Evenimentul a avut loc ieri, 12 aprilie, în satul Kiseliv. În timpul unei petreceri, femeia i-a aplicat bărbatului o lovitură de cuțit în cutia toracică. În urma rănii primite, bucovineanul a decedat. Anchetatorii poliției desfășoară o investigație preliminară pe baza acestui fapt, transmite Secția  de comunicare a poliției din regiunea Cernăuți.

În acea seară, un bărbat de 38 de ani, locuitor al satului Borivți, împreună cu concubina sa de 28 de ani, se aflau în vizită la o cunoștință. În timp ce consumau băuturi alcoolice, între cei doi a izbucnit brusc un conflict. În timpul certei, femeia și-a înjunghiat partenerul în piept. Din cauza rănii, bărbatul a murit la fața locului. Corpul victimei a fost trimis pentru expertiză medico-legală.

Polițiștii au reținut-o pe femeie în conformitate cu art. 208 din Codul de Procedură Penală al Ucrainei și au plasat-o într-un centru de detenție temporară. De la fața locului au fost ridicate mai multe probe materiale. Datele despre incident au fost introduse în Registrul Unic al Investigațiilor Preliminare conform art. 115, alin. 1 (Omor intenționat) din Codul Penal al Ucrainei. În prezent, se decide punerea oficială sub acuzare a femeii, iar poliția pregătește o cerere către instanță pentru măsura arestului preventiv.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Înainte de războiul la scară largă, Gheorghi Kornuta s-a mutat la Mariupol, unde își desfășura serviciul în cadrul Primului Detașament de Grăniceri din oraș. Acolo l-a găsit invazia pe scară largă. Sora apărătorului, Olesia Olaru, de la începutul războiului a participat la acțiunile săptămânale „Nu tăcea! Captivitatea ucide”.

Ea a povestit că, potrivit militarilor eliberați care au fost închiși împreună cu fratele ei, condițiile din detenție sunt groaznice. Băieții stau în permanență în celule. Uneori li se permite să citească cărți, iar dacă au noroc, sunt scoși la plimbare o dată pe săptămână sau pe lună.

„Prizonierii sunt ținuți în spații închise. Rușii acoperă până și ferestrele cu placaj, pentru ca lumina soarelui să nu fie vizibilă. Într-o zi, pot primi doar o farfurie cu supă și o bucată de pâine”, spunea Olesia.

După cum s-a raportat anterior, în cadrul schimbului din 6 martie, 200 de ucraineni s-au întors pe pământul natal, printre care și șapte bucovineni. Gheorghi Kornuta se numără printre aceștia.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Mai bine de trei decenii, în prima zi a lui Prier, în poiana Varniței are loc pomenirea martirilor care și-au găsit aici sfârșitul vieții, pomenirea celor care au scăpat prin minune, dar au fost prinși de enkavediști și duși pe drumul neîntoarcerii, împreună cu rudele, care au devenit peste noapte „dușmani ai poporului”, în lagărele din Siberia ale GULAG-ului. Timp îndelungat, autoritățile sovietice au tăinuit această crimă. După obținerea independenței Ucrainei, adevărul despre acele evenimente tragice a început să iasă din anonimat. Numărul exact al victimelor nu a fost stabilit nici până astăzi.

La mitingul de doliu, cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la tragedia de la Varnița au participat șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, Ruslan Osypenko, președintele interimar al Consiliului Regional Cernăuți, Mykola Guitor, Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, precum și reprezentanți ai societăților național-culturale românești, ai Comunității Teritoriale Cameanca și ai clerului.

Pentru veșnica pomenire a martirilor de la Fântâna Albă a înălțat rugăciuni soborul preoțesc, în frunte cu cucernicii părinți Ioan Gorda, protopop de Hliboca, și Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, împreună cu preotul Teodor Ciurariu din Dorohoi, România.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței de presă comune cu Președintele României, Nicușor Dan, din 12 martie.

Este o recunoaștere importantă pentru milioanele de vorbitori de română și pentru comunitățile românești din Ucraina. Astfel, 31 august devine o zi a limbii române marcată deopotrivă în România, Republica Moldova și Ucraina – un simbol al identității, culturii și istoriei comune.

Limba română unește peste granițe.

Astăzi, istoria se scrie și în românește.

(Zona Liberă)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

„Am răspuns cu bucurie invtației Filialei Maramureș a Uniunii Ucrainenilor din România de a participa luni, 9 martie, la evenimentul dedicat omagierii marelui poet și cobzar ucrainean, Taras Șevcenko, desfășurat la bustul acestuia din centrul municipiului Sighetu Marmației.

