„Pentru mine, în calitate de șef al Administrației Militare Regionale Cernăuți, asigurarea realizării drepturilor comunităților naționale și crearea condițiilor pentru dezvoltarea acestora pe teritoriul regiunii reprezintă o prioritate absolută. Și există o explicație obiectivă pentru acest lucru — caracterul multinațional al regiunii noastre. Este ceea ce o face puternică, multifațetată și unică. Și este reperul de la care voi porni întotdeauna în adoptarea deciziilor administrative care influențează dezvoltarea regiunii: pentru ca Bucovina să rămână și pe viitor o zonă în care reprezentanții multor naționalități conviețuiesc în pace. Acest lucru a fost subliniat în cadrul primei întâlniri de lucru cu Consulul General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu.

Este semnificativ faptul că aceasta a avut loc în contextul recentei întâlniri a Președinților statelor noastre, care a permis, pentru prima dată, consolidarea formatului de parteneriat strategic între Ucraina și România, precum și semnarea unor documente bilaterale importante privind cooperarea în domeniile apărării și energiei. Acordurile la nivelul șefilor de stat reprezintă un reper pentru interacțiunea ulterioară și la nivel local.

În timpul întâlnirii cu doamna Stănculescu, am discutat o serie de teme importante: dezvoltarea punctelor de trecere a frontierei, implementarea unor noi proiecte transfrontaliere, stabilirea de relații de parteneriat între comunități (comune), dezvoltarea educației și culturii, atragerea investițiilor străine în regiune și alte direcții de cooperare bilaterală.

Ne-am oprit separat asupra discutării evenimentelor dedicate Zilei Limbii Române în Ucraina, pe care anul acesta o vom sărbători oficial pentru prima dată pe 31 august. În România, Ziua Limbii Ucrainene este sărbătorită încă din 2018, astfel că instituirea unei sărbători similare în Ucraina este un pas simbolic de respect reciproc față de limbile și culturile ambelor popoare.

De asemenea, am informat-o pe doamna Consul General despre intenția de a-mi consolida echipa, în viitorul apropiat, cu un consilier pentru problemele comunităților naționale, care va ajuta la construirea unei activități sistemice în această direcție.

Îi sunt recunoscător Irinei-Loredana Stănculescu pentru o întâlnire constructivă și consistentă. O recunoștință specială pentru faptul că, de la începutul războiului la scară largă, nu a părăsit limitele circumscripției consulare, a fost în tot acest timp alături de oameni și a organizat ajutor pentru Ucraina. De asemenea, mulțumesc Guvernului României și întregului popor român pentru sprijinul neclintit acordat independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.

Există un potențial semnificativ în cooperarea noastră. Pentru a-l realiza pe deplin, este important să acționăm onest și responsabil, să găsim consens în toate chestiunile discutabile și să nu permitem escaladarea acestora”, se menționează în postarea pe Facebook a AMR Cernăuți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

În prezent, la Punctul de trecere se finalizează una dintre etapele importante ale primei faze a actualizării pe scară largă a infrastructurii terminalului de marfă — instalarea canalizării pluviale liniare și montarea puțurilor de vizitare. Noua infrastructură inginerească va acoperi întreaga zonă de extindere, inclusiv viitoarele patru benzi suplimentare de circulație și platforma pentru staționarea transportului de dimensiuni mari.

În timpul vizitei de lucru, s-a discutat și proiectul de reconstrucție a segmentului de drum care duce de la satul Tărășeni la „Porubne”. Acesta prevede lărgirea drumului de la două la patru benzi, ceea ce va permite utilizarea deplină a capacităților punctului de trecere modernizat.

„Este important ca ritmul de execuție a lucrărilor respective să nu scadă. Cu cât mai repede va fi finalizată modernizarea acestui punct de trecere și îndeplinirea celorlalte sarcini, cu atât mai repede vom putea consolida substanțial potențialul de tranzit al regiunii Cernăuți”, a subliniat șeful regiunii, Ruslan Osypenko.

