Aceste versuri ale marelui poet Mihai Eminescu ne-au inspirat și ne-au făcut să îndrăgim Botoșanii—baștina Luceafărului poeziei românești, se menționează în postarea de pe Facebook a Liceului din Dinăuți, CT Noua Suliță.

„Șapte zile excelente … au trecut foarte repede pentru elevii Liceului Dinăuți .Aici, în județul Botoșani, am avut ocazia să ne odihnim în Tabăra ARC „Codrii de Aramă” în perioada 21-28 iulie 2026. Totul a fost organizat minunat. Copiii au participat activ la atelierele de muzică și dans tradițional, sculptură în lemn, modelare în lut, pictură, competiții sportive la fotbal, volei, șah și alte activități. Cadourile oferite și dulciurile pregătite de bucătăresele taberei au lăsat în sufletele copiilor clipe plăcute. Aici copiii și-au găsit prieteni noi din Odesa și Moldova.

Excursiile minunate la Cetatea de scaun Suceava, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Putna, Muzeul de Etnografie (Botoșani), Casa Memorială Nicolae Iorga, Lacul cu nuferi (Ipotești), Casa Memorială M. Eminescu  vor rămâne în memoria copiilor pentru toată viața. Festivitatea de închidere a taberei a luat sfârșit cu focul de tabără, care ardea în amurgul serii trezind pe fețele copiilor emoții pozitive.

Mulțumim din suflet Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DPR), coordonatorilor de serie din partea DPR— Ionescu Bianca și Radu Nicoară pentru aceste zile de vacanță de neuitat. Suntem recunoscători doamnei Lilia Govornean, președinta ACDERU, pentru că face tot posibilul ca elevii Liceului nostru să se odihnească an de an în tabere”, se accentuează în comunicat.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Elevii noștri au petrecut șapte zile de neuitat în Satul de vacanță IC Ponor-Padiș, județul Cluj, în cadrul seriei a IV-a, fiind însoțiți de doamna Maria Șcrobaneț. Fiecare zi a adus ceva nou: activități, excursii, locuri deosebite, oameni noi, zâmbete și momente trăite împreună. S-au legat prietenii, s-au adunat emoții și s-au creat amintiri pe care, cu siguranță, copiii le vor purta cu drag mult timp de acum înainte.

„Adresăm sincere mulțumiri Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru această oportunitate minunată oferită elevilor noștri și pentru sprijinul acordat tinerei generații de români din afara granițelor țării. Mulțumiri deosebite adresăm întregii echipe a Consulatului General al României la Cernăuți și doamnei Consul general, Irina Loredana Stănculescu,  pentru sprijin, implicare și deschiderea manifestată față de elevii noștri. De asemenea, adresăm sincere mulțumiri Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale în frunte cu doamna Aurica Bojescu, pentru susținere, implicare și contribuția la realizarea acestei experiențe deosebite pentru copiii noștri.

Șapte zile au trecut repede, dar ceea ce au lăsat în urmă nu se măsoară în zile: prietenii noi, emoții sincere, locuri descoperite și amintiri care vor rămâne mult timp în suflete.  Mulțumim din suflet tuturor celor care au făcut posibil ca elevii Liceului Suceveni să trăiască această frumoasă experiență în cadrul Taberelor ARC 2026„, se subliniază în postare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Bucovina a făcut un nou pas spre o integrare europeană mai profundă — deputații Consiliului Regional au aprobat intenția de a se alătura Grupării Europene de Cooperare Teritorială East Gate, iar semnarea oficială a convenției va avea loc pe 11 septembrie, în orașul Constanța din România.

Principalul avantaj al unei astfel de calități de membru este accesul direct la programele europene de granturi, printre care se numără ERDF, ESF+, Fondul de Coeziune, CEF și Horizon Europe. Aceasta deschide calea către finanțarea proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere, a eficienței energetice a clădirilor publice și a cooperării transfrontaliere între comunități.

Aderarea înseamnă, de asemenea, intrarea într-o rețea internațională amplă — East Gate reunește regiuni din Ucraina, România, Moldova și Bulgaria, acoperind un teritoriu cu o populație de peste 10 milioane de oameni. „Aceasta este o investiție în viitorul întregii regiuni: acces la fonduri europene, parteneri instituționali de încredere și o vizibilitate mai mare pentru comunitățile din Bucovina”, a menționat președintele interimar al Consiliului Regional, Mykola Huitor.

