<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Libertatea Cuvântului (Cernăuți) &#187; Pagina principală</title>
	<atom:link href="https://lyberti.com/category/pagina-principala/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://lyberti.com</link>
	<description>Ziar social-politic şi de cultură din regiunea Cernăuţi</description>
	<lastBuildDate>Tue, 10 Nov 2026 13:47:38 +0000</lastBuildDate>
	<language>ru-RU</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.2.39</generator>
	<item>
		<title>Zelenski a explicat dacă Ucraina va recunoaște teritoriile ocupate ca fiind rusești de dragul păcii</title>
		<link>https://lyberti.com/zelenski-a-explicat-daca-ucraina-va-recunoaste-teritoriile-ocupate-ca-fiind-rusesti-de-dragul-pacii/</link>
		<comments>https://lyberti.com/zelenski-a-explicat-daca-ucraina-va-recunoaste-teritoriile-ocupate-ca-fiind-rusesti-de-dragul-pacii/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 01 Nov 2026 19:36:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Pagina principală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166166</guid>
		<description><![CDATA[Președintele a menționat că, după încetarea focului, se poate trece la discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Președintele a menționat că, după încetarea focului, se poate trece la discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina.</p>
<p>Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a declarat că subiectul principal al unei posibile întâlniri a liderilor – el însuși, Putin și Trump, pe care el propune să aibă loc în Turcia – trebuie să fie realizarea unei încetări complete și necondiționate a focului. Despre aceasta a declarat șeful statului, care s-a întâlnit cu Recep Tayyip Erdoğan, înainte de a pleca din Turcia, într-un interviu exclusiv acordat CNN Türk, informează „Glavcom”.</p>
<p>Potrivit lui Zelenski, negocierile la nivelul grupurilor tehnice vor avea pe ordinea de zi teme precum încetarea focului în sectorul energetic, încetarea focului pe mare și schimbul de prizonieri. Aceștia vor discuta dacă acest lucru este posibil și cum să se pregătească pentru summit-ul liderilor.</p>
<p>În același timp, principalul punct de pe ordinea de zi a summit-ului liderilor Zelenski îl numește realizarea unei încetări a focului necondiționate și complete, precum și monitorizarea acesteia prin intermediul unui „mecanism puternic”. „Realizarea unei încetări a focului este un lucru. Cum o veți controla ulterior și cine va face acest lucru este cu totul altceva. Apoi este vorba despre foaia parcurs pentru oprirea războiului”, a explicat șeful statului. O altă temă extrem de importantă a numit-o garanțiile de securitate pentru Ucraina.  „Recent, și Rusia și-a exprimat dorința de a primi garanții de securitate. Totuși, exact noi am fost atacați. Noi suntem partea care are nevoie de garanții de securitate. Dar și Rusia ridică această chestiune. Asta înseamnă că toată lumea este gata să o discute”, a adăugat Zelenski.</p>
<p>Zelenski a reiterat încă o dată că nu are de gând să recunoască teritoriile ucrainene ocupate ca fiind parte a Rusiei. „Nu putem fi de acord cu faptul că teritoriile noastre estice, inclusiv Crimeea, care se află sub ocupație rusă temporară, aparțin Rusiei. Acest lucru ar contrazice onoarea noastră, voința societății noastre și Constituția noastră. Ei cer să renunțăm voluntar la teritorii pe care ei înșiși nu au reușit să le cucerească. Aceasta este o idee irațională”, a dat el asigurări.</p>
<p>Președintele a adăugat că Moscova încearcă să transmită astfel de cereri Ucrainei prin intermediul unor intermediari, inclusiv americani. „Chestiunea teritorială este extrem de delicată. În primul rând, trebuie să ne gândim la oameni. Trebuie să le rezolvăm problemele. Trebuie să discutăm problemele la nivelul conducerii, cum ar fi: «Cum vom trăi mai departe?» și «Care vor fi garanțiile de securitate?». Și, cel mai important, cum să oprim războiul și să prevenim reînceperea lui”, a concluzionat Zelenski.</p>
<p>Anterior, Președintele Volodymyr Zelenski i-a propus dictatorului Putin să se întâlnească în Turcia.</p>
<p>Amintim că China nu este interesată într-un summit trilateral cu participarea Rusiei și a Statelor Unite pentru a discuta căile de încheiere a războiului din Ucraina.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/zelenski-a-explicat-daca-ucraina-va-recunoaste-teritoriile-ocupate-ca-fiind-rusesti-de-dragul-pacii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>DEPORTĂRILE STALINISTE ÎN LUMINA NOILOR CERCETĂRI (VII)</title>
		<link>https://lyberti.com/deportarile-staliniste-in-lumina-noilor-cercetari-vii/</link>
		<comments>https://lyberti.com/deportarile-staliniste-in-lumina-noilor-cercetari-vii/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 28 Oct 2026 10:52:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Pagina principală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166010</guid>