Menționăm că problema dezvoltării infrastructurii frontaliere la granița ucraineano-română se află sub controlul conducerii ambelor state. În special, importanța modernizării acestui punct de trecere și dezvoltarea altora au fost discutate recent de Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, și de Președintele României, Nicușor Dan, în timpul întâlnirii de la București. Această temă a făcut, de asemenea, obiectul unei întâlniri online bilaterale ucraineano-române săptămâna trecută.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Informația a fost furnizată de Administrația Militară Regională Cernăuți. Șeful Administrației Regionale Cernăuți, Ruslan Osypenko, și conducătorii departamentelor structurale au participat online la întâlnire. Tema centrală a fost dezvoltarea infrastructurii de frontieră — atât proiectele comune deja începute, cât și cele de perspectivă.

Părțile au analizat posibilitatea deschiderii a trei noi puncte de trecere pentru traficul internațional în regiunea Cernăuți. La Punctul de trecere „Porubne – Siret”, unde au început deja lucrările primei etape, se planifică construirea a patru benzi suplimentare pentru camioane, extinderea terminalului și instalarea sistemelor de cântărire și vamale, în cadrul unui program UE.

S-a discutat separat despre lansarea, de la 1 iunie, a unei curse de autobuz pentru pasageri prin Punctul „Diakivți – Racovăț”  pentru sezonul turistic, cu scopul de a decongestiona celelalte puncte de trecere.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În Germania s-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea numărului de bărbați ucraineni de vârstă mobilizabilă care sosesc în țară, în ciuda interdicției de a părăsi Ucraina. Reprezentanții uniunii de guvernământ CDU/CSU au cerut Kievului să limiteze fluxul de bărbați tineri către UE. În opinia lor, un număr mare de persoane „apte de serviciu” primesc prestații sociale în Germania, ceea ce creează tensiuni politice, relatează Welt.

După cum notează publicația, la data de 9 martie 2026, în Germania se aflau peste 1,34 milioane de refugiați ucraineni, dintre care aproximativ 350 mii bărbați și peste 500 mii femei în segmentul de vârstă 18-63 de ani. Într-un an, numărul bărbaților din această grupă de vârstă a crescut cu 52 mii, iar al femeilor cu 24 mii. O analiză a Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că bărbații reprezintă acum aproximativ 41% din grupa de vârstă 15-64 ani, în timp ce în mai 2022 ponderea lor era de doar 26%.

Ministrul federal de interne, Alexander Dobrindt, a declarat că Ucraina trebuie să controleze plecarea bărbaților apți pentru serviciul militar către UE, astfel încât alte țări să poată distribui ajutorul în mod echitabil.

„Mă îngrijorează afluxul mare de bărbați ucraineni în Germania. Ucraina trebuie să se asigure că bărbații tineri nu mai pot pleca în UE în volumul de până acum”, a menționat Dobrindt.

Experta din partea partidului Stânga (Die Linke), Clara Bünger, a subliniat că înțelege oamenii care fug de război, însă problema politică a prestațiilor sociale și a mobilizării rămâne de actualitate.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Despre aceasta a informat Poliția regiunii Cernăuți. Regiunea Cernăuți a fost vizitată de reprezentanți ai Asociației Internaționale a Polițiștilor din Austria și România. Scopul vizitei a fost susținerea copiilor polițiștilor bucovineni care au murit sau au fost declarați dispăruți în timpul acțiunilor de luptă.

Delegația a fost reprezentată de vicepreședinții Asociației din Austria, Kurt Walker și Elke Strohmeyer, vicepreședinții din România, Marius Mureșan și Petru Pătrăucean, președintele Asociație din România (Secția Suceava), Pavel-Cătălin Mironescu, primarul orașului Vicovu de Sus, Vasile Iliuț, și alți membri ai delegației.

Oaspeții au stat de vorbă cu copiii polițiștilor-apărători bucovineni și le-au înmânat cadouri — gadgeturi, haine și jucării. Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului comun austro-român „Help Ukrainian Children”, menit să sprijine copiii ai căror părinți au murit pe front. Potrivit vicepreședintelui Asociației din Austria, Kurt Walker, acesta este deja al patrulea eveniment de acest gen pentru copiii din Ucraina.