În alocuțiunea mea, am subliniat importanța operei și moștenirii spirituale lăsate de Taras Șevcenko poporului ucrainean, arătând că acesta rămâne una dintre cele mai reprezentative figuri ale culturii și identității ucrainene. Am evidențiat faptul că, prin creația sa literară și prin mesajele sale profund ancorate în valorile libertății, demnității și credinței, Taras Șevcenko a inspirat generații întregi de ucraineni și continuă să fie, și astăzi, un simbol al unității și al aspirațiilor naționale ale poporului ucrainean.

Totodată, am arătat că opera marelui poet este la fel de actuală și în prezent, într-un context în care poporul ucrainean luptă pentru apărarea independenței, a limbii, culturii și identității sale. În acest sens, am subliniat că Taras Șevcenko rămâne un reper fundamental, care continuă să unească ucrainenii din întreaga lume, inclusiv comunitatea ucraineană din România.

Am evidențiat, de asemenea, faptul că luna martie reprezintă o perioadă deosebit de importantă pentru Uniunea Ucrainenilor din România, fiind marcată anual prin numeroase evenimente culturale dedicate marelui cobzar al poporului ucrainean, organizate în toate comunitățile în care trăiesc ucrainenii din țara noastră.

Cu acest prilej, am adresat mulțumiri statului român și tuturor instituțiilor și persoanelor care au oferit și continuă să ofere sprijin poporului ucrainean, subliniind, totodată, relația de prietenie și solidaritate dintre România și Ucraina. Am menționat, în același context, faptul că în România se află cel mai mare număr de busturi dedicate lui Taras Șevcenko din Uniunea Europeană, ceea ce reflectă respectul și aprecierea de care se bucură personalitatea marelui poet în țara noastră, precum și prietenia dintre cele două popoare.

Am evidențiat rolul tinerelor generații în conservarea și transmiterea valorilor identitare, subliniind, în același timp, încrederea profundă pe care Taras Șevcenko o acorda tinerilor și capacității acestora de a construi un viitor mai bun. Mi-am exprimat bucuria de a vedea un număr atât de mare de tineri prezenți la eveniment și am accentuat importanța implicării active a acestora în eforturile de păstrare și promovare a limbii, a culturii și tradițiilor ucrainene.

În încheiere, am adresat mulțumiri colegilor din cadrul Filialei Maramureș a Uniunii Ucrainenilor din România pentru eforturile constante depuse în organizarea manifestărilor culturale și tuturor celor prezenți pentru participare și pentru respectul arătat memoriei marelui poet ucrainean”, menționează în postarea sa pe Facebook Nicolae-Miroslav Petrețchi,  deputat, președintele Uniunii Ucrainenilor din România.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

La Cernăuți a fost marcată cea de-a 212-a aniversare de la nașterea lui Taras Șevcenko. În Piața Centrală a orașului au avut loc festivități dedicate Marelui Cobzar. Evenimentul a început cu intonarea colectivă a Imnului de Stat al Ucrainei.

Lângă monumentul profetului național s-au reunit reprezentanți ai autorităților regionale și locale, militari, colaboratori ai organelor de drept, oameni de cultură, activiști publici și tineri, onorând prin prezența sa pe  cel care a devenit simbolul luptei poporului ucrainean pentru libertate și independență.

Artiștii Filarmonicii Regionale au creat o atmosferă deosebită prin cântece pătrunzătoare, iar elevii studioului de teatru au prezentat un performance care a „înviat” personajele din operele șevcenkiene.

Șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, Ruslan Osypenko, a notat pe Facebook: „Cuvântul Cobzarului este arma, protecția și călăuza noastră. De-a lungul secolelor, acesta a unit poporul ucrainean, a cultivat demnitatea și conștiința noastră națională și a întărit credința. Chiar și acum, cuvântul șevcenkian răsună la fel de puternic, fiind pentru fiecare dintre noi un sprijin spiritual în războiul pentru independența Ucrainei.

Astăzi, de ziua de naștere a lui Taras Șevcenko, în Piața Centrală din Cernăuți a fost adus un omagiu geniului nostru, fiind „pomenit cu un cuvânt bun și blând” — un cuvânt de profundă recunoștință și respect. Învățăturile sale reprezintă un testament care nu își pierde actualitatea odată cu trecerea timpului”.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Vasyl Iosup din satul Valea Cosminului.  Rudele și apropiații militarilor i-au putut strânge din nou în brațe după o captivitate îndelungată. Ucrainenii continuă să îi susțină pe apărători și să aștepte întoarcerea tuturor celor care se află încă în captivitate.