		<description><![CDATA[Martirii suburbiei Roșa a orașului Cernăuți Datorită cercetărilor efectuate de către membrii Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți, s-au descoperit informații ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Martirii suburbiei Roșa a orașului Cernăuți</strong></p>
<p>Datorită cercetărilor efectuate de către membrii Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți, s-au descoperit informații referitoare la destinul următorilor martiri din suburbia Roșa, incluși în lista doamnei Maria Saftencu, fosta secretară a Societății ,,Golgota” a românilor din regiunea Cernăuți – victime ale persecuțiilor staliniste, constituită în anul 1991:</p>
<p>AMARIȚEI Sava al lui Vasile, născut la 1897, în localitatea Hreațca, fostul județ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei, român, poseda studii primare, gardian public, locuitor al suburbiei Roșa. A fost arestat de reprezentanții Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS în ziua de 14 septembrie 1940, fiind acuzat de faptul că ,,este un element care prezintă un pericol social”. Interogatoriile feroce au durat șase luni. Pe data de 29 martie 1941, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS îl condamnă la 8 ani de detenție într-un lagăr stalinist de muncă corecțională. Reabilitat de către Procuratura regiunii Cernăuți la 12 mai 1989.</p>
<p>CERCHEZ Mihai al lui Grigore, născut la 1919, în orașul Cernăuți, încadrat la 28 iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina, român, poseda studii primare, muncitor. Este arestat de grănicerii sovietici din Detașamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS în ziua de 16 septembrie 1940. Pe data de 3 iunie 1941, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS îl condamnă la 3 ani de detenție într-un lagăr stalinist de muncă corecțională ,,pentru tentativa de trecere ilegală a frontierei de stat”. Reabilitat de către Procuratura regiunii Cernăuți la 28 aprilie 1992.</p>
<p>GROSU Constantin al lui Gheorghe, născut la 1910, în orașul Cernăuți, încadrat la 28 iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina, român, poseda studii medii incomplete, muncitor. Este arestat de grănicerii sovietici din Detașamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS în ziua de 7 noiembrie 1940. Pe data de 3 iunie 1941, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS îl condamnă la 3 ani de detenție într-un lagăr stalinist de muncă corecțională ,,pentru trecerea ilegală a frontierei de stat”. Reabilitat de către Judecătoria Regională Cernăuți la 24 decembrie 1990.</p>
<p>MOLOTIUC Mihai al lui Gheorghe, născut la 1897, în orașul Cernăuți, încadrat la 28 iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina. Este arestat de reprezentanții Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS în ziua de 27 iunie 1941, fiind acuzat de ,, agitație antisovietică”. Pe data de 30 iunie 1941, a fost împușcat în închisoarea nr. 1 din centrul regional, conform idicațiilor călăului Meșyk, fostul Comisar al Securității de Stat al RSS Ucrainene. Reabilitat de către Procuratura regiunii Cernăuți la 4 decembrie 1996.</p>
<p>OSTAFI Dumitru al lui Vasile, născut la 1887, în orașul Cernăuți, încadrat la 28 iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina, român, poseda studii superioare, învățător. Este arestat de reprezentanții Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS în ziua de 13 iunie 1941. Odată cu declanșarea operațiunilor militare între România și fosta Uniune Sovietică a fost transferat în interiorul imperiului bolșevic, unde interogatoriile și tortura au durat circa doi ani. Pe data de 5 mai 1943, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS îl condamnă la 8 ani de detenție pentru faptul că în perioada interbelică a fost ,,membru al unui partid contrarevoluționar” din România. Peste două zile după pronunțarea sentinței, moare într-un lagăr stalinist de muncă corecțională din Republica Komi a Federației Ruse. Reabilitat de către Procuratura regiunii Cernăuți la 30 mai 1989.</p>
<p>OSTAFI Gheorghe al lui Vasile, născut la 1900, în orașul Cernăuți, încadrat la 28 iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina, român, poseda studii medii incomplete, muncitor. Este arestat de reprezentanții Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS în ziua de 23 iunie 1941, fiind acuzat de ,,agitație antisovietică”. Pe data de 30 iunie 1941, a fost împușcat în închisoarea nr. 1 din centrul regional, conform indicațiilor călăului Meșyk, fostul Comisar al Securității de Stat al RSS Ucrainene. Reabilitat de către Procuratura regiunii Cernăuți la 4 decembrie 1996.</p>
