Creată în 2005, GPPAC reunește organizații neguvernamentale care activează în domeniul prevenirii conflictelor armate, al consolidării păcii și al dezvoltării cooperării în regiune. În timpul reuniunii au fost stabilite prioritățile comune și direcțiile de activitate viitoare ale rețelei. Natalia Neceaieva-Iuriiciuk, membră a Fundației noastre și coordonatoare regională a Rețelei GPPAC pentru Europa de Est, împreună cu Andrei Kamenscikov, coordonator regional al Global Partnership for the Prevention of Armed Conflict, au prezentat rezultatele activității rețelei și au contribuit la definirea priorităților și a direcțiilor viitoare de cooperare.

Un eveniment distinct a fost masa rotundă „Prețul ecologic al războiului: riscuri regionale pentru Ucraina, Moldova, România”. În centrul atenției s-au aflat fluviul Nistru, Marea Neagră și riscurile ecologice comune care necesită nu soluții izolate, ci o coordonare între țări.

Am avut onoarea, din partea Fundației „Resurse și Inițiative Publice”, de a modera discuția. Rezultatul acesteia se va concretiza în materiale pentru studiul analitic CLIMPSE privind consecințele ecologice ale războiului, cu accent pe riscurile comune pentru Ucraina, Moldova și România.

Acesta este pentru noi unul dintre principalele rezultate ale întâlnirii: nu doar să semnalăm problemele, ci să adunăm evaluări de specialitate, date regionale și argumente care pot fi utilizate pentru viitoare acțiuni, soluții comune și noi inițiative internaționale.

Serghei HACMAN,

vicepreședintele Fundației de Caritate „Resurse și Inițiative Publice”, istoric

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Acest lucru a fost declarat într-un interviu acordat postului Suspilne de către șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, Ruslan Osypenko. „Lucrările care depind de partea ucraineană au fost finalizate. Ei nu se așteptau să reacționăm atât de operativ și să  „stăm la frontieră”, acolo unde există o traversare de până la 2,5 kilometri. Ei trebuie să amplaseze linia printr-un corp de apă – pe sub el sau deasupra lui”, spune Osipenko.

Potrivit lui, partea ucraineană a pregătit această linie; este în curs procesul de transfer al acesteia în gestiunea „Ukrenergo”. De asemenea, două grupuri de lucru urmează să elaboreze direcțiile tehnice. În acest scop, în jurul datei de 15 octombrie, este planificată o ședință de lucru cu partenerii români. „Deoarece contăm foarte mult pe o alimentare suplimentară cu energie din partea României”, explică Osypenko.

Linia va avea o tensiune de 110 kilovolți. Conform calculelor Administrației Regionale, regiunea are nevoie de aproximativ 80,6 megawați de energie electrică pentru funcționarea infrastructurii energetice, a alimentării cu căldură și a celei cu apă. Noua linie poate asigura 50 de megawați din acest necesar.

În același timp, după cum a explicat Osypenko, distribuirea acestei resurse între regiuni va fi realizată de „Ukrenergo”. Prioritatea în Bucovina o vor avea obiectivele de utilitate publică, în special instituțiile medicale și de învățământ.

Potrivit lui Osypenko, în acest scop va fi trasată o linie de la punctul de trecere a frontierei „Porubne” până în oraș, deoarece acest lucru este necesar pentru aproximativ 300.000 de oameni care locuiesc în prezent la Cernăuți. Sarcini tehnice în acest sens trebuie îndeplinite de compania de distribuție a energiei electrice (Oblenergo) până în decembrie.

În cadrul unei conferințe de presă din 16 septembrie, primarul Cernăuților, Roman Kliuciuk, a declarat că linia de import de energie electrică din România poate acoperi până la 30% din nevoile Bucovinei.

„Această chestiune este controlată de șeful Administrației Regionale. Orașul a acordat doar permisiunea pentru trecerea cablului. Electricitatea poate merge exclusiv către regiunea Cernăuți sau poate intra în rețeaua generală și acoperi regiunile învecinate. Acest lucru va depinde de gradul de criticitate a electricității în țară”, a spus Kliucuk.