Reamintim că ieri s-au întors pe pământ ucrainean 200 de cetățeni, dintre care șapte sunt originari din Bucovina.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Se întorc acasă reprezentanți ai: Trupelor Terestre și Forțelor de Asalt Aerian; Forțelor Navale și Forțelor Aeriene; Forțelor de Apărare Teritorială  și Forțelor Sistemelor de Drone; Gărzii Naționale a Ucrainei; Serviciului de Stat de Frontieră și Serviciului Special de Transport de Stat.

Printre apărătorii eliberați astăzi, pe lângă soldați și sergenți, se numără și ofițeri. Cel mai tânăr prizonier eliberat are 26 de ani, iar cel mai în vârstă are 60 de ani.

În total, revin în patrie ucraineni care au luptat pe direcțiile Donețk, Lugansk, Harkiv, Zaporijjia și Herson, precum și participanți la apărarea orașului Mariupol. Majoritatea acestora s-au aflat în captivitate de mai bine de un an, unii chiar din anul 2022.

Apărătorii eliberați vor fi transportați la centre medicale pentru investigații complete, tratament ulterior și reabilitare medicală. Aceștia vor beneficia de asistența necesară, vor primi documente de identitate și drepturile bănești cuvenite.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit Primăriei orașului Noua Suliță, în comunitate a sosit un transport cu ajutoare umanitare din Spania. Echipa de pompieri voluntari «Balcón al Mar Voluntarios Firefighters», împreună cu organizația caritabilă „Inter Sociedad Vecinos Hispanofilos», au donat două motopompe cu echipamentele aferente.

Tehnica este destinată echipelor de voluntari din comunitate, în special pentru lichidarea consecințelor inundațiilor pe râul Prut. Pe lângă echipamente, partenerii spanioli au colectat bani pentru achiziționarea unei mașini de evacuare medicală/militară pentru unitatea unde luptă Bogdan Bidiac, originar din Noua Suliță.

Colectarea și transferul ajutoarelor au fost organizate de voluntarul Maxim Belov, aflat în prezent în Spania, iar transportul a fost asigurat de către Dumitru Marusic. Consiliul Orășenesc Noua Suliță a exprimat mulțumiri speciale președintelui organizației, Eric Brener.

Reamintim că orașul Noua Suliță este situat în imediata apropiere a râului Prut, care iese frecvent din matcă în timpul viiturilor de primăvară. Motopompele vor deveni instrumente esențiale pentru protecția locuitorilor.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Ivanna Andrusiak își așteaptă logodnicul, Roman Krutikov (brigada 10 „Edelweiss”), dispărut lângă Bahmut cu doar o lună înainte de nunta programată pentru octombrie 2024. Svitlana Grîgorenko își așteaptă fiul, Viktor, un fost fermier dispărut de 19 luni. Credința și corul bisericesc o ajută să reziste.

Inițiatorul proiectului, Myhailo Turețki, este un militar care a supraviețuit doi ani în captivitate rusă, trecând prin șase colonii, inclusiv în Siberia. El a subliniat că rușii folosesc vidul informațional pentru a-i minți pe prizonieri că Ucraina nu mai există și că nimeni nu îi mai așteaptă.

„Aleea Speranței” este simbolul faptului că nimeni nu este uitat, iar dragostea celor de acasă este mai puternică decât propaganda inamicului.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Am venit în ziua Sfântului Spiridon, Făcătorul de minuni, pe stil nou, și în ajun de Sfântul Andrei pe stil vechi. Nu am venit așa la o întâmplare, ci, cum se spune în popor, am venit la o zi mare. Era și hramul orășelului, dar și un eveniment important la Căminul cultural de aici. Iar atunci când organizatorul și inițiatorul acestui eveniment nu-i altcineva decât neobositul domn Ioan Ițco, atunci evenimentul are o aură cu adevărat feerică.

Deși răcoroasă, sala frumos amenajată ne-a întâmpinat cu bucurie. Iar bucuria a fost prilejuită de Galera oamenilor de seamă, amenajată peste tot. Zeci de portrete ale personalităților de ieri și de azi, ne priveau cu încredere, știind că și de data aceasta evenimentul în cauză va intra în istorie.

Iar când în sala ce ne aștepta  cum spuneam cu un brăduț frumos ornamentat, reamintindu-ne că sărbătorile și pe un stil și pe altul ne-au bătut sau ne bat la ușă, au intrat discipolii Școlii de muzică „Ciprian Porumbescu” din localitate, totul în jur s-a luminat. Mă uitam la chipul marelui compozitor, ce era chiar în vecinătatea scenei improvizate, mi se părea că se bucură că nu este dat uitării, așa cum nu sunt uitați nici ceilalți mari bărbați ai neamului nostru.