Reamintim că participarea la această asociere oferă, de asemenea, acces la expertiza europeană și la instrumente moderne de dezvoltare regională.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

După finalizarea modernizării, Punctul de trecere „Porubne – Siret” va putea deservi aproximativ 600 de camioane pe zi. În prezent, capacitatea sa de trecere este de aproximativ 300 de camioane.

La punctul de trecere a și început a doua etapă de modernizare. Se intenționează extinderea terminalului de mărfuri, amenajarea a patru benzi suplimentare pentru intrarea în Ucraina, a zonelor de așteptare pentru camioane și instalarea de echipamente moderne pentru controlul vamal și la frontieră.

Acest lucru a fost comunicat pentru „Șpalta” de către Serviciul de presă al Serviciului de Reconstrucție și Dezvoltare a Infrastructurii din regiunea Cernăuți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

La discuția tematică „Frontiera ca legătură: cooperare, finanțare și sinergie regională” a participat primarul orașului Noua Suliță, Maria Nicorici. Alături de reprezentanți ai autorităților publice locale din România și Republica Moldova, ea s-a alăturat dezbaterii privind perspectivele de dezvoltare a orașelor mici și a comunităților transfrontaliere. O atenție deosebită în timpul discuției a fost acordată oportunităților de cooperare transfrontalieră, finanțării europene, implementării unor proiecte comune și schimbului de bune practici.

Pentru comunitatea Noua Suliță, participarea la astfel de evenimente este importantă pentru a prezenta comunitatea la nivel internațional, a stabili noi parteneriate și a găsi oportunități suplimentare de dezvoltare.

Cooperarea dintre comunitățile din Ucraina, România și Moldova demonstrează că frontierele pot fi nu bariere, ci punți pentru dezvoltare comună, investiții, schimb de experiență și integrare europeană, se menționează în postarea pe Facebook a CT Noua Suliță.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„Prioritatea noastră este circulația fără impedimente de la Odesa până în regiunea Dunării”, a scris Kalașnik în urma unei întâlniri de lucru în regiunea Odesa cu viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Moldovei, Vladimir Bolea.

Potrivit acestuia, pentru a asigura tranzitul, este necesar să fie garantată trecerea liberă și sigură pe tronsonul de 7 kilometri al drumului M-15 din zona Palanca. În plus, părțile se pregătesc pentru deschiderea unui nou punct de trecere comun.

În domeniul transportului feroviar, Moldova pregătește propuneri privind posibilitatea de a transfera Ucrainei 20 de locomotive. De asemenea, părțile lucrează la asigurarea unor costuri competitive pentru transport și la crearea de rute suplimentare pentru mărfurile ucrainene prin Moldova către portul românesc Constanța.

Kalașnik a menționat că rezultatul acestor înțelegeri ar trebui să fie creșterea numărului de rute, accelerarea trecerii frontierei și consolidarea conexiunilor logistice între Ucraina, Moldova și Uniunea Europeană.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Acest lucru este menționat în studiul fostului ambasador al Poloniei în Ucraina, Marek Ziółkowski, intitulat „Ajutorul polonez pentru Ucraina. Fapte brute și un diagnostic amar”, pregătit pentru Fundația Stefan Batory. O scurtă analiză a raportului a fost publicată de publicația sestry.eu.

„Adică, în esență, economia poloneză a câștigat prin munca refugiaților ucraineni exact atât cât am investit noi sub formă de ajutor. Și tocmai această cifră ar trebui să răsune în dezbaterea publică din Polonia nu mai rar decât datele privind cheltuielile statului”, a remarcat diplomatul.

Totodată, el amintește și de ajutorul care a fost acordat Ucrainei. Polonia a fost printre primele care au transferat Ucrainei tancuri T-72, obuziere autopropulsate Krab, sisteme portabile Piorun și alte arme. Până la jumătatea anului 2026, valoarea totală a ajutorului militar transferat gratuit a fost estimată la aproximativ 16,45 miliarde de zloți (3,7 miliarde de euro), în plus, aproximativ 90% din acest ajutor Ucraina l-a primit încă în anii 2022–2023.

După aceea, amploarea noilor livrări s-a redus semnificativ. Principala formă de sprijin a rămas logistica prin hub-ul din Jasionka și transferuri separate de echipamente de mici dimensiuni.