În martie 2026, Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că Ucraina, împreună cu România, va construi două noi linii electrice care vor sprijini alimentarea cu energie a regiunii Cernăuți și a altor regiuni.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Pe contul său de Facebook Ruslan Osypenko a notat: „Împreună cu echipa Administrației Militare Regionale Cernăuți, am început activitatea în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor — cel mai mare forum anual al UE dedicat politicii de coeziune și cooperării dintre autoritățile regionale și locale. Genericul evenimentului din acest an este „Regiuni puternice, o Europă puternică”. În spatele acestor cuvinte se află un conținut concret: capacitatea regiunilor și a autoguvernării locale de a se dezvolta, de a stabili parteneriate eficiente, de a atrage investiții și de a face față provocărilor afectează direct reziliența întregului stat.

Pentru Ucraina, acest lucru este deosebit de important, deoarece comunitățile și regiunile puternice reprezintă un front și un spate solide, o redresare mai rapidă și o bază mai sigură pentru viitorul european al țării.

Prima întâlnire de astăzi a avut loc cu președinta Grupului de Lucru al Comitetului European al Regiunilor pentru Ucraina, Antje Grotheer, și cu ministrul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii din Ucraina, Vitalii Bezghin, la care s-au alăturat delegați din multe dintre regiunile noastre ale Ucrainei. În discursul meu, i-am relatat în detaliu doamnei Grotheer despre Bucovina, despre proiectele investiționale și sociale și despre viziunea noastră privind aprofundarea cooperării cu alte regiuni europene. Am discutat aparte despre Inițiativa de Integrare Carpatică și crearea unei strategii macroregionale a UE pentru regiunea Carpatică, în îndeplinirea Declarației de la Bukovel C8. Implementarea acestei strategii prevede unirea statelor din regiunea Carpatică în jurul unor priorități comune și deschiderea de oportunități suplimentare pentru atragerea finanțării europene pentru proiecte comune.

Comitetul European al Regiunilor lucrează în mod consecvent pentru ca regiunile și comunitățile ucrainene să se alăture mai activ proceselor europene și să aibă mai multe oportunități de a influența deciziile care privesc viitorul lor.

Pentru a spori capacitatea instituțională a Comitetului, i-am propus doamnei Grotheer să analizeze posibilitatea deschiderii unui birou al acestuia în regiunea Cernăuți. Acest lucru ar deveni un alt semnal important de sprijin pentru aspirațiile euro-integratoare ale Ucrainei și ar constitui un instrument suplimentar de comunicare și interacțiune între regiunile nu doar din Ucraina, ci și din întreaga Europă de Est. Sunt recunoscător pentru evaluarea pozitivă a acestei idei. În viitorul apropiat, aceasta va fi analizată la nivelul conducerii Comitetului.

Pentru regiunea Cernăuți, participarea delegației noastre la Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor este o oportunitate importantă de a consolida parteneriatele și de a atrage mai multă atenție din partea instituțiilor europene asupra nevoilor și oportunităților Bucovinei.

De aceea suntem aici și vom continua să lucrăm în următoarele câteva zile, astfel încât interesele Ucrainei, ale regiunilor și comunităților noastre să fie reprezentate în mod corespunzător la nivel european”.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Liceul din Mămăliga a devenit participant la programul britanico-ucrainean UK-Ukraine School Partnerships și a obținut o oportunitate minunată de a începe o colaborare internațională cu Brinsley Primary School din Marea Britanie.

Pentru profesoara de limba engleză, Alina Marținiuc, aceasta nu este doar o experiență profesională, ci o oportunitate de a crea pentru elevii un pod viu între Ucraina și Marea Britanie — prin comunicare, lectură, cultură, proiecte comune și prietenie.

În perioada 28–29 septembrie, la Cracovia, a avut loc întâlnirea coordonatorilor școlilor participante la program. Alina Marținiuc s-a întâlnit cu partenera sa britanică, Gemma Bland, a făcut cunoștință cu participanții la program, a făcut schimb de experiență și idei și a început planificarea primelor activități comune.

O atenție deosebită în timpul întâlnirii a fost acordată temei „Lectură pentru plăcere”. Împreună cu experții de la National Literacy Trust, participanții au explorat abordări moderne pentru dezvoltarea culturii lecturii și alegerea cărților pentru copii. De asemenea, s-a lucrat pe marginea abordărilor sensibile la traumă în educație și parteneriatul internațional.