Reamintim că Asociația Internațională a Polițiștilor este una dintre cele mai mari organizații internaționale de profil, care reunește polițiști din peste 60 de țări ale lumii.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Relațiile dintre România și Ucraina au cunoscut progrese semnificative în ultimii ani, pe fondul intensificării dialogului politic și al extinderii cooperării în domenii esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea regiunii. Vizita Președintelui ucrainean la București, precum și semnarea Parteneriatului strategic dintre cele două state, alături de două acorduri importante privind cooperarea în domeniul energiei și al producției comune de armament, reprezintă un moment de referință în evoluția relațiilor bilaterale. Aceste documente reflectă angajamentul ferm al ambelor țări de a aprofunda colaborarea și de a valorifica oportunitățile de cooperare în domenii strategice, contribuind totodată la consolidarea securității regionale, la dezvoltarea economică și la întărirea parteneriatului dintre România și Ucraina pe termen lung.

Salut semnarea declarației de Parteneriat strategic, care ridică relațiile bilaterale dintre România și Ucraina la cel mai înalt nivel de colaborare la care pot ajunge două state. Documentul acoperă un spectru amplu de domenii de cooperare, de la cel economic și militar până la educație și protejarea drepturilor minorităților naționale din Ucraina și România. Comunitatea ucraineană din România și cea română din Ucraina rămân punți importante de legătură între cele două state și contribuie la consolidarea dialogului și a cooperării bilaterale”.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

În cartea lui Ion Bahnarel „100+1… personalități basarabene cu rădăcini bucovinene”  au fost incluse biografiile a trei descendenți din Băhrinești, sat, care în rezultatul evenimentelor cruciale din secolul al XX-lea s-a pomenit la frontiera cu patria istorică. Gheorghe Isopescu, după absolvirea școlii de 8 ani din satul natal, a plecat să învețe la Școala medie din Tereblecea. Apoi și-a continuat studiile la Chișinău, la Facultatea de Economie a Institutului Politehnic „Serghei Lazo”.  Și-a început activitatea de muncă la Ministerul de Finanțe, în calitate de revizor, mai târziu – de șef de secție. A fost numit șef al Inspectoratului Fiscal din Moldova. Gheorghe Isopescu a deținut mai multe funcții la Direcția Venituri de Stat, Inspectoratul Fiscal de Stat. În 1997 devine vicepreședinte al Curții de Conturi. În 1998 i s-a conferit gradul de calificare  consilier de stat al Republicii Moldova de clasa I.  În același an, la 29 noiembrie, se stinge subit din viață.  Un bun specialist în economie este și băhrineșteanul Mihai Patraș. A absolvit Facultatea de Inginerie Economică  a Institutului Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău.  A susținut doctoratul la Novosibirsk, a făcut stagii peste hotare. Își face carieră la Institutul de Cercetări Științifice în domeniul Planificării. Este laureat al Premiului de Stat, al Premiilor Academiei de Științe a Moldovei și Academiei Române, președinte fondator al Asociației Economiștilor din Moldova, membru al Academiei Internaționale de Management de pe lângă  ONU și președinte al filialei acesteia din Moldova. În 2004 este nominalizat de Institutul American de Biografii „Om al anului”. În 1990 a fost ales deputat în primul Parlament democratic al Republicii Moldova, având o contribuție substanțială la pregătirea, promovarea și adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova. Este autor a peste 350 de publicații științifice, autor și coautor al unor dicționare economice și financiar-bancare (rus-român/român-rus, francez-român, englez român, rus-spaniol-român).

Este originar din Băhrinești și scriitorul Mihai Prepeliță. Și-a făcut studiile la Facultatea de Litere  a Universității de Stat din Chișinău. În perioada 1979-1982 este doctorand la Catedra de Istorie a Teatrului Popoarelor URSS de la Institutul de Artă Teatrală „A.V. Lunacearski” din Moscova. Mihai Prepeliță este scriitor, pictor și ziarist, din 1997 activează ca liber profesionist. Este autorul a 50 de cărți originale (în limbile română și rusă), a 14 traduceri (în română și rusă). După lucrările sale au fost montate 7 spectacole de teatru. Este membru al Comunității Internaționale a Uniunii Scriitorilor din 1991.

În această pleiadă de personalități, de asemenea, are trei reprezentanți și Voloca. Fiul acestui sat, Nicolae Sadovei, și-a făcut studiile la Tehnicumul Politehnic din Bălți, iar după serviciul militar s-a înscris, în 1985,  la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. În 1990 și-a început activitatea de muncă în cadrul aparatului central al Ministerului Sănătății în calitate de jurist. Și-a luat doctoratul la Universitatea din București, obținând titlul de doctor în drept. Din anul 2012 îndeplinește funcția de prorector pentru problemele sociale al Universității de Stat din Moldova. A publicat peste 60 de lucrări științifice și metodico-didactice, manuale și monografii.

