domeniile administrației publice, culturii, educației, sportului și dezvoltării locale. Se prevede  dezvoltarea unei colaborări durabile între cele două primării; inițierea și implementarea unor proiecte de interes comun; promovarea tradițiilor, valorilor culturale și a identității locale; susținerea activităților sociale, educaționale și culturale; îmbunătățirea calității serviciilor oferite cetățenilor; sprijinirea dezvoltării economice și sociale a comunităților locale; crearea unor oportunități noi pentru locuitorii ambelor comune.

Prin acest acord, cele două părți își propun să contribuie la dezvoltarea armonioasă și modernă a comunităților pe care le reprezintă, întărind totodată relațiile de prietenie și cooperare dintre comuna Suceveni, regiunea Cernăuți, și comuna Bilca, județul Suceava”, se menționează în postarea pe Facebook a primarului CT Suceveni, Iulian Mihailovici.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Construcția Centralei de la Cernobyl a început în anul 1970, când industria sovietică avea mare nevoie de noi surse de energie. Deja în 1977 a fost pus în funcțiune primul bloc energetic, iar până în 1986 centrala dispunea de patru reactoare de tip RBMK-1000, care asigurau aproximativ 10% din energia electrică a Ucrainei.

În ciuda amplorii și importanței obiectivului, în construcția reactoarelor au fost incluse defecte grave, iar nivelul culturii de siguranță a rămas scăzut. Tocmai acest lucru a devenit premisa viitoarei tragedii.

În noaptea de 26 aprilie 1986, la cel de-al patrulea bloc energetic se desfășura un experiment tehnic. Din cauza unei combinații de erori umane și probleme constructive ale reactorului, la ora 01:23 a avut loc o serie de explozii. La lichidarea consecințelor accidentului au fost mobilizați aproximativ 600.000 de oameni — militari, salvatori, medici și civili. Aceștia au lucrat în condiții de risc radiologic extrem. Pompierii au fost primii care au ajuns la fața locului și au stins focul fără o protecție adecvată — mulți dintre ei și-au pierdut viața. Până la sfârșitul anului 1986, deasupra reactorului a fost ridicat un sarcofag care trebuia să oprească răspândirea radiațiilor.

La 24 februarie 2022, trupele ruse au capturat Centrala de la Cernobyl. Personalul stației a ajuns, practic, în poziția de ostatici și a lucrat sub presiune. Ocupanții s-au deplasat prin cele mai contaminate zone, inclusiv prin Pădurea Roșie, ridicând praful radioactiv. De asemenea, au fost înregistrate cazuri de jafuri și deteriorarea infrastructurii. După mai bine de o lună de ocupație, trupele ruse au părăsit teritoriul centralei, lăsând în urmă riscuri grave pentru siguranța obiectivului.

În februarie 2025, o dronă rusească a lovit Noul Confinement Securizat (arca de protecție), perforând acoperișul și provocând un incendiu. Deși nivelul radiațiilor a rămas în limitele normale, incidentul a stârnit o îngrijorare serioasă. După acest atac, arca de protecție și-a pierdut parțial funcționalitatea. În prezent, se desfășoară o analiză a pagubelor și se pregătește un plan de restaurare.

Specialiștii subliniază: chiar și astăzi, resturile reactorului rămân periculoase. Materialele radioactive pot reprezenta o amenințare încă sute de ani de acum înainte. Deteriorarea arcei de protecție sau întreruperile în alimentarea cu energie electrică pot duce la scurgeri de radiații. În cel mai rău scenariu, acest lucru ar putea cauza o nouă contaminare pe scară largă.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Evenimentul a avut loc ieri, 12 aprilie, în satul Kiseliv. În timpul unei petreceri, femeia i-a aplicat bărbatului o lovitură de cuțit în cutia toracică. În urma rănii primite, bucovineanul a decedat. Anchetatorii poliției desfășoară o investigație preliminară pe baza acestui fapt, transmite Secția  de comunicare a poliției din regiunea Cernăuți.

În acea seară, un bărbat de 38 de ani, locuitor al satului Borivți, împreună cu concubina sa de 28 de ani, se aflau în vizită la o cunoștință. În timp ce consumau băuturi alcoolice, între cei doi a izbucnit brusc un conflict. În timpul certei, femeia și-a înjunghiat partenerul în piept. Din cauza rănii, bărbatul a murit la fața locului. Corpul victimei a fost trimis pentru expertiză medico-legală.

Polițiștii au reținut-o pe femeie în conformitate cu art. 208 din Codul de Procedură Penală al Ucrainei și au plasat-o într-un centru de detenție temporară. De la fața locului au fost ridicate mai multe probe materiale. Datele despre incident au fost introduse în Registrul Unic al Investigațiilor Preliminare conform art. 115, alin. 1 (Omor intenționat) din Codul Penal al Ucrainei. În prezent, se decide punerea oficială sub acuzare a femeii, iar poliția pregătește o cerere către instanță pentru măsura arestului preventiv.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Înainte de războiul la scară largă, Gheorghi Kornuta s-a mutat la Mariupol, unde își desfășura serviciul în cadrul Primului Detașament de Grăniceri din oraș. Acolo l-a găsit invazia pe scară largă. Sora apărătorului, Olesia Olaru, de la începutul războiului a participat la acțiunile săptămânale „Nu tăcea! Captivitatea ucide”.