Elevii noștri vor avea oportunitatea de a face cunoștință cu colegii britanici, de a comunica în limba engleză, de a citi împreună, de a îndeplini sarcini comune, de a descoperi culturile unii altora și de a crea propriile proiecte internaționale.

Într-o perioadă în care educația ucraineană continuă să se dezvolte în ciuda provocărilor războiului, astfel de parteneriate sunt deosebit de valoroase. Doar ele își ajută copiii să vadă lumea într-o perspectivă mai largă, să creadă în propriile posibilități și să se simtă parte a unei mari comunități internaționale.

În postarea sa de pe Facebook, Liceul din Mămăliga mulțumește din suflet British Council pentru oportunitatea de a deveni parte a acestei inițiative, iar partenerilor  britanici — pentru deschidere, sprijin și disponibilitatea de a crea împreună.

UK-Ukraine School Partnerships este finanțat de Guvernul Marii Britanii și face parte din parteneriatul de 100 de ani dintre Ucraina și Marea Britanie.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Mykola Guitor i-a informat pe colegii români despre activitatea Consiliului Regional și a instituțiilor comunale regionale în condiții de timp de război, precum și despre realizările actuale. Părțile au discutat perspectivele de interacțiune, inițiativele și proiectele comune. O atenție deosebită a fost acordată dezvoltării infrastructurii transfrontaliere, în special creării de noi puncte de trecere a frontierei la granița ucraineano-română.

Myhailo Pavliuk a mulțumit Consiliului Județean Suceava pentru participarea la realizarea proiectelor transfrontaliere și a subliniat importanța extinderii legăturilor de parteneriat. În special, a fost vorba despre parteneriate intercomunitare între comunitățile ucrainene și comunele românești, precum și despre interacțiunea camerelor de comerț și industrie, a instituțiilor educaționale, științifice etc.

Delegația ucraineană a prezentat rezultatele inițiativelor transfrontaliere deja implementate. Printre acestea se numără proiectul de îmbunătățire a infrastructurii de transport pe direcția Cernăuți – Suceava (Șepit – Izvoarele Sucevei), proiectul „Prevenirea comună a răspândirii virușilor în regiunea transfrontalieră” (JPVS), precum și inițiative educaționale și culturale comune.

Aparte, delegația ucraineană s-a întâlnit la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava cu rectorul interimar, profesoara Gabriela Prelipcean. În cadrul discuției s-a abordat subiectul studiilor cetățenilor ucraineni la Universitatea din Suceava, al nevoilor acestora și al posibilităților de sprijin ulterior. De asemenea, a fost discutată dezvoltarea cooperării științifice între universitate și instituțiile de învățământ și știință din regiunea Cernăuți.

În urma întâlnirilor, au fost stabilite direcțiile viitoare de activitate – dezvoltarea infrastructurii frontaliere, implementarea de proiecte comune și extinderea parteneriatelor dintre comunități, instituții și organizații din cele două regiuni.

La întâlnirile de lucru s-au alăturat, de asemenea, directorul adjunct al Centrului Regional de Dezvoltare a Competențelor din Cernăuți, Serghei Hacman, și profesorul, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Ștefan Purici.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Deputatul în Parlamentul României, Nicolae-Miroslav Petrețchi, președintele Uniunii Ucrainenilor din România, care a participat la eveniment a notat pe contul său de Facebook:  „Inaugurarea acestui punct de trecere a frontierei marchează un pas important în consolidarea cooperării transfrontaliere și a conectivității dintre cele două țări. Investiția contribuie la fluidizarea circulației persoanelor și mărfurilor, la dezvoltarea economică a comunităților din regiune și la consolidarea legăturilor dintre România și Ucraina, în perspectiva integrării europene.

Ceremonia a fost precedată de ședința solemnă comună a Consiliului Județean Maramureș și a Consiliului Local Sighetu Marmației, în cadrul căreia am transmis un mesaj privind importanța consolidării relațiilor dintre România și Ucraina.

Semnarea Declarației comune privind stabilirea unui parteneriat strategic între România și Ucraina a creat cadrul pentru accelerarea proiectelor de conectare și mobilitate dintre cele două țări. Deschiderea noului punct de trecere demonstrează că acest parteneriat poate fi transpus în proiecte concrete, cu impact direct asupra comunităților de pe ambele maluri ale Tisei.