Voloca, de asemenea, este proslăvită prin artiștii săi care și-au făcut cariere strălucitoare în Moldova. Dina Cocea a absolvit Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău. A jucat pe cele mai mari scene din Moscova, Sankt Petersburg, Riga, Kiev, Daugavpils, Galați. Fiind protagonistă și actriță de prima mărime în arta scenică din Republica Moldova, Dina Cocea s-a produs în circa  40 de roluri pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. Artista Emerită Dina Cocea rămâne un model inimitabil și plin de grație, de noblețe și suplețe al unei impecabile ținute scenice. Unul dintre cei mai slăviți voloceni, stabiliți în Moldova, este Ioan Paulencu. Deși a început să cânte în corul bisericesc la vârsta de 10 ani, a ajuns la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău în 1966, având 26 de ani. După absolvirea studiilor muzicale superioare, în 1972, este repartizat în trupa Teatrului de Operă și Balet „A. S. Pușkin”, în funcție de solist al operei. S-a remarcat în mai multe roluri principale. A evoluat ca solist pe scenele din Japonia, Anglia, Irlanda, Franța, Belgia, Olanda, Italia, Tailanda, România, Bulgaria, Germania etc. Ioan Paulencu este autorul piesei dramatice „Nunta la Voloca”, precum  și al scenariului filmului „Nunta străbunilor”. Artistul Poporului, Ioan Paulencu, este profesor de canto al unor laureați ai premiilor naționale și internaționale.

În sistemul judiciar din Republica Moldova s-a afirmat Constantin Alerguș, originar din Carapciu. Mai întâi și-a făcut studiile la Școala Pedagogică din Cernăuți, iar după serviciul militar a fost înmatriculat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept. A deținut mai multe funcții în Direcția Afacerilor Interne din Chișinău, a fost ofițer de securitate a Președintelui Republicii Moldova, Mircea Snegur. În timpul conflictului militar de pe Nistru, Constantin Alerguș a participat la mai multe misiuni speciale, apărând integritatea statului moldav. Fiind  judecător la Curtea Supremă de Justiție, Constantin Alerguș a fost distins cu ordinul „Gloria Muncii”.  În organele de interne din Republica Moldova a activat un alt fiu al Carapciului, Gheorghe Filip. Și-a făcut studiile superioare la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, la Facultatea de discipline  general-tehnice și fizică. În serviciul Ministerului Afacerilor Interne se înrolează în 1983, ajungând adjunct al comisarului poliției orașului Bălți. În 2005 se pensionează și se transferă cu traiul împreună cu familia în Chicago, SUA.

Iar cel mai de vază reprezentant al Carapciului este Vasile Levițchi. El și-a făcut studiile la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți. A activat ca profesor de română și director în mai multe școli din fostul raion Hliboca, apoi s-a încadrat în ziaristică. În perioada 1967-1969 a fost redactor-șef al ziarului „Zorile Bucovinei”, apoi câțiva ani – titular al Catedrei de Filologie Română a Universității cernăuțene. Mai mult de zece ani s-a consacrat activității literare, fiind un scriitor liber profesionist. În 1991 a fost nevoit să se transfere la Chișinău, unde colaborează cu revistele „Basarabia”, „Contrafort”, „Literatura și Arta”, „Flux”. A fost unul dintre luptătorii activi pentru repunerea în drepturi a limbii române și revenirea la alfabetul latin. Vasile Levițchi a fost un om de cultură distins și erudit, cu o clară conștiință a apartenenței la spațiul cultural românesc. I s-a acordat titlul onorific „Maestru Emerit în Arte”, este laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Societății Literare „Iancu Flondor” din Rădăuți. Dragostea pentru Bucovina a purtat-o în inimă până la finele vieții: „Coline și plaiuri și creste-n plutire senină,/ A fagilor albi și a brazilor mică Țară de Sus,/ Tu, baștina mea, dorul și leagănul meu, Bucovină,/ Ți-aș crește o floare din dragostea mea de nespus”.  A decedat la 21 octombrie 1997.