Ea a povestit că, potrivit militarilor eliberați care au fost închiși împreună cu fratele ei, condițiile din detenție sunt groaznice. Băieții stau în permanență în celule. Uneori li se permite să citească cărți, iar dacă au noroc, sunt scoși la plimbare o dată pe săptămână sau pe lună.

„Prizonierii sunt ținuți în spații închise. Rușii acoperă până și ferestrele cu placaj, pentru ca lumina soarelui să nu fie vizibilă. Într-o zi, pot primi doar o farfurie cu supă și o bucată de pâine”, spunea Olesia.

După cum s-a raportat anterior, în cadrul schimbului din 6 martie, 200 de ucraineni s-au întors pe pământul natal, printre care și șapte bucovineni. Gheorghi Kornuta se numără printre aceștia.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Mai bine de trei decenii, în prima zi a lui Prier, în poiana Varniței are loc pomenirea martirilor care și-au găsit aici sfârșitul vieții, pomenirea celor care au scăpat prin minune, dar au fost prinși de enkavediști și duși pe drumul neîntoarcerii, împreună cu rudele, care au devenit peste noapte „dușmani ai poporului”, în lagărele din Siberia ale GULAG-ului. Timp îndelungat, autoritățile sovietice au tăinuit această crimă. După obținerea independenței Ucrainei, adevărul despre acele evenimente tragice a început să iasă din anonimat. Numărul exact al victimelor nu a fost stabilit nici până astăzi.

La mitingul de doliu, cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la tragedia de la Varnița au participat șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, Ruslan Osypenko, președintele interimar al Consiliului Regional Cernăuți, Mykola Guitor, Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, precum și reprezentanți ai societăților național-culturale românești, ai Comunității Teritoriale Cameanca și ai clerului.

Pentru veșnica pomenire a martirilor de la Fântâna Albă a înălțat rugăciuni soborul preoțesc, în frunte cu cucernicii părinți Ioan Gorda, protopop de Hliboca, și Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, împreună cu preotul Teodor Ciurariu din Dorohoi, România.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței de presă comune cu Președintele României, Nicușor Dan, din 12 martie.

Este o recunoaștere importantă pentru milioanele de vorbitori de română și pentru comunitățile românești din Ucraina. Astfel, 31 august devine o zi a limbii române marcată deopotrivă în România, Republica Moldova și Ucraina – un simbol al identității, culturii și istoriei comune.

Limba română unește peste granițe.

Astăzi, istoria se scrie și în românește.

(Zona Liberă)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

„Am răspuns cu bucurie invtației Filialei Maramureș a Uniunii Ucrainenilor din România de a participa luni, 9 martie, la evenimentul dedicat omagierii marelui poet și cobzar ucrainean, Taras Șevcenko, desfășurat la bustul acestuia din centrul municipiului Sighetu Marmației.

În alocuțiunea mea, am subliniat importanța operei și moștenirii spirituale lăsate de Taras Șevcenko poporului ucrainean, arătând că acesta rămâne una dintre cele mai reprezentative figuri ale culturii și identității ucrainene. Am evidențiat faptul că, prin creația sa literară și prin mesajele sale profund ancorate în valorile libertății, demnității și credinței, Taras Șevcenko a inspirat generații întregi de ucraineni și continuă să fie, și astăzi, un simbol al unității și al aspirațiilor naționale ale poporului ucrainean.

Totodată, am arătat că opera marelui poet este la fel de actuală și în prezent, într-un context în care poporul ucrainean luptă pentru apărarea independenței, a limbii, culturii și identității sale. În acest sens, am subliniat că Taras Șevcenko rămâne un reper fundamental, care continuă să unească ucrainenii din întreaga lume, inclusiv comunitatea ucraineană din România.

Am evidențiat, de asemenea, faptul că luna martie reprezintă o perioadă deosebit de importantă pentru Uniunea Ucrainenilor din România, fiind marcată anual prin numeroase evenimente culturale dedicate marelui cobzar al poporului ucrainean, organizate în toate comunitățile în care trăiesc ucrainenii din țara noastră.

Cu acest prilej, am adresat mulțumiri statului român și tuturor instituțiilor și persoanelor care au oferit și continuă să ofere sprijin poporului ucrainean, subliniind, totodată, relația de prietenie și solidaritate dintre România și Ucraina. Am menționat, în același context, faptul că în România se află cel mai mare număr de busturi dedicate lui Taras Șevcenko din Uniunea Europeană, ceea ce reflectă respectul și aprecierea de care se bucură personalitatea marelui poet în țara noastră, precum și prietenia dintre cele două popoare.

Am evidențiat rolul tinerelor generații în conservarea și transmiterea valorilor identitare, subliniind, în același timp, încrederea profundă pe care Taras Șevcenko o acorda tinerilor și capacității acestora de a construi un viitor mai bun. Mi-am exprimat bucuria de a vedea un număr atât de mare de tineri prezenți la eveniment și am accentuat importanța implicării active a acestora în eforturile de păstrare și promovare a limbii, a culturii și tradițiilor ucrainene.

În încheiere, am adresat mulțumiri colegilor din cadrul Filialei Maramureș a Uniunii Ucrainenilor din România pentru eforturile constante depuse în organizarea manifestărilor culturale și tuturor celor prezenți pentru participare și pentru respectul arătat memoriei marelui poet ucrainean”, menționează în postarea sa pe Facebook Nicolae-Miroslav Petrețchi,  deputat, președintele Uniunii Ucrainenilor din România.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com