Am ascultat grupuri de vocaliști, instrumentiști, care sub îndrumarea cu măiestrie a bunilor dascăli, ne-au adus în dar  nestemate clasice și folclorice de valoare. Le mulțumim frumos.

Partea a doua a debutat mai întâi așa cum se obișnuiește acum, cu un moment de reculegere în memoria celor căzuți în acest război, dar și a poetului și activistului Gheorghe Ungureanu, ce ne-a părăsit de curând. Ca de obicei, cu energia și entuziasmul caracteristic, domnul Ioan Ițco a moderat activitatea dată. Mai întâi a vorbit laconic, ca întotdeauna domnul l Andrei Breabăn, autorul distinsei lucrări „Epopeea Ștefanană”,  celor 10 volume „Cavalerii Crucii”, înfrumusețau masa din fața sălii la care am fost poftiți de către dl Adrian Medvedi, șeful Secției de cultură a comunei Herța, ajutat și de tânărul șef al secției de învățământ Minu Pavalachi. Domnul Andrei a vorbit despre figura marelui voievod, despre felul cum a pregătit lucrarea de față. Biblioteca Secției de cultură s-a îmbogățit cu aceste cărți ce vor dăinui peste vremuri.

Mie, mi-a revenit rolul să prezint noua carte ieșită de sub teascurile tipografiei chiar cu 2 zile înainte de acest eveniment, având titlul „Cu și despre oameni de seamă”, cordonator al ei fiind tot neostenitul domn Ioan Ițco, iar domnul Andrei Breabăn și cu mine revenindu-ne rolul de autori. Pictura aparținând ilustrului domn Radu Bercea. Aveau să fie prezentate în acea zi și tablourile domniei sale, pictate cu măiestria-i caracteristică, dar din cauza stării sănătății, are deja 86 de ani, nu a putut fi prezent de astă dată. De fapt au fost demonstrate publicului prezent ambele cărți, cea actuală, despre care voi vorbi aparte, dar și cea a familiei ziariștilor Nicolae și Felicia Toma din Cernăuți, dedicată domnului Ioan Ițco.  Personal le-am dăruit domnilor Adrian Medvedi și Minu Pavalachi și câte o carte de a mea proprie.

Recentul număr al ziarului „Gazeta de Herța”, ne-a fost înmânat la toți cei prezenți de către redactorul-șef, poetul Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminescu”, care ne-a mărturisit că redacția se află doar la 50 de metri de Căminul cultural. Tot în sala respectivă mai erau prezenți și domnull Mihai Gherman, activist, herțean și el, dar și doamna Maria Toacă, ziaristă, președinta Asociației „Doamnele Române”, Vasile Rauț, președintele Societăți „Golgota” a românilor din Ucraina, Nicolae Hauca, bloger, președintele Asociației „ProBucovina”, cel care a filmat evenimentul în cauză, ajutat și de domnul Rauț. Nu lipsea nici Anatol Gujuc, unul dintre prietenii domnului Ițco. Prezenți au mai fost câțiva oameni de diferite vârste din orășel. A fost prezent la ceremonia dată și Ilie Crâșmaru din Herța, Lucrător Emerit al Culturi din Ucraina.

O primă prezentare a recentei cărți a fost făcută aici la Herța, la baștina vestitului cărturar Gheorghe Asachi. Regret că din lipsă de timp nu am dovedit să mergem să-l vizităm la bustul său, așa cum n-am dovedit să ajungem nici la bustul marelui Eminescu. Dar vom mai reveni pe la Herța. Sper că nu va fi nevoie de alți 20 de ani ca să revin pe aceste meleaguri.

Deocamdată aduc sincere mulțumiri organizatorilor, participanților, discipolilor Școlii de muzică și dascălilor acestora, domnilor veniți din România, scriitorului Andrei Breabăn și mereu neostenitului domn Ioan Ițco. Pace și sănătate tuturor și să dea bunul Dumnezeu să avem parte de cât mai multe asemenea sărbători ale sufletului.

Eleonora  SCHIPOR,

profesoară, vicepreședinta Asociației „Dacia Străbună”

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Proiectul prevede construirea a patru benzi suplimentare pentru ieșirea camioanelor, amenajarea unei parcări și instalarea de echipamente vamale moderne care vor accelera controlul și traversarea frontierei.

Finanțarea reparațiilor este împărțită în mod egal: 50% — grant UE (CEF), 50% — Bugetul de Stat al Ucrainei.

Lucrările sunt implementate în cadrul programului internațional „Mecanismul de Conectare a Europei” (CEF) și al inițiativei „Căile Solidarității”, care vizează integrarea rețelei de transport ucrainene în cea europeană.

„Libertatea Cuvântului”  – www.lyberti.com