Proiectul de lege prevede noi sancțiuni împotriva Rusiei și Iranului, acordând totodată Președintelui SUA puterea de a impune tarife vamale de până la 100% pentru cei mai mari cumpărători de resurse energetice rusești.

La începutul lunii aprilie 2025, un proiect de lege privind noi sancțiuni împotriva Rusiei a fost înaintat Senatului SUA, prevăzând introducerea unui tarif vamal de 500% la importul de mărfuri din țările care continuă să achiziționeze petrol și alte materii prime rusești. Coautori ai documentului au fost senatorii Lindsey Graham (republican) și Richard Blumenthal (democrat).

La 10 iulie 2026, în timpul unei vizite la Kiev, senatorul Lindsey Graham a anunțat că s-a ajuns la un acord cu administrația Casei Albe privind o nouă versiune a proiectului de lege referitor la sancțiunile împotriva Federației Ruse.

La 28 iulie, Senatul SUA a organizat primul vot procedural privind proiectul de lege de introducere a noilor sancțiuni împotriva Rusiei și Iranului. Documentul a fost susținut de 86 de senatori.

La 7 august, proiectul de lege privind sancțiuni de amploare împotriva Federației Ruse și Iranului a fost susținut de marea majoritate a Senatului SUA. Pentru aprobarea sa au fost exprimate 86 de voturi, împotrivă — doar 11.

La 16 septembrie, Camera Reprezentanților a Congresului SUA a adoptat proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, denumit după regretatul senator Lindsey Graham. Pentru document au votat 262 de congresmeni, împotrivă — 159. Proiectul de lege prevede o intensificare semnificativă a presiunii sancțiunilor asupra Rusiei. În special, acesta oferă Președintelui SUA împuternicirea de a impune tarife de până la 100% împotriva țărilor care continuă să cumpere resurse energetice rusești.

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, i-a mulțumit lui Donald Trump pentru semnarea „legii numite după Lindsey O. Graham” referitoare la noile sancțiuni „infernale” împotriva Rusiei. Liderul ucrainean a scris despre acest lucru pe contul său din rețeaua de socializare X, transmite Dialog.

Zelenski a amintit că proiectul de lege privind noile sancțiuni împotriva Rusiei a fost elaborat de regretatul senator american Lindsey Graham, care a susținut activ Ucraina. Graham a vorbit întotdeauna despre necesitatea intensificării presiunii asupra Rusiei pentru a o obliga să oprească războiul.

Președintele ucrainean consideră că cel mai bun mod de a cinsti memoria lui Graham va fi punerea în aplicare deplină și cât mai rapidă a prevederilor legii pe care acesta a promovat-o. „Legea numită după Lindsey O. Graham” a fost deja semnată de Președintele american, Donald Trump. Înainte de aceasta, a fost aprobată de Senat și de Camera Reprezentanților a Congresului SUA.

Legea acordă Președintelui SUA dreptul de a introduce tarife vamale în valoare de până la 100% pentru mărfurile provenite din țări care sunt cei mai mari cumpărători de resurse energetice rusești (în prezent acestea sunt China, India, Turcia, Ungaria și Slovacia – n. red.) și de 500% – pentru toate importurile din Rusia în SUA.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

La 19 septembrie 1909, moare Nicolae Hurmuzachi, o figură centrală a luptei culturale și politice a românilor din Bucovina aflată sub dominație austriacă, membru de onoare al Academiei Române (n.19 martie 1826). Detaliul istoric cu adevărat esențial despre el și celebra sa familie este legat de moșia lor de la Cernăuca de lângă Cernăuți. În anul fierbinte 1848, acest conac s-a transformat în principalul sanctuar conspirativ pentru pașoptiștii exilați din Moldova și Transilvania. Între pereții acelei case, beneficiind de protecția fizică oferită de teritoriul imperial austriac, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu au locuit, au complotat și au redactat o parte din documentele programatice care aveau să devină fundația ideologică a Micii Uniri din 1859.