Născut în Iordănești, Viorel Dușciac, după absolvirea Școlii medii din Carapciu, se înscrie la Facultatea de Fizică a Universității de Stat din Chișinău. În 1973 este angajat la Filiala Moldovenească a Institutului Unional de Cercetări Științifice în domeniul surselor de curent. În 1987 susține teza de doctor în științe fizico-matematice. Conferențiarul universitar Viorel Dușciac participă la două proiecte științifice internaționale, este autor și coautor a circa 130 de lucrări științifice  la Fizica Generală și Fizica Aplicată. Eusebiu Sencu, originar din Prisicăreni, a absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. Și-a început activitatea la mai multe instituții de ocrotire a sănătății din Moldova, susținând în 1991 teza de doctor în științe medicale. Din 2002 și până în prezent activează în calitate de conferențiar universitar la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” din Chișinău. Este membru al Societății de Otorinolaringologie și Rinologie din România și Franța, membru al Societății Europene de Rinologie. Din Oprișeni din această cohortă de intelectuali de onoare face parte Nicolae Bilețchi – nume de referință în literatura basarabeană. Studiile superioare și le-a făcut la Universitatea din Cernăuți. A susținut doctoratul la Moscova, în 1987 a susținut teza de doctor habilitat în filologie, iar în 1992 a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. A fost un apărător fidel al adevărului științific privind limba și literatura română, a susținut tranșant cauza națională. Lucrările științifice și literare semnate de Nicolae Bilețchi s-au bucurat de o largă recunoaștere națională și internațională.

O personalitate eminentă din Basarabia, cu rădăcini în Bucovina, este poetul Arcadie Suceveanu, născut în satul Suceveni. A absolvit Universitatea de Stat din Cernăuți (1974), tot la Cernăuți debutează editorial cu placheta de versuri „Mă cheamă cuvintele” (1979). Transferându-se cu traiul la Chișinău, publică numeroase volume de poezii și eseuri, cărți pentru copii. Arcadie Suceveanu este un fidel slujitor al metaforei. Poetul apelează frecvent la poemul-parabolă, la alegoria greu descifrabilă, saturată de simboluri, capabile să creeze acea tensiune semantică specifică poeziei. Paralel cu activitatea de creație, Arcadie Suceveanu a condus cu multă iscusință și bun simț Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova. Poartă titlul de „Maestru al Literaturii”.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Discuțiile s-au axat pe respectarea drepturilor aparținând minorității române din Ucraina și anume pe impactul reformei învățământului în școlile cu predare în limba română. Totodată, au punctat despre implementarea legislației privind minoritățile naționale și respectarea standardelor europene.

De asemenea, au fost analizate provocările cu care se confruntă comunitatea românească în domeniul libertății religioase şi libertatea de asociere. Participanții au subliniat importanța dialogului constant și a monitorizării aplicării legislației, pentru a garanta egalitatea în drepturi și pentru a promova bunele practici europene în domeniul protecției minorităților.

În cadrul dialogului, membrii consulatului au evidențiat că subiectul privind impactul reformei educației în Ucraina asupra exercitării dreptului la educație în limba maternă al membrilor minorității române din Ucraina este de o importanță deosebită pentru statul român și cǎ România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a solicitat Ucrainei păstrarea rețelei existente de unități de învățământ cu predare în limba română din Ucraina, inclusiv, în ceea ce privește clasele de nivel liceal din cadrul acestora, precum și renunțarea la restructurarea acestei rețele, în conformitate cu standardele internaționale în materie, se specifică în postare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În ultima vreme, atacurile Federaţiei Ruse asupra infrastructurii civile și energetice a Ucrainei s-au intensificat semnificativ, școli, spitale, grădinițe și locuințe fiind lovite în mod direct. Ca urmare a acestor atacuri, milioane de oameni, inclusiv copii, vârstnici și pacienți internați în spitale, sunt nevoiți să trăiască zilnic fără electricitate, căldură și apă.