O parte din cheltuielile Poloniei a fost deja compensată de Uniunea Europeană după deblocarea mecanismelor de finanțare corespunzătoare. Adică, povara financiară efectivă pentru bugetul polonez a fost mai mică decât se prezintă adesea în discuțiile interne. Alături de ajutorul militar gratuit, Polonia și-a majorat brusc exportul comercial de arme către Ucraina. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Poloniei, doar în 2024 exportul militar polonez a ajuns la un nivel record de 3,14 miliarde de euro. Aproape 79% din acest export a revenit anume Ucrainei.

Conform estimărilor Deloitte pentru Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), refugiații ucraineni nu au devenit doar beneficiari de ajutoare. Ei s-au integrat rapid pe piața muncii din Polonia și, după doar câțiva ani, au început să aducă o contribuție semnificativă la dezvoltarea economiei poloneze.

Potrivit acestui studiu, contribuția refugiaților ucraineni la PIB-ul Poloniei este de:

1,5% din PIB în 2022;

2,3% – în 2023;

2,7% – în 2024.

Un alt fapt care lipsește practic din dezbaterile politice este antreprenoriatul ucrainean. După începutul războiului la scară largă, multe companii ucrainene și-au mutat parțial activitatea în Polonia sau au deschis o nouă afacere aici. În câțiva ani, cetățenii Ucrainei au înregistrat în Polonia aproximativ 30.000 de întreprinderi.

Iar acest lucru nu înseamnă doar plata impozitelor. Este vorba, de asemenea, despre crearea de locuri de muncă, investiții și extinderea legăturilor economice dintre cele două țări.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Discuția a fost una practică: participanții au discutat despre felul cum să protejeze mai bine fondul forestier, ce metodologie de investigare a infracțiunilor ecologice funcționează mai eficient și care sunt cerințele actuale înaintate pentru paza pădurilor. De asemenea, au fost exersate în mod practic abilități specifice de combatere a braconajului.

În cadrul întâlnirii, părțile au împărtășit experiența privind utilizarea echipamentelor speciale și realizările practice în investigarea infracțiunilor cu impact asupra biodiversității și resurselor forestiere.

Vă reamintim că proiectul va dura până la 25 octombrie 2026, fiind desfășurat în cadrul Programului Interreg VI-A NEXT 2021-2027, cu finanțare din partea Uniunii Europene.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Comuna Panaci, în calitate de Lider de Parteneriat, împreună cu partenerii săi — comuna Dorna Arini, Consiliul local Poliana și Consiliul local Ciudei — implementează acest proiect cu un buget total de 888.556,68 euro, din care grantul UE este de 799.701,01 euro. Proiectul își propune să consolideze cooperarea instituțională transfrontalieră și să dezvolte o infrastructură modernă și durabilă pentru furnizarea de servicii sociale, digitalizarea serviciilor publice, sprijinirea comunităților și incluziunea socială.

Acesta nu este doar un acord de grant — sunt pași concreți pentru îmbunătățirea vieții fiecăruia dintre noi. Datorită sprijinului Uniunii Europeană, vom crea:

Un centru de sprijin și informare — un loc unde fiecare locuitor va putea beneficia de consultanță și ajutor de calitate. Lângă centru va fi construit un nou loc de joacă pentru copii.

Echipe mobile — asistenții sociali vor putea ajunge în fiecare așezare îndepărtată.

Instrumente digitale moderne — pentru ca interacțiunea cu autoritățile să fie convenabilă, rapidă și transparentă.

Perioada de implementare a proiectului este 06 iunie 2026 – 05 noiembrie 2027. În acest timp, nu vom obține doar infrastructură și echipamente noi, ci vom face și un schimb de experiență cu colegii europeni, ne vom instrui specialiștii și vom face un pas important către integrarea europeană a comunității noastre.

La conferința de lansare au participat: adjunctul directorului Departamentului de Comunicații – șef al Direcției de Cooperare Internațională din cadrul Administrației Militare Regionale Cernăuți, Mykola Romancișyn; președintele Consiliului Raional Cernăuți, Mykola Kuțsak; vicepreședintele Administrației Raionale Cernăuți, Artur Pylypenko; șeful Oficiului Programului România-Ucraina din orașul Cernăuți, bazat pe Agenția de Dezvoltare Regională a Regiunii Cernăuți, Oleksii Grușko; primarul comunei Panaci – Liderul de Parteneriat al proiectului, președintele Asociației Comunelor din județul Suceava, domnul Vasile Cozan; expertul responsabil al proiectului, domnul Bogdan Tănasă; managerul Liderului de Parteneriat al proiectului, doamna Dia Roșu; viceprimarul Consiliului sătesc Poliana, Ruslan Rebryș, și viceprimarul Consiliului sătesc Poliana, Vasyl Zvaryci, precum și directorii instituțiilor de învățământ și cultură din comunitate și angajații Consiliului sătesc Ciudei.