Noul pod peste râul Tisa va facilita deplasarea oamenilor și dezvoltarea schimburilor economice și comerciale. Totodată, acesta va crea noi oportunități pentru comerțul local, turism și cooperarea dintre administrațiile locale, instituțiile de învățământ și mediul de afaceri din România și Ucraina.

Dincolo de importanța sa pentru comunitățile locale, investiția are o evidentă dimensiune strategică la nivel național. Aceasta reprezintă un exemplu concret al capacității celor două state de a realiza împreună proiecte de infrastructură, care consolidează relația bilaterală și creează premisele pentru noi inițiative de conectivitate.

În acest sens, sunt în dezvoltare și alte proiecte importante privind infrastructura rutieră, feroviară și energetică. Este important să abordăm relația dintre România și Ucraina dintr-o perspectivă strategică, pe termen lung, valorificând instrumentele financiare europene disponibile și capacitatea ambelor state de a dezvolta proiecte comune de infrastructură și conectivitate.

Inaugurarea noului punct de trecere peste Tisa are, astfel, atât o valoare practică, cât și una simbolică. Într-un moment în care infrastructura Ucrainei este grav afectată de război, România și Ucraina continuă să investească în conectare, cooperare și dezvoltare. Construirea acestui pod este o expresie concretă a angajamentului nostru pentru un viitor european comun.

Mă bucur că am putut susține această investiție și prin intermediul diplomației parlamentare. Monitorizarea etapelor de implementare și operaționalizare a noului punct de trecere a reprezentat o temă constantă în cadrul dialogului dintre Grupurile parlamentare de prietenie România – Ucraina, în discuțiile purtate cu colegii din Rada Supremă a Ucrainei și cu reprezentanții guvernelor celor două state.

Acest proiect confirmă faptul că infrastructura poate deveni un instrument al cooperării și al apropierii dintre oameni și comunități. Podul peste Tisa nu este doar o investiție în infrastructură, ci și o investiție în relația dintre România și Ucraina, și în viitorul european al regiunii.

Inaugurarea oficială a noului pod peste Tisa are o valoare simbolică și strategică inestimabilă. În timp ce alții bombardează și distrug poduri, noi le construim și consolidăm astfel viitorul”.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Ca de obicei, festivitatea de deschidere a avut loc în sala Filarmonicii din Pitești, moderator fiind  profesorul universitar, doctor inginer Ilie Popa, domnul care în ultimii ani, ajutat de câțiva oameni de bună credință, organizează această manifestare importantă.

Domnia sa a prezentat pe scurt și volumul PERT-25. Au urmat apoi mesajele, primul venind din partea fostului președinte al României, Emil Constantinescu, apoi din partea conducerii județului Argeș, a Consiliului local, al primăriei orașului. Au urmat câteva scurte mesaje ale unor invitați sosiți din diferite țări: Germania, Canada, republica Moldova și desigur, Ucraina. Mica delegație din Ucraina a fost prezentă și de această dată de subsemnata, care a și rostit cuvântul de salut, ca membră a Prezidiului adunării festive, dar și de cunoscutele activiste, poete din Nordul Bucovinei Rodica Zegrea și Tatiana Golciuc. Au fost prezentate și câteva cărți pe tematica respectivă.

Următorul popas l-am avut la Memorialul închisoarea Pitești, unde ca în fiecare an a avut loc slujba de pomenire a martirilor neamului, oficiată de preotul local. La slujba de pomenire, ca de altfel și la deschiderea Simpozionului, în afară de invitați au mai fost prezenți și un grup de elevi din clasele mari de la un colegiu din oraș. Ne-a adus la toți cei prezenți la serviciul divin, steble de busuioc și lumânări, neobosita doamnă Mariana Cârstea, numită și doamna Busuioc care la cei 85 de ani ai săi, are o energie de invidiat, iar în fiecare an vine cu brațe de busuioc din grădina proprie, dăruindu-ne la toți cu drag.

După masa de prânz, servită la restaurantul „Carmen”, care dispune și de hotel, ne-am deplasat din vecinătatea hotelelor din centru, unde am fost cazați toți cei sosiți de departe, la Muzeul județean Argeș, aflat în apropiere, unde, mai întâi am vizitat expoziția cu tematica „Scrisori din detenție – Nicolae Voicilă”, adusă de la Muzeul de istorie și arheologie din Constanța. O succintă prezentare a acestei expoziții  ne-a făcut-o directoarea acestui muzeu, iar despre viața și destinul omului care a trecut prin închisorile comuniste ne-a vorbit chiar fiica sa, dna Delia Cornea.

La Secțiunea comună din prima zi au fost prezentate o serie de comunicări și referate având toate tematica despre acei oameni, care întru-n fel sau altul au avut de suferit în perioada comunistă.

Printre cei care au vorbit sau au citit comunicările  respective m-am numărat și eu. Anul acesta am vorbit pe scurt acolo, căci este o limită în prezentările orale, despre poetul bucovinean Vasile Levișchi, unul dintre acei poeți de mare valoare din perioada postbelică, urmând ca mai detaliat să fie prezentat în volumul din anul viitor. Reamintesc cititorilor că în volumul din acest an, am inclus comunicarea despre familia Motrescu din Crasna, familia poetului Ilie Motrescu (despre poetul martir am publicat tot în acest volum, cu vreo 2 ani în urmă).

Au urmat și alte comunicări prezentate atât de invitați din România, cât și din Republica Moldova. Deoarece dl Ilie Popa pregătește pentru tipar o carte despre aviatorii  români, și anul acesta domnia sa a prezentat un scurt referat despre aviatorul Gh. Ioan Linteș, martir al represiunii comuniste. Dna Nina Moica, unica doamnă care a trecut personal prin închisorile comuniste, aflată la acest Simpozion, actualmente președinta AFDRP din România, a prezentat o comunicare cu tema „Psihiatria ca formă de opresiune politică”. Interes au prezentat de fapt, toate comunicările, evocând pagini dureroase despre oameni și evenimente importante.

A doua zi secțiunile au fost împărțite. Prima a avut tematica „Experimentul Pitești, alte metode de opresiune și rezistență anticomunistă”. A doua secțiune a avut  tematica „Forme și aspecte de represiune din perioada dictaturilor comuniste”.

Un alt bucovinean, practic, unicul din Sudul Bucovinei, dl Doru Olenici din orașul Rădăuți, a prezentat un nou comunicat cu tema „Partizani bucovineni împotriva comunismului – Cosma Pătrăucean” . Deja  de câțiva ani la rând domnia sa tratează această temă, având în fiecare an alt protagonist.

Ascultând toate aceste referințe, despre diferiți oameni care într-o perioadă sau alta, sub forme diferite, au avut de suferit, ți se umple sufletul de tristețe, de faptul câte au avut de îndurat și prin ce chinuri și necazuri au trecut de-a lungul anilor.

La masa rotundă cu genericul: Sechele ale dispariției blocului comunist: Războiul din Ucraina și efecte ale războiului hibrid al Federației Ruse în Republica Moldova și în statele europene, am vorbit despre problemele și greutățile cu care ne confruntăm la etapa actuală. Aici am fost moderatori în frunte cu dl Ilie Popa, cu dna Nina Moica, cu dl Ion Iovcev din Transnistria. Au fost și câteva lansări de carte interesante. Am împărțit la cei prezenți, diferite numere ale săptămânalului „Gazeta de Herța”, toți mulțumind redactorului șef, dlui Vasile Bâcu, pe care l-am pomenit și în calitate de președinte al celei mai importante Societăți din Nordul Bucovinei – Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, pe care mulți îl cunosc, iar dl Popa are o stimă aparte față de domnia sa.

În ultima duminică a aflării noastre la Pitești, așa cum a fost și în anii precedenți, când vizităm locuri diferite, anul acesta am avut parte de o excursie de neuitat la Muzeul I. C. Brătianu și muzeul Golești din comuna Ștefănești, aflate nu departe de orașul Pitești. Tot aici, în frumoase haine naționale, a venit cu un braț de busuioc, aceeași inimoasă doamnă Mariana Cârstea, care așa cum ne-a menționat și ghidul care ne-a făcut excursia, a adus aromă de busuioc în tot muzeul.

Țin să aduc sincere mulțumiri dlui profesor Ilie Popa pentru tot efortul depus în toți acești ani, la organizarea unui asemenea Simpozion de mare importanță istorică, cât și pentru tipărirea acestor volume de valoare, având fiecare peste 700 de pagini. Alături de domnia sa îi vom menționa și pe ziaristul Cornel Sabău, pe Vali Motreanu și Luigi Antonio Luca de la Muzeul județean, care i-au ajutat în buna desfășurare a lucrărilor Simpozionului. Nu vom uita nici de familia dlui Popa care mereu îi sunt sprijin în toți anii. Anul acesta, de exemplu, fiica sa, Magdalena Adina Ciobanu, medic de specialitate, a venit cu un coș plin de struguri foarte buni la gust, servindu-i la pauza de cafea pe toți cei prezenți.  Nu a fost din motive de sănătate, prezentă amabila sa soție Rozalia Rodica Popa, fiind accidentată la un picior. Deși tot ne-am întâlnit cu dumneaei la Muzeul din Golești, chiar dacă stătea doar pe scaun.

Simpozionul de la Pitești a luat sfârșit. Ne-am întors fiecare în țara și în orașul sau comuna natală. Am rămas cu impresii, cu cărți și reviste primite cadou. Le mulțumim domnilor Corneliu Zeană și Horațiu Măndășescu din București, care ne-au adus nouă bucovinenilor în special, drept cadou revista „Independența”,  îndemnându-ne să colaborăm cu această publicație.

Volumul PERT, pe care l-am adus în câteva exemplare cu doamnele Rodica Zegrea și Tatiana Golciuc, își vor ocupa locul atât în bibliotecile proprii, dar și în unele instituții de cultură din regiunea noastră.

Eleonora SCHIPOR,

profesoară, vicepreședinta Societății regionale „Golgota”

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Conform documentației de licitație, la punctul de trecere urmează să fie amplasată o clădire modulară pentru grupuri sanitare cu patru cabine. Trei cabine vor fi obișnuite, iar una va fi adaptată pentru persoanele cu dizabilități.

De asemenea, aici se intenționează instalarea unei fose septice, conectarea la rețeaua de alimentare cu apă și canalizare, precum și racordarea la electricitate. Participanții pot depune oferte până pe 19 octombrie. Reparațiile sunt planificate să fie finalizate până la sfârșitul lunii decembrie 2026.

Amintim că la punctele de trecere din Bucovina vor fi instalate adăposturi mobile. Pe Prozorro a fost deja anunțată o achiziție pentru adăposturi mobile în regiunea Cernăuți. Pe 6 octombrie au fost anunțate două licitații. Suma propusă este de aproape 70 de milioane de grivne.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

După negocierile delegației ucrainene cu partenerii români la Constanța, Osipenko, împreună cu Miroslav Bilețki, au vizitat Buzăul. Acolo a avut loc o întâlnire cu Marcel Ciolacu, fostul prim-ministru al României care conduce în prezent Consiliul Județean Buzău, adjunctul său Costin Stancu și cu deputatul în Parlamentul României, Romeo-Daniel Lungu.

Potrivit lui Osypenko, aceasta a fost o primă întâlnire de cunoaștere, motiv pentru care în timpul negocierilor părțile și-au prezentat potențialul regiunilor lor. O atenție deosebită a fost acordată posibilității de a implementa proiecte comune, întrucât participarea mai multor regiuni partenere, după cum a menționat șeful AMR Cernăuți, poate extinde oportunitățile de atragere a finanțării prin granturi din partea Uniunii Europene.

De asemenea, a fost discutată dezvoltarea parcurilor industriale. „Regiunea Cernăuți are ce le oferi partenerilor străini și este pregătită să ajute mediul de afaceri să-și găsească propria nișă în regiunea noastră”, a menționat Ruslan Osypenko.

Marcel Ciolacu conduce, de asemenea, Consiliul de Dezvoltare Regională a Regiunii de Sud-Est a României (CDR SE). Ruslan Osipenko a propus încheierea unui memorandum de cooperare între acest consiliu și regiunile Cernăuți și Transcarpatia. Potrivit șefului AMR Cernăuți, acest lucru poate constitui baza unei interacțiuni sistemice și, pe termen lung, poate duce la încheierea unor acorduri separate de parteneriat. „Mă bucur că județul Buzău este interesat de o cooperare pe termen lung cu regiunea Cernăuți. Am convenit ca, după încheierea deplasării noastre, echipele regionale să înceapă procedura corespunzătoare”, a comunicat Osypenko. O altă direcție de cooperare ar putea fi participarea regiunilor ucrainene la forumul consiliilor județene din România.

Potrivit lui Osypenko, în noiembrie va avea loc la Buzău forumul consiliilor județene din România, la care partea ucraineană a fost invitată să participe alături de reprezentanți ai altor regiuni carpatice din Ucraina. Șeful OVA Cernăuți a menționat că evenimentul ar putea reprezenta o oportunitate pentru stabilirea de noi contacte și căutarea de parteneri.

Vizita la Buzău a făcut parte dintr-o deplasare de lucru a delegației ucrainene în România.

Înainte de aceasta, la Constanța, reprezentanții ucraineni și români au discutat despre dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere și a noilor rute logistice, în special feroviare, pentru importul și exportul în siguranță al mărfurilor.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În timpul mesei rotunde moderate de șeful Agenției de Stat pentru Reconstrucție și Dezvoltare a Infrastructurii din Ucraina, Ivan Fedorov, participanții s-au concentrat în mod aplicat pe proiectele care vizează direct regiunea noastră.

În prezent, este în curs modernizarea Punctului de trecere a frontierei „Porubne–Siret”. Din partea ucraineană, lucrările sunt deja în desfășurare activă. Partenerii români au informat că intenționează să înceapă reconstrucția pe teritoriul propriu chiar luna viitoare.

De asemenea, România este interesată de dezvoltarea ulterioară a Punctului de trecere „Diakivți –Racovăț”, în special extinderea acestuia pentru traficul de transport de mare tonaj.

O altă direcție importantă este posibila deschidere a unui nou punct de trecere între Mămăliga  și localitatea Darabani, care va conecta regiunea Cernăuți cu județul Botoșani. La inițiativa Consiliului Județean Botoșani, proiectul respectiv a fost deja depus la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România. Vom lucra la acest aspect și împreună cu Guvernul nostru.

Aparte a fost analizată chestiunea modernizării legăturii feroviare dintre stațiile Vadul-Siret și Dornești. Acest lucru va spori semnificativ capacitatea de trecere a stației noastre, permițându-i să fie mai eficientă pentru nevoile regiunii Cernăuți și ale întregii Ucraine. Cu această ocazie, le-am propus partenerilor ca, în timpul dezvoltării noilor căi rutiere, în special al autostrăzilor, să însoțească acest proces cu construcția de căi ferate, pentru a nu fragmenta logistica infrastructurii rutiere și feroviare și a aborda complex ramificarea rutelor logistice.

Fiecare dintre aceste direcții reprezintă noi oportunități pentru circulația oamenilor și a mărfurilor, dezvoltarea afacerilor și consolidarea legăturilor regiunii Cernăuți și ale Ucrainei în general cu Uniunea Europeană. Vom face tot ce depinde de noi pentru implementarea cu succes a acestor proiecte”, se subliniază în comunicat.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Bugetul total al proiectului se ridică la peste 767,5 mii de euro. 90% din această sumă reprezintă un grant din partea Uniunii Europene, iar alte 10% constituie cofinanțare din Bugetul de stat al Ucrainei. Proiectul este conceput pentru o perioadă de 18 luni. Acordul de grant a fost deja semnat de Serviciul de Reconstrucție și Dezvoltare a Infrastructurii din regiunea Cernăuți.

Sunt prevăzute achiziționarea și instalarea echipamentului specializat necesar pentru activitatea punctului de trecere, dotarea tehnică a obiectivelor de pe malul ucrainean și cel român, precum și amenajarea condițiilor pentru o trecere sigură și eficientă a frontierei. O componentă separată va fi elaborarea unei strategii transfrontaliere comune de dezvoltare a teritoriilor de frontieră.

Este vorba, în special, despre elemente concrete ale viitoarei infrastructuri. Pe partea română se intenționează instalarea a șase cabine de control, iar pe cea ucraineană – module pentru lucrătorii vamali și ai serviciului de frontieră, bariere, sisteme de supraveghere și alte echipamente necesare pentru funcționarea punctului de trecere.

Astfel, BOND continuă activitatea începută cu câțiva ani în urmă. Încă din octombrie 2016, Consiliul Regional Cernăuți și Consiliul Județean Suceava au adoptat o rezoluție comună privind dezvoltarea infrastructurii de transport în direcția „Șepit – Izvoarele Sucevei”. Ulterior, această direcție a devenit unul dintre proiectele infrastructurale transfrontaliere implementate cu sprijinul Uniunii Europene.

În 2021, Consiliul Regional Cernăuți a semnat un contract de grant pentru implementarea proiectului „Îmbunătățirea infrastructurii de transport a teritoriilor de frontieră Cernăuți – Suceava (Șepit – Izvoarele Sucevei)” în cadrul Programului Operațional Comun „România – Ucraina 2014–2020”. Valoarea totală a acestui proiect a fost de aproximativ 2,2 milioane de euro, iar principalul partener a fost chiar consiliul regional.

Rezultatul acestei munci l-a constituit reconstrucția părții ucrainene a drumului de acces către punctul de trecere. În perioada 2022–2024, au fost reabilitați aproximativ 2 kilometri din drumul T-26-01 și două poduri, fiind efectuate și lucrări de protecție împotriva Inundațiilor. Pe partea română au fost amenajați aproximativ 3 kilometri de drum.

În plus, Consiliul Regional Cernăuți s-a adresat în mod repetat autorităților centrale privind reluarea activității punctului de trecere. În special, în 2021, deputații au susținut un demers adresat Cabinetului de Miniștri al Ucrainei referitor la includerea „Șepit – Izvoarele Sucevei” în lista punctelor de trecere planificate pentru construcție și amenajare. În septembrie 2024, consiliul regional s-a adresat din nou guvernului cu rugămintea de a include acest punct în noul Plan de măsuri pentru amenajarea punctelor de trecere prioritare.

Punctul de trecere „Șepit – Izvoarele Sucevei” nu funcționează din anul 2010. Redeschiderea sa presupune nu doar amenajarea directă a punctului de trecere, ci și crearea unei legături de transport complete între teritoriile de frontieră ale Ucrainei și României.

Noul proiect de grant al UE continuă de fapt această muncă: după crearea infrastructurii rutiere, urmează dotarea tehnică a viitorului punct de trecere.

Deschiderea punctului „Șepit – Izvoarele Sucevei” trebuie să consolideze legăturile de transport și economice dintre regiunea Cernăuți și județul Suceava, să creeze o rută suplimentară pentru trecerea frontierei ucraineano-române și noi oportunități pentru comunitățile de frontieră, în special în domeniul turismului și al afacerilor locale. Iar pentru regiunea Cernăuți, acesta este un nou rezultat practic al cooperării transfrontaliere cu România și al utilizării programelor europene pentru dezvoltarea infrastructurii regiunii.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

O vizită de studiu în comuna daneză, cu care comunitatea colaborează de câțiva ani, a fost efectuată de reprezentanți ai Consiliului Orășenesc Noua Suliță împreună cu delegații ale comunităților Dolynska și Iasinia.

Participanții s-au familiarizat cu abordările privind activitatea de tineret, educația, voluntariatul și organizarea spațiilor pentru tineri.

Cea mai mare impresie a lăsat-o Market Hall – un spațiu civic și cultural unde localnicii pot învăța, face creație, își pot urma hobby-urile și, pur și simplu, pot comunica.

Printre practicile văzute se numără un atelier de tâmplărie, o școală de artă, un club iahting și o „bibliotecă de unelte”. Această din urmă idee este simplă și în același timp eficientă: o persoană ia unealta necesară pentru o anumită perioadă, ca pe o carte, în loc să o cumpere pentru o singură folosință.

Numitorul comun al tuturor acestor proiecte este acela că tinerii își dezvoltă propriile idei prin practică, și nu prin prelegeri. Exact aceasta a fost principala concluzie făcută de delegație: mai puțină teorie, mai multe oportunități de a acționa.

Comunitatea intenționează să folosească experiența dobândită pentru dezvoltarea spațiilor pentru tineri, a atelierelor și a noilor inițiative.

Reamintim:  comunitatea din Noua Suliță își dezvoltă legăturile de parteneriat cu orașe din Europa și Moldova – în special, studentele de la Colegiul de Medicină local au reprezentat-o la o conferință internațională a tineretului la Ungheni.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com