În acest context dificil, Uniunea Ucrainenilor din România s-a alăturat campaniei internaționale „Warmth for Ukraine”, inițiată la finalul lunii ianuarie de Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, în parteneriat cu Congresul Mondial al Ucrainenilor, și a lansat o campanie națională de strângere de echipamente de suport energetic, menită să sprijine populația afectată de distrugerea infrastructurii energetice. Scopul acestei inițiative este de a oferi o șansă reală la continuitatea vieții normale: lumină în școli, energie pentru spitale, căldură pentru copii și familii.

Uniunea Ucrainenilor din România a manifestat, încă de la debutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse împotriva Ucrainei din 2022, un angajament constant și solidar față de Ucraina și cetățenii săi, implicându-se activ în derularea multor acțiuni umanitare, campanii de strângere de fonduri și bunuri, acordarea de sprijin logistic și asistență refugiaților ucraineni, precum și în facilitarea transportului ajutoarelor către zonele grav afectate de conflict.

Ajutorul oferit în această etapă, realizat prin eforturile colective ale conducerii Uniunii Ucrainenilor din România, ale filialelor sale județene și ale partenerilor săi, reconfirmă angajamentul ferm al UUR de a sprijini Ucraina în aceste momente dificile și de a rămâne un partener de încredere în eforturile internaționale de susținere a statului și poporului ucrainean, se menționează în postarea pe Facebook a UUR.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Ofițerii moldoveni din Direcția Regională Sud au stabilit că fetița se afla pe teritoriul Republicii Moldova, în municipiul Cahul. Căutările au durat câteva luni și au fost realizate în colaborare cu partenerii ucraineni. Copilul a fost localizat și predat mamei în condiții de siguranță; viața și sănătatea sa nu sunt în pericol.

Tatăl, un cetățean de 43 de ani, a fost reținut și plasat în izolatorul poliției din Chișinău. Partea moldovenească a început procedura de extrădare a bărbatului către Ucraina, scrie Obozrevatel.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Echipa internațională a Proiectului demonstrează eficiența parteneriatului dintre țările vecine, unde fiecare participant își aduce aportul la crearea unui mediu de securitate. Partea ucraineană                                                                                                                                                                                                                    este reprezentată de tandemul autorităților și sectorul public, principalul partener fiind Departamentul pentru activitatea de apărare din cadrul Administrației Militare Regionale Cernăuți. Anume ei coordonează strategia  și aplicarea acțiunilor în regiune.

Partenerul proiectului 3 este Organizația publică „Agenția pentru inovații și dezvoltare” din Ucraina. Experții organizației răspund de componenta inovațională a instruirii și de metoda de susținere.

Partenerul proiectului 2 este Inspecția pentru situațiile de urgență a județului Suceava „Bucovina”, care transmite experiența europeană de reacționare la situațiile de criză.

În cadrul proiectului, la zece școli vor fi create clase de securitate. Va fi modernizată baza lor tehnico-materială. Ele vor fi dotate cu tehnica necesară pentru ca elevii să însușească deprinderile corespunzătoare pentru a acționa eficient în cazurile situațiilor de urgență și de acordare  a asistenței paramedicale.

Suma totală a proiectului este de 398 727,63 de euro (echivalentul – 19 219 679 grivne). Grantul UE constituie 358 854,86 euro (17 289 627 grivne, iar cofinanțarea din partea partenerilor se cifrează la 1 921 979 grivne, adică 10 la sută din valoarea proiectului.

Proiectul este realizat pe parcursul a 12 luni (27 mai 2025 – 26 august 2026).