Mulțumiri speciale și sincere conducerii raionului Cernăuți și conducerii Administrației Regionale de Stat Cernăuți pentru sprijinul constant, ajutorul în pregătirea proiectului și încrederea în potențialul comunității noastre. Fără sprijinul autorităților locale, acest pas important nu ar fi fost posibil.  Mulțumirile noastre partenerilor din România pentru încredere.

Anatolie  PIȚUL,

primarul CT Ciudei

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

De-a lungul activității sale profesionale, acesta a făcut parte din echipa academicianului și diplomatului Vasile Pușcaș, fost ministru negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, contribuind la proiecte privind integrarea europeană, cooperarea regională și dezvoltarea relațiilor instituționale. Experiența acumulată în cadrul echipei unuia dintre artizanii aderării României la Uniunea Europeană reprezintă astăzi un reper valoros în promovarea cooperării regionale și a proceselor de integrare europeană care stau la baza Inițiativei de Integrare Carpatică.

Numirea sa marchează un moment de referință atât pentru relațiile româno-ucrainene, cât și pentru județul Maramureș, care se numără printre primele județe din România implicate în dialogul instituțional privind Inițiativa de Integrare Carpatică (Carpathian Integration Initiative – CII), proiect strategic promovat de Oficiul Președintelui Ucrainei.

Prima vizită oficială de lucru a Consulului Onorific în județul Maramureș a debutat printr-o întrevedere cu președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel-Valer Zetea, în cadrul căreia au fost analizate oportunitățile de extindere a parteneriatului dintre județul Maramureș și regiunile din vestul Ucrainei, precum și perspectivele consolidării cooperării economice, instituționale și transfrontaliere.

Printre principalele teme abordate s-au numărat dezvoltarea Inițiativei de Integrare Carpatică, modernizarea infrastructurii de transport și de frontieră, atragerea investițiilor, dezvoltarea cooperării economice, educaționale și culturale, precum și identificarea unor proiecte comune cu finanțare europeană.

În cadrul întrevederii a fost prezentată Inițiativa de Integrare Carpatică (Carpathian Integration Initiative – CII), promovată de Biroul Președintelui Ucrainei, care urmărește constituirea unei macroregiuni carpatice după modelul strategiilor macroregionale ale Uniunii Europene. Obiectivul acesteia este facilitarea cooperării dintre regiunile carpatice și valorificarea instrumentelor europene existente pentru finanțarea unor proiecte comune în domenii precum infrastructura de transport, protecția mediului, energia verde, digitalizarea, turismul, cercetarea, educația și dezvoltarea economică regională.

Inițiativa propune crearea unui mecanism de tip „Carpathian Label”, inspirat de Strategia Macroregională pentru Regiunea Alpilor (EUSALP), care ar permite proiectelor strategice din România, Ucraina, Polonia, Slovacia și Ungaria să beneficieze de coordonare comună, prioritate politică și acces consolidat la programele europene de finanțare, inclusiv Interreg, CEF, TEN-T, Interreg NEXT, NDICI și, în perspectivă, Ukraine Facility.

Relevanța acestui model este demonstrată de Strategia Macroregională pentru Regiunea Alpilor (EUSALP), în cadrul căreia au fost promovate investiții strategice de miliarde de euro. Cel mai reprezentativ exemplu este Tunelul de bază Brenner – un tunel feroviar de 55 de kilometri construit pe sub Munții Alpi, cu o valoare de aproximativ 8 miliarde de euro. Acest proiect demonstrează modul în care o strategie macroregională poate mobiliza voință politică, coordonare instituțională și finanțare europeană pentru realizarea unor investiții de importanță continentală și constituie un model de urmat pentru dezvoltarea viitoarei macroregiuni carpatice.