Întru-n document din martie 1885, Nicolae este menționat moșier ale domeniilor Perzulivca, Dimca și Volcineț în Bucovina. La 23 aprilie 1873, s-a constituit „Banca de Credit a Bucovinei” la Cernăuți. Printre acționarii principali se afla Nicolae împreună cu fratele său Eudoxiu, precum și Gheorghe cavaler de Flondor și Victor baron de Stârcea. Nicolae și fratele său Gheorghe Hurmuzachi au primit titlul de baroni austrieci pe 20 iulie 1881.   Prim-ministrul Austro-Ungariei, în calitate de șef al Ministerului de Interne, a acordat, la 15 octombrie 1883, în înțelegere cu ministerele de resort, printre alții, lui Alexandru baron Wassilko de Serecki, Victor și fratelui său Eugen baroni de Stârcea, Nicolae Baron de Hurmuzaki, dr. Nicolae cavaler de Grigorcea, dr. Ioan cavaler de Zotta precum direcțiunii fondurilor de religie ortodoxă bucovinene, permiterea înființării unei societăți pe acțiuni (S. A.) sub numele de „Asociația de Petrol Bucovina” cu sediul în Cernăuți și a aprobat statutele acesteia.

La 19 septembrie 1927 s-a născut la Chisinau, Angela Moldovan, cunoscută cântăreață de muzică populară românească. Angela Moldovan ( 1927-2013) a fost căsătorită cu actorul Victor Moldovan, apoi cu textierul, scenaristul Mircea Block, autorul versurilor a mai multor binecunoscute cântece precum „Mi-am făcut bundiță nouă”, „Fata neichii”, „Sârba de la Deleni”, „Ia mai zi-i măi fluieraș”, „Merge satul la cules”, „Dorul mă cată pe-acasă”.

La 19 septembrie 1948, la Chișinău, RSSM,  s-a născut Mihai Timofti,  regizor, actor, profesor universitar și muzician moldovean. În 1965 s-a înscris la Teatrul popular Contemporanul, unde a debutat pe scenă în rolul principal al musicalului Visuri și necazuri, a cărui muzică îi aparține. În 1971 a absolvit Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu”, Facultatea Regie-Dramă și a devenit regizor și actor la Studioul Moldova-Film, unde a montat circa 40 filme documentare și muzicale de scurt metraj, a jucat în filmul Lăutarii, de asemenea a luat parte la dublarea filmelor artistice. A fost regizor la Teatrul de comedie muzicală Orenburg, Teatrul muzical din Saransk (Mordovia), Teatrul muzical din Tomsk, Teatrul Național de Operă și Balet Chișinău etc. Cântă la diferite instrumente, pian, clarinet, flaut, flaut-piccolo, trompetă, saxofon. A fost în numeroase turnee în România, Rusia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Elveția. Deține titlul onorific de Maestru în Artă și două medalii de aur.  A decedat la 10 noiembrie 2023, la Chișinău, Republica Moldova.

La 19 septembrie 1990 a încetat din viață Ioana Radu, cântăreață de muzică populară și romanțe; a doua femeie motociclist din România. Ioana Radu a fost interpretă de romanțe și muzică populară, considerată regina romanțelor românești. Tatăl său, Constantin Braia a fost proprietarul unei taverne, La ieftenirea traiului, din Craiova unde veneau să cânte diverși lăutari, și de la Ion al lui Țache, Gheorghe al lui Gâgă a învățat și cules primele cântece populare și lăutărești. Părinții nu au crezut în viitorul ei în muzică, din cauza timbrului „scârțâit” al vocii, mai ales că sora sa mai mare, Mia Braia dădea dovadă de un real talent și voce mai frumoasă și peste ani a devenit o cunoscută interpretă de muzică ușoară. Încurajată de profesoara de Muzică din liceu, Jana și-a dorit la rândul ei o carieră în muzică. Visul ei s-a conturat atunci când a participat la un concurs de muzică populară al Societății de Radiodifuziune, în ianuarie 1936, unde s-a înscris, cu ajutorul cântărețului Petre Alexandru (soțul Miei Braia). Concursul, la care erau înscriși 800 de candidați, a durat trei luni. A interpretat, de la prima încercare melodia De cine dorul se leagă impresionând comisia, condusă de dirijorul Theodor Rogalski și compusă din Valentina Crețoiu și Aurel Alexandrescu (prim soliști ai Operei), Alfred Pagoni și compozitorii Grigoraș Dinicu, Alfred Alessandrescu și Ion Filionescu. S-a prezentat cu cântecele În pădure la Stroești, Dorule și-o boală grea. Au fost admise doar Eugenia Braia și Eugenia Nedelea (Rodica Bujor). Ion Filionescu, pianistul lui George Enescu, i-a ales pseudonimul artistic: Ioana Radu, pentru a nu fi confundată cu sora sa. A debutat la radio în 1939, într-un program de muzică ușoară cu Petre Alexandru și Mia Braia, acompaniată de Ansamblul Serenada condus de Sandu Marian. De atunci, a impresionat cu fiecare romanță cântată. A avut o pasiune pentru mașini, viteză și motociclete, rar întâlnită în rândul femeilor acelor vremuri. Cei care au cunoscut-o spun că, în tinerețe era o fire băiețoasă, pasionată de fotbal și de box, isteaţă și plină de haz, era o enciclopedie de bancuri. A fost a doua femeie motociclist din România, cu carnet obținut în perioada interbelică. Se spune că, în timpul bombardamentelor din București, din al doilea Război, și-a luat motocicleta și a fugit spre Ardeal îmbrăcată în costum de motociclist. Din nefericire, în 1961 a fost implicată într-un accident de mașină în urma căruia a rămas infirmă pe viață. A iubit viteza și a mărturisit că, dacă n-ar fi iubit cântecul atât de mult, s-ar fi făcut șofer…Publicul o iubea pentru modul unic în care se exprima prin muzică, plină de viață și de pasiune și prin felul în care-și exprima tristețea în romanțe.