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Fostul raion Noua Suliță avea graniță comună cu Moldova și aceasta este una din explicațiile că o bună parte din absolvenții școlilor românești de aici se orientau spre instituțiile de învățământ basarabene. De aceea, a treia parte din cele „100+1 de personalități basarabene cu rădăcini bucovinene” provin din satele nouăsulițene. Ne miră doar faptul că n-a fost inclusă nici o personalitate din astfel de sate mari ca Boian, Tărăsăuți și Dranița. Dar, iată, Vancicăuțiul are una dintre cele mai bune imagini în  această privință în Republica Moldova. Printre savanții de frunte în domeniul agriculturii se numără Boris Boincean, actualmente șef al Catedrei de tehnologie agricolă a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Mai întâi și-a făcut studiile la Colegiul Agricol din Țaul, raionul Dondușeni, apoi la Academia Agricolă „K. A. Timireazev” din Moscova, unde susține teza de doctor în științe agricole. Boris Boincean a participat activ la elaborarea unor proiecte de cercetare internațională, inclusiv proiectul moldo-american privind tehnologiile avansate în agricultură și protecția mediului înconjurător. Este un adept convins al agriculturii ecologice. Consăteanul său mai în vârstă, Serafim Florea,  a fost unul dintre primii geografi socio-umaniști din Republica Moldova, care a abordat problemele dezvoltării durabile, formării și funcționării factorului uman, securității demografice, necesității perfecționării managementului resurselor naturale și resurselor umane. În perioada 2006-2012 Serafim Florea a fost șeful Laboratorului de Geografie socio-umană al Institutului de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a Moldovei. Ca unul dintre cei mai apreciați geografi din Republica Moldova, Serafim Florea a fost preocupat de adunarea informațiilor referitoare la geografia Terrei, la formarea și funcționarea factorului uman. A decedat în 2020. Un alt vancicăuțean, născut în perioada interbelică, Alexandru Sajin, a activat timp de 57 de ani pe tărâmul ocrotirii sănătății. Absolvent al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău, el a fost medic-șef al Spitalului raional din Lipcani, apoi al Spitalului raional din Briceni.

Născut în 1948 în Vancicăuți, într-o familie de intelectuali, Oazu Nantoi a absolvit Institutul Politehnic din Chișinău, dar și-a făcut o carieră politică. A fost director general adjunct la Agenția „Moldova-Press”, șef al Direcției Analiza Politică pe lângă Președintele Republicii Moldova. Din 2000 până în prezent este director de programe în managementul conflictelor  de la Institutul de Politici Publice. Este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La opiniile și comentariile sale apelează des publicații de frunte din Ucraina. O altă personalitate vestită din Moldova, originară din Vancicăuți, este Serafim Buzilă. El a urmat Facultatea de Filologie Romano-Germanică a Universității din Cernăuți, apoi a obținut studii muzicale la Colegiul „Ștefan Neaga” și la Institutul de Arte „G. Muzicescu” din Chișinău. Devenind compozitor, Serafim Buzilă a  scris lucrări vocal  simfonice, camerale, muzică corală, cântece de estradă pe versuri de M. Eminescu, Gr. Vieru, P. Zadnipru, P. Cărare, An. Ciocanu.

De generația născută în perioada interbelică la Vancicăuți ține și regretatul scriitor Serafim Saka, absolvent al Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău și al Cursurilor de Cinematografie din Moscova. A debutat ca autor de nuvele. Prima sa carte „Era târziu”  a văzut lumina tiparului în 1966. O altă carte de răsunet a fost volumul de publicistică „Aici și Acum” (1976). Serafim Saka s-a impus în conștiința literar-artistică din Basarabia și din România cu două romane: „Vămile” și „Linia de plutire”. O altă carte „Basarabia în GULAG”, a fost consacrată unchiului său condamnat în 1949 pe 25 de ani de închisoare. Pentru merite deosebite pe tărâmul literaturii, culturii și artei naționale, Serafim Saka a fost distins cu Premiul de Stat, titlul onorific „Maestru al Artelor” și cu Ordinul Republicii.

Încă în anii 50 s-a afirmat pe tărâmul ocrotirii sănătății Alexandra Vizitiu, originară din Noua Suliță. A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, unde a activat în calitate de cadru didactic până la sfârșitul vieții (1990). A pledat pentru trecerea învățământului medical în limba română. Alexandra Vizitiu a fost un model de perseverență, sacrificiu și devotament Almei Mater și profesiei de medic.  Un alt nouăsulițean, Valeriu Bordian, absolvent al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău, își desfășoară activitatea profesională în raionul Soroca. Poartă titlul „Cetățean de onoare al orașului Soroca” și a fost distins cu medalia „Nicolae Testemițanu” „pentru munca îndelungată în domeniul ocrotirii sănătății”. Din elita medicinii basarabene face parte și Eugen Gladun, născut în Nesfoia. A învățat la școala din Pererâta, unde coleg de clasă i-a fost Grigore Vieru. A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, a devenit un chirurg-pediatru de mare reputație, director fondator al Institutului de Cercetări Științifice în Domeniul Ocrotirii Sănătății Mamei și Copilului, a deținut și funcția de ministru al Sănătății. Profesorul Eugen Gladun a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Este autorul a 17 monografii, 22 de manuale, 35 de materiale didactice și a 220 de propuneri de raționalizare.