Totodată, a fost evidențiată importanța construirii noului pod rutier peste Tisa, una dintre cele mai importante investiții în infrastructura județului Maramureș din ultimele decenii. Acest proiect confirmă rolul strategic al județului ca principal punct de conectare dintre România și Ucraina și creează premisele dezvoltării unor noi coridoare logistice, comerciale și turistice între cele două state.

În acest context, poziționarea geografică și experiența de cooperare transfrontalieră fac din județul Maramureș un partener natural în dezvoltarea viitoarei macroregiuni carpatice și în implementarea proiectelor strategice dintre Uniunea Europeană și Ucraina.

La reuniune a participat, prin videoconferință, și șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, Ruslan Osypenko. Participanții au convenit constituirea unor grupuri comune de lucru și pregătirea unei viitoare delegații multidisciplinare din Maramureș la Cernăuți, în vederea dezvoltării unor proiecte concrete în domeniile infrastructurii, educației, culturii, economiei și administrației publice.

În cadrul discuțiilor a fost reafirmată importanța protejării patrimoniului cultural, lingvistic și spiritual al comunității istorice ucrainene din România, ca element esențial al dialogului și cooperării dintre cele două state.

În semn de recunoștință pentru solidaritatea manifestată de autoritățile și locuitorii județului Maramureș față de cetățenii ucraineni afectați de război, Consulul Onorific a oferit președintelui Consiliului Județean Maramureș o inimă în culorile albastru și galben, simbol al recunoștinței poporului ucrainean pentru sprijinul acordat încă din primele zile ale agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Prin această vizită, Maramureșul se afirmă ca unul dintre principalii promotori ai cooperării regionale româno-ucrainene, prin inițierea unui dialog instituțional privind viitoarea arhitectură a Inițiativei de Integrare Carpatică. Acest demers confirmă vocația istorică a Maramureșului de punte între România și Ucraina și deschide noi perspective pentru dezvoltarea infrastructurii, economiei, educației și cooperării europene în întreaga regiune carpatică.

(Articol propus de jurnalista Carolina JITARU)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Este deschisă primirea cererilor pentru concursul IMPACT NETWORKS în cadrul proiectului EUroBRIDGE_UA_MD, care are drept scop consolidarea cooperării economice și a capacității instituționale a regiunilor de frontieră. Valoarea grantului este de până la 50.000 de euro, cu o acoperire integrală a costurilor, iar durata proiectelor este de la șase la zece luni. Pot depune cereri consorțiile care includ cel puțin un partener din Republica Moldova și un partener din regiunile eligibile ale Ucrainei — Cernăuți, Odesa, Vinnyția sau Hmelnyțki. Sunt invitați să participe clusterele, hub-urile de inovare digitală, precum și agențiile de dezvoltare regională.

În urma implementării proiectelor, participanții trebuie să pregătească un plan strategic comun de cooperare, un portofoliu de concepte de proiecte, precum și un grup de experți pentru dezvoltarea ulterioară a inițiativelor inovatoare.

Termenul limită pentru depunerea cererilor este 31 octombrie 2026. Depunerea cererilor se face exclusiv prin intermediul platformei oficiale a proiectului eurobridge-uamd.org.

Reamintim că regiunea Cernăuți, fiind o regiune de frontieră, participă în mod regulat la proiecte transfrontaliere cu Republica Moldova și România, atrăgând finanțare suplimentară pentru dezvoltarea capacității economice și instituționale a comunităților din Bucovina.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Decizia are ca scop compensarea deficitului de energie electrică cauzat de oprirea primului bloc energetic al Centralei Nucleare de la Cernavodă și reducerea impactului asupra pieței energetice din România. Compania a menționat că cooperarea cu Energocom se bazează pe memorandumul de înțelegere semnat în 2023 și reflectă dorința ambelor părți de a consolida reziliența energetică și sprijinul reciproc.

„Cooperarea actuală confirmă caracterul reciproc și pe termen lung al acestui parteneriat. Așa cum România și Nuclearelectrica au contribuit anterior la asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, tot așa sprijinul actual din partea Energocom demonstrează importanța relațiilor bilaterale bazate pe solidaritate”, se arată în comunicatul companiei.

Situația energetică din România s-a complicat din cauza secetei severe și a scăderii nivelului apei în râuri, în special în Dunăre. Primul bloc energetic al CNE Cernavodă a fost oprit planificat în urmă cu o săptămână. În cazul opririi și celui de-al doilea reactor, România ar putea pierde circa 1400 MW de capacitate de generare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com