A fost distinsă cu titlurile Artist emerit (1957) și Artist al poporului (1964).

Evenimente istorice din ziua de 19 septembrie:

1478:  Leonardo da Vinci a finalizat pictura „Mona Lisa”.

1796: Primul președinte american anunță că nu va candida pentru un al treilea mandat, publicând documentul care avertizează împotriva facțiunilor politice și a alianțelor externe permanente.

1891: Primii imigranți ucraineni au sosit în Canada.

1940:  Pe străzile Varșoviei ocupate, ofițerul polonez Witold Pilecki iese în mod deliberat din ascunzătoare și se lasă prins într-o razie a trupelor SS (lapanka). Scopul său, aprobat de rezistența poloneză subterană, era de un curaj de-a dreptul suicidal: să se infiltreze în lagărul de concentrare Auschwitz. Sub un nume fals, el a petrecut aproape trei ani în centrul de exterminare, organizând o rețea de rezistență interioară, un spital clandestin și transmițând Aliaților primele rapoarte detaliate de informații despre genocid. În aprilie 1943, realizând că urmează să fie executat sau transferat, Pilecki a reușit o evadare spectaculoasă forțând ușile brutăriei lagărului, o misiune care rămâne și azi fără echivalent în istoria militară.

1941:  După una dintre cele mai mari bătălii de încercuire din istorie, trupele Wehrmachtului intră în Kiev, marcând o înfrângere catastrofală pentru Armata Roșie. Această ocupare a fost urmată la scurt timp de masacrul de la Babyn Yar, justificat de germani printr-un eveniment extrem de controversat produs la câteva zile de la cucerirea orașului.

1944:  Războiul de Continuare ia sfârșit oficial odată cu semnarea Armistițiului de la Moscova. Finlanda își păstrează independența, dar pierde teritorii și este obligată să-i expulzeze pe militarii germani, declanșând Războiul din Laponia. Clauza secretă a salvării Finlandei a constat însă într-o cerință economică brutală a lui Stalin: reparații de război enorme, echivalentul a 300 de milioane de dolari (la cursul aurului), de plătit exclusiv în locomotive, nave de oțel și echipamente industriale complexe – bunuri pe care mica economie agrar-forestieră finlandeză nu le producea la acea vreme.

1946:  În aula Universității din Zürich, Winston Churchill rostește un discurs monumental care avea să așeze bazele ideologice ale viitoarei Uniuni Europene, făcând apel la reconcilierea istorică franco-germană și la ridicarea unor „State Unite ale Europei”.

1991:  Academia Academia Movileană din Kiev, fondată în 1615 de Petru Movilă, și-a reluat activitatea.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Luni, 14 septembrie, valorile termice vor fi între +12 și +20 de grade. Ziua va fi înnorată – încă de dimineață cerul se va acoperi de nori, care se vor menține până spre seară. Fără precipitații.

Marți valorile termice vor oscila între +13 și +18 grade. În timpul zilei, norii vor apărea pe cer doar pentru a se risipi spre seară. Ziua va cădea o ploaie măruntă, care va înceta spre seară.