În cartea sa „100+1 personalități basarabene cu rădăcini bucovinene” Ion Bahnarel a inclus 7 mini-biografii ale fiilor satului Costiceni, care și-au creat un nume în Republica Moldova. Ei reprezintă mai multe domenii de activitate. Sergiu Baban a absolvit Institutul Politehnic din Chișinău, specialitatea inginer electromecanic. Și-a început activitatea la Uzina „Electromașina”  din Chișinău, care cu timpul a devenit „ELCAS” S.A., urcând mai multe trepte în carieră – de la maistru superior la președinte al Consiliul de administrare.  La propunerea Guvernului Republicii Moldova, în 2001 este numit director general al Departamentului Standardizare și Metrologie al Republicii Moldova. Din 2009 și până în prezent este vice-director general al Uzinei Mecanice „ARTMED” S.A., Chișinău. A absolvit Institutul Politehnic din Chișinău și Leonid Nicorici, originar din Costiceni. El a fost angajat la fabrica de ciment din Rezina, unde a lucrat până la pensionare. Ca manager  iscusit, și-a perfecționat cunoștințele de profil în Germania și România, precum și în alte țări.

Costiceneanul Andrei Banaru și-a ales profesia de medic. A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. Timp de două decenii a fost decan al Facultății de Medicină Generală la aceeași instituție de învățământ. Activitatea științifică a savantului Andrei Banaru a fost axată pe problema manifestărilor morfologice ale infarctului miocardic. El s-a stins din viață la vârsta de 50 de ani. Un alt fiu al Costiceniului, Serghei Rotari, de asemenea, a absolvit Institutul de Medicină din Chișinău și a activat  la mai multe instituții sanitare din republică – Bălți, Ocnița, Edineț. I s-a decernat medalia „Nicolae Testemițanu” pentru contribuție substanțială la implementarea formei și metodelor avansate de tratament.

Unul dintre parlamentarii care au votat și au semnat Declarația de Independență a Republicii Moldova este Eugen Pâslaru, originar din Costiceni. El și-a făcut studiile la Institutul Agricol „M. V. Frunze” din Chișinău. A lucrat în câteva gospodării agricole, iar din 1995 și până la decesul prematur (2018) a fost directorul general al Întreprinderii Mixte „Sălcuța” SRL. Consăteanul său, Tudor Colac, a absolvit Secția jurnalistică a Universității de Stat din Moldova și, paralel, a făcut studii muzicale la Facultatea de Arte Frumoase. În ultimii ani, Tudor Colac a scos de sub tipar mai multe cărți: „Repere etnologice”, „Cântecul cu aripi frânte”, „Izvoditori de tâlcuri subtile”, „Dicționar de ghicitori”. A participat la organizarea festivalurilor folclorice de rezonanță în Republica Moldova, România, Ucraina și Ungaria.

O personalitate notorie a fost Ion Vatamanu, născut la Costiceni în perioada interbelică, care s-a afirmat în Moldova atât ca savant, cât și ca poet de mare valoare. A absolvit Facultatea de Chimie a Universității de Stat din Chișinău, teza de doctor în științe a susținut-o la Lviv. Din 1973 și până la sfârșitul vieții (1993) a deținut funcția de șef de Laborator. În 1990 a fost ales deputat în primul Parlament democratic al Republicii Moldova, a votat și a semnat Declarația de Independență a Republicii Moldova. Ca poet a debutat în 1962 cu volumul „Primii fulgi”, apoi au urmat mai multe volume de referință ale literaturii din Basarabia: „Liniștea cuvintelor”, „Viața cuvintelor”, „A vedea cu inima” etc. I s-a acordat titlul „Maestru al literaturii” și a fost distins post-mortem cu „Ordinul Republicii” „pentru merite deosebite în promovarea valorilor democratice și a adevărului istoric”. Școala din satul natal îi poartă numele,  iar pe placa memorială „Ion Vatamanu” de pe fațada ei sunt incrustate cuvintele dintr-o cunoscută poezie a poetului „Eu am harta poeziei cu fântâna-n Costiceni”.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com