<p>PRIC Vasile al lui Mihai, născut la 1919, în orașul Cernăuți, încadrat la 28 iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina, român, poseda studii medii incomplete, muncitor. Este aresta de grănicerii sovietici din Detașamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS în ziua de 16 septembrie 1940. Pe data de 3 iunie 1941, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS îl condamnă la 3 ani de detenție într-un lagăr stalinist de muncă corecțională ,,pentru tentativa de trecere ilegală a frontierei de stat”. Reabilitat de către Procuratura regiunii Cernăuți la 28 aprilie 1992.</p>
<p>URSU Nicolae al lui Petru, născut la 1910, în orașul Cernăuți, încadrat la 28 iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina, român, poseda studii primare, muncitor. Este arestat de reprezentanții Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS în ziua de 21 august 1940, fiind acuzat de faptul că ,,era un element care prezintă un pericol social”. Interogatoriile și tortura au durat nouă luni. Pe data de 28 mai 1941, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS îl condamnă la 8 ani de detenție într-un lagăr stalinist de muncă corecțională. Reabilitat de către Judecătoria Regională Cernăuți la 5 iunie 1965.</p>
<p>VEREGA Gheorghe al lui Simion, născut la 1895, în orașul Cernăuți, încadrat la 28 iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina, român, poseda studii medii incomplete. Pe data de 10 iunie 1941, ,,troika operativă” a Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că ,,era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitat conform Legii Ucrainei ,,Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.</p>
<p>VOINESCU-VOLOȘCIUC Gheorghe al lui Iordache, născut la 1901, în orașul Cernăuți, încadrat la 28 iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în Ucraina, român, poseda studii primare, funcționar. Este arestat de grănicerii sovietici din Detașamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS în ziua de 11 septembrie 1940. Pe data de 3 iunie 1941, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS îl condamnă la 3 ani de detenție într-un lagăr stalinist de muncă corecțională ,,pentru tentativa de trecere ilegală a frontierei de stat”.</p>
<p>Numele martirilor neamului, incluși în lista Mariei Saftencu, publicată în ziarul regional ,,Zorile Bucovinei” din 2007, au fost incrustate pe placa funerară a monumentului, înălțat în curtea bisericii din suburbia Roșa a orașului Cernăuți, în 1992. Câțiva ani mai târziu, acest monument este înlocuit cu un alt monument în memoria martirilor de la Roșa, înălțat de către Societatea ,,Golgota” a românilor din Ucraina, constituită în 2011. Cu mare părere de rău, pe plăcile funerare ale noului monument, nu se știe din ce considerente, nu și-au găsit locul lor cuvenit 20 de martiri din suburbia Roșa, incluși în lista Mariei Saftencu.</p>
<p><strong>Petru GRIOR, </strong></p>
<p><strong>directorul Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți </strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/deportarile-staliniste-in-lumina-noilor-cercetari-vii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>A încetat să bată inima fostei directoare a  Liceului Liderul „Ion Neculce” din Boian, Svetlana Gavca</title>
		<link>https://lyberti.com/a-incetat-sa-bata-inima-fostei-directoare-a-liceului-liderul-ion-neculce-din-boian-svetlana-gavca/</link>
		<comments>https://lyberti.com/a-incetat-sa-bata-inima-fostei-directoare-a-liceului-liderul-ion-neculce-din-boian-svetlana-gavca/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 21 Oct 2026 07:05:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Pagina principală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165758</guid>
		<description><![CDATA[Această veste tristă a fost comunicată prin rețelele de socializare de administrația și colectivul pedagogic al Liceului Liderul „Ion Neculce”. Svetlana Gavca a ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Această veste tristă a fost comunicată prin rețelele de socializare de administrația și colectivul pedagogic al Liceului Liderul „Ion Neculce”. Svetlana Gavca a fost un pedagog prin vocație și un adevărat lider al învățământului în limba română din regiunea Cernăuți.</p>
<p>„Există oameni care lasă în urma lor mai mult decât amintiri. Lasă lumină în sufletele celor care au cunoscut-o, cuvinte care rămân vii în inimă și o căldură pe care nici timpul nu o poate șterge.</p>
<p>Plecarea Svetlanei Gavca lasă în urmă tristețe, dor și un gol greu de exprimat în cuvinte. Amintirea sa va dăinui în inimile noastre, celor care au cunoscut-o, au apreciat-o și au prețuit-o.</p>
<p>În aceste clipe de profundă durere, colectivul Liceului Liderul „Ion Neculce” din Boian, transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate, rudelor și tuturor celor care suferă această pierdere.</p>
<p>Suntem alături de cei îndurerați și ne înclinăm cu respect în fața acestei despărțiri dureroase.</p>
<p>Oamenii dragi nu pleacă niciodată cu adevărat. Ei rămân în amintiri, în suflete și în tot ceea ce au lăsat frumos în urma lor. Drum lin spre lumină!”, se menționează în postarea de pe Facebook.</p>
<p>Profunde condoleanțe exprimă și colectivul publicației „Libertatea Cuvântului”, publicație cu care a colaborat Pedagogul cu inimă mare, Svetlana Gavca. Fie-i veșnică amintirea!</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/a-incetat-sa-bata-inima-fostei-directoare-a-liceului-liderul-ion-neculce-din-boian-svetlana-gavca/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>20 OCTOMBRIE – ISTORICUL ZILEI</title>
		<link>https://lyberti.com/20-octombrie-istoricul-zilei/</link>
		<comments>https://lyberti.com/20-octombrie-istoricul-zilei/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 20 Oct 2026 05:37:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Pagina principală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165713</guid>
		<description><![CDATA[La 20 octombrie 1821, la Cernăuţi s-a născut Carol Miculi, compozitor, pedagog şi pianist, discipol al lui Chopin şi profesor al lui Ciprian ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La 20 octombrie 1821, la Cernăuţi s-a născut <strong>Carol Miculi</strong>, compozitor, pedagog şi pianist, discipol al lui Chopin şi profesor al lui Ciprian Porumbescu. Carol Miculi  provine dintr-o familie armenească din Cernăuţi. El a studiat mai întâi medicina la Viena,  dar în 1844 a plecat la Paris, unde a fost student al lui Frédéric Chopin, la cursurile de pian (devenind mai târziu asistentul lui) și al lui Napoleon-Henri Reber la cursurile de compoziție. S-a întors în țară în 1847, înainte de începerea Revoluţiei din 1848. Între anii 1848-1857 Carol Miculi este profesor de pian la Cernăuţi, apoi dirijor al Societăţii Muzicale din Cernăuţi, între 1858–1870. De fapt, 1858 este considerat anul când tânărul pianist va lua cunoştinţă cu vechiul şi frumosul oraş Lviv, unde a fost invitat ca profesor de pian şi unde va activa câteva zeci de ani buni, până în 1888, în postul de director la Conservatorul din Lviv (atunci Lemberg). Între 1858–1887 a fost şi Director artistic al Asociaţiei Muzicale Galiţiene din Lemberg. Apreciat la vremea aceea de către Liszt şi Chopin, Carol Miculi a lăsat în urma sa o pleiadă de discipoli, care au perpetuat tradiţiile muzicale ale romantismului chopinian atât în muzica vocală de cameră, cât şi în multe din piesele instrumentale.</p>
<p>Prima compoziţie (melodie) la versurile lui Vasile Alecsandri „Dulce Bucovină” îi aparţine lui Carol Miculi. De asemenea, Carol Miculi a compus o variantă a melodiei la „Hora Unirii”, pe versurile lui Vasile Alecsandri. Carol Miculi este acela care a compus o Mesă consacrată sfinţirii (târnosirii) Bisericii Catedrale Pogorârea Sfântului Duh din Cernăuţi, care a avut loc în vara anului 1864, în prezenţa şi cu participarea episcopului Eugenie Hacman. Toată intelectualitatea românească de atunci era prezentă la sărbătoarea inaugurării Catedralei, inclusiv fraţii Hurmuzachi. Pe lângă faptul că a pregătit pentru tipar arii din folclorul românesc, ca editor, bucovineanul Carol Miculi şi-a înveşnicit numele în istoria muzicii universale prin faptul că a pregătit pentru publicare şi a editat operele complete ale marelui maestru Frédéric Chopin, într-o primă ediţie critică, pe care a şi prefaţat-o. Edițiile sale ale compozițiilor lui Chopin au fost publicate pentru prima oară în America, în anul 1895. Pentru meritele sale artistice, el a fost decorat în 1880 cu Crucea de Cavaler al Ordinului Împăratul Francisc Josef I.</p>
<p>Pe compozitorul Carol Miculi îl lega o strânsă prietenie cu preotul Iraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian Porumbescu. Câteva veri la rând, muzicianul venea să se odihnească la Şipotele Sucevei din Bucovina, la invitaţia părintelui paroh Iraclie, aducând neapărat cu el şi pianul. Părintele Iraclie Porumbescu avea pe atunci parohia la Şipote. Acolo soarta a întretăiat drumurile celor doi muzicieni, unul dintre care a fost fondatorul (în 1858) şi directorul Conservatorului din Lemberg, compozitor şi pianist consacrat, iar celălalt, care avea să devină „un Strauss“ al operetei româneşti, avea doar şase ani la acea vreme. Este vorba despre Ciprian Porumbescu. Carol Miculi a fost primul care i-a observat talentul muzical înnăscut al lui Ciprian. Şi tot el a fost acela care l-a învăţat a citi notele muzicale. Micuţul Ciprian a învăţat a cânta şi la pian sub îndrumarea lui Carol Miculi. Carol Miculi s-a stins din viaţă la 21 mai 1897, la Lviv, unde îşi doarme somnul de