Miercuri, 16 septembrie, cerul va fi senin până la sfârșitul zilei. Fără precipitații. De la +12 la +22 de grade.

Joi, 17 septembrie valorile termice vor oscila între +14 și +25 de grade. Vremea va fi senină pe tot parcursul zilei, iar seara vor apărea nori pe cer. Fără precipitații.

Vineri, de dimineață și până seara târziu, cerul va fi acoperit de nori. În a doua jumătate a zilei vor cădea precipitații. Temperatura aerului va fi de la +13 la +24 de grade.

Sâmbătă, 19 septembrie, dimineața mohorâtă va fi urmată de o zi senină, dar seara cerul se va acoperi din nou cu nori. Fără precipitații. Valorile termice vor fi de la +14 la +23 de grade.

Duminică, 20 septembrie, la Cernăuți se așteaptă vreme înnorată; dimineața este posibilă o ușoară înseninare. Fără precipitații. Valorile termice vor oscila de la +14 la +23 de grade.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Podul a fost construit acum mai bine de 70 de ani și a fost reformat în 1977. După inundațiile de proporții din 2008, structura a suferit avarii semnificative. Atunci au început lucrările de restaurare, dar din cauza lipsei de finanțare, acestea au fost oprite.

După o pauză de șaptesprezece ani, reparațiile au fost reluate. S-au montat deja o arcă metalică corugată și s-a umplut spațiul din jurul acesteia cu beton; s-au instalat portaluri monolite din beton armat și aripi de protecție ale structurii; s-a curățat albia de sub pod și teritoriul adiacent; s-au efectuat lucrări de consolidare a malurilor – lunca râului Cotovăț a fost întărită cu structuri din gabioane; s-au montat dale de tranziție și un nou strat de asfalt pe calea de rulare din stânga.

În prezent, lucrările continuă pe calea de rulare din dreapta: se instalează dalele de tranziție, urmând reînnoirea stratului de acoperire.

Separat, au fost prevăzute soluții pentru deplasarea fără bariere: pe partea stângă va fi amenajată o zonă pietonală adaptată pentru grupurile cu mobilitate redusă, precum și rampe la intrarea și ieșirea de pe pod.

Lucrările se execută în etape, pentru a menține conexiunea de transport pe drumul M-19.

La ora actuală circulația se desfășoară pe partea renovată a structurii. Zona de lucru este separată prin elemente de siguranță și semnalizată corespunzător cu indicatoare rutiere.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Conform scrierilor Noului Testament, Fecioara Maria s-a născut din părinţi în vârstă, care mai înainte fuseseră fără copii, pe nume Ioachim şi Ana, ca răspuns la rugăciunile lor.  Tatăl ei era din seminţia lui David, iar mama ei din cea a lui Aaron. În tradiţia creştină există legenda potrivit căreia Drepţii Ioachim şi Ana, în vârstă fiind, şi-ar fi dorit nespus de mult un copil. Şi Dumnezeu le-a ascultat rugile fierbinţi, dăruindu-le un odor cu chemare dumnezeiască, cu o menire sfântă pe pământ.

Aşa a venit pe lume fiica Părintelui Ceresc, Mama Fiului şi mireasa Duhului Sfânt, Împărăteasa tuturor Sfinţilor, sprijinitoarea păcătoşilor, atotputernica ajutătoare şi rugătoare pentru toţi oamenii, Maica îndumnezeirii şi mântuirii, mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită decât serafimii, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care ne miluieşte pe noi. Când Maria a împlinit trei ani, Ioachim şi Ana au adus-o la templu, unde avea să rămână până la vârsta de 14 sau 15 ani.

De sute şi sute de ani, în jurul acestei sărbători duhovnicești s-au împletit o mulțime de tradiții și obiceiuri care s-au transmis din generaţie în generaţie. În tot acest timp, strămoşii noştri s-au rugat în această zi, respectând tradițiile acestui praznic al bucuriei.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mică.  În ziua acestui praznic, se respectă o veche tradiție în mediul urban și în cel rural, în egală măsură. În dimineaţa sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului și membrii familiei o roagă pe  ocrotitoarea tuturor credincioșilor să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu sănătate și cu roadele recoltei adunate în acest an. Potrivit tradiţiei populare, în ziua praznicului se deschide sezonul nunţilor şi botezurilor. Creştinii păstrează tradiția de a aduce la biserică, pentru a fi sfinţite, pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire,  credincioșii împart aceste ofrande binecuvântate copiilor şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor spor, armonie şi sănătate.

În tradiţia populară, Naşterea Maicii Domnului reprezintă hotarul dintre vară şi toamnă. Se spune că în această zi, unele păsări zboară spre locuri mai calde, iar insectele încep să se ascundă în pământ.

Ca la orice mare praznic, în această zi nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe şi nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul.

Se spune că începând cu această zi se culeg viile, unele fructe şi plante medicinale, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se recoltează culturile de câmp şi se fac semănăturile de toamnă. Este ziua în care vremea începe să se schimbe, devenind capricioasă şi mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă.

De asemenea, se spune că astăzi, mai mult ca niciodată, Maica Domnului îl roagă pe Dumnezeu să plece urechea la rugăciunile femeilor şi să dăruiască copii celor care şi-i doresc precum a făcut în cazul lui Ioachim şi Ana.

De Sfânta Maria Mică există obiceiul de a împărţi cele mai alese fructe ale toamnei – prune şi struguri – celor vii în amintirea şi pentru pomenirea sufletelor celor morți.

Se spune că toamna va fi urâtă şi cu precipitaţii, dacă plouă pe 8 septembrie, iar dacă înfloresc merii şi perii, înseamnă că toamna va fi caldă. De altfel, în mai multe zone, semnele din această zi îi ajută pe oameni să facă prognoze despre următorul an agricol.

La 8 septembrie își sărbătoresc ziua numelui persoanele care poartă numele Maria și derivatele acestuia. Numele Maria este considerat ca fiind de origine ebraică şi înseamnă aleasă sau iubită de Dumnezeu. Majoritatea femeilor care îşi sărbătoresc onomastica în această zi poartă numele Maria, Mariana, Mărioara şi Măriuca, dar se sărbătoresc şi cele care poartă numele Marinela, Marilena, Mioara sau Marina. Se serbează şi bărbaţii cu numele Marian, Marin sau Marinică şi multe alte derivate.

Sfânta Maria Mică rămâne astfel una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, îmbinând semnificația religioasă a Nașterii Maicii Domnului cu tradiții și obiceiuri păstrate din generaţie în generație. (Ziarul Unirea.ro; MediaFax.ro)

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Despre aceasta a comunicat primarul comunității Cuciurul Mare, Vasyl Toderenciuk. Timp de peste un an, apărătorul a fost considerat dispărut fără veste. Expertiza de identificare i-a confirmat decesul.

Apărătorul va fi întâmpinat pe 9 septembrie, la ora 9:30, lângă sensul giratoriu de pe strada Centrală din satul Godyliv. Cortegiul funerar se va îndrepta prin Cuciurul Mare spre Biserica Adormirea Maicii Domnului, după care militarul va fi înmormântat în cimitirul satului.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În opinia lui Petraeus, Kremlinul nu va reuși să-și realizeze acest plan. El a menționat că ucrainenii au demonstrat unitate și disponibilitate de a-și apăra libertatea și democrația, distrugând astfel planurile conducerii ruse.

„Nu vă veți ceda independența, identitatea sau viitorul. De aceea, în această Zi a Independenței, îmi exprim respectul față de toți ucrainenii”, a declarat generalul american.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Totodată, cercetătorii au descoperit că pe parcelele de monitorizare se regenerează în mod natural bradul alb, mai rar fagul și paltinul de munte.  „Natura își aduce propriile corecturi în creșterea și dezvoltarea biogeocenozelor forestiere, asigurând echilibrul ecologic. În locul pădurilor derivate de molid, asistăm la începutul formării unor arborete complexe, multietajate, de vârste diverse. Dar cât va dura acest proces complex și care va fi rezultatul sunt întrebări care rămân deocamdată fără răspuns”, au menționat reprezentanții parcului în postare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Un bărbat în vârstă avea o sănătate foarte șubredă. Într-o zi, l-a auzit pe Dumnezeu poruncindu-i să împingă o piatră uriașă din curtea sa. Zi de zi, lună de lună, an de an, a împins el această piatră. A sosit ziua în care satana a venit la el și l-a întrebat cât de mult a mutat piatra, împingând-o în fiecare zi.

–Nici măcar un centimetru, a răspuns bătrânul. N-am urnit-o deloc.

–Păi, ești de nimic, i-a zis diavolul. Dumnezeu nu ți-a spus niciodată să împingi piatra asta. Dacă ți-ar fi poruncit-o, ai fi urnit-o de mult din loc.

Bătrânul s-a gândit la ceea ce îi spusese diavolul și s-a adresat lui Dumnezeu, întrebându-L de ce a împins piatra atâția ani, dar nu a urnit-o deloc.

–Eu nu ți-am spus niciodată să urnești piatra, a grăit Dumnezeu. Ci doar ți-am cerut s-o împingi. Și privește cum te-ai schimbat datorită acestei ascultări. Erai atât de slab și bolnav când ai primit porunca mea. Acum ești puternic și sănătos. Te-ai schimbat foarte mult. S-ar putea să nu fi putut muta piatra, dar asta pot s-o fac Eu. Și prin eforturile tale ți-ai exersat credința.

A existat mișcare în ceea ce făcea el? Nu. A existat progres? Da. Să nu confundăm mișcarea cu progresul în viața noastră. Ele se pot întâmpla în același timp. Doar pentru că nu vedem mișcare, să nu credem că nu există progres.

(Din rețelele de socializare) 

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

El a povestit despre acest lucru într-un reportaj al canalului de YouTube „Intelectul pe roți”.

Potrivit agricultorului, de obicei grădinarii rup primele flori și ovare pentru a lăsa tinerii copaci să prindă putere, însă utilizarea unui material săditor european de înaltă calitate a permis obținerea unui rezultat încă din primul sezon.

„Dacă plantăm puieți pe care îi iau din Italia sau Țările de Jos, se poate obține o recoltă chiar în anul plantării. Am făcut un experiment și am recoltat aproape 10 tone la hectar în anul plantării”, a menționat Pavlo Agatii.

Antreprenorul a povestit că, pentru livezile intensive, densitatea medie de plantare este de aproximativ 4 mii de puieți la hectar. În perioada de rodire completă, o astfel de livadă poate produce între 100 și 120 de tone de mere la hectar, însă încărcătura asupra copacilor trebuie reglementată cu precizie pentru a evita periodicitatea roadelor.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Despre aceasta, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat în cadrul unui briefing de joi, 6 august, informează publicația „Glavkom”.

Potrivit lui Ujvári, de la începutul anului 2026, UE a alocat deja Ucrainei 8,5 miliarde de euro pentru nevoi de apărare. Aceste fonduri pot fi utilizate pentru achiziționarea de avioane de vânătoare, rachete, precum și drone de rază scurtă și lungă de acțiune. În același timp, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a subliniat că lista armamentului necesar este formată chiar de Ucraina, după care este analizată de partea europeană.

„Examinăm această listă și acționăm pe baza ei”, a menționat Ujvári. El a explicat că Ucraina poate solicita, în special, finanțare pentru achiziționarea de rachete interceptoare sau echipamente conexe, după care UE va analiza o astfel de cerere.

Potrivit acestuia, schimbul de informații între părți continuă neîntrerupt, noile liste de echipamente necesare sosesc în mod constant, se încheie contracte, iar plățile sunt efectuate cât mai operativ posibil.

Ujvári a mai subliniat că Ucraina are oportunitatea de a obține finanțare nu doar pentru produse de fabricație europeană. Deși prioritatea se acordă armamentului fabricat în țările UE și în Ucraina, mecanismele în vigoare permit finanțarea achiziționării de echipamente produse în afara Uniunii Europene, dacă situația o cere.

Separat, el a dat asigurări că finanțarea ajutorului de apărare pentru Ucraina nu va încetini nici măcar în perioada estivală. Potrivit lui Ujvári, instituțiile europene continuă să lucreze în regim obișnuit pentru a asigura cât mai curând posibil implementarea proiectelor de apărare convenite.

„Lucrăm la turație maximă zi și noapte pentru a atinge cel mai rapid progres posibil”, a declarat el.

Reamintim că în ajun, pe 5 august, în timpul unei ședințe a Consiliului pentru Securitatea și Apărarea Națională, președintele Volodymyr Zelenski a declarat că de la începutul anului 2026 Ucraina a primit de aproape trei ori mai puțin rachete antibalistice, ceea ce a devenit o provocare serioasă pentru apărarea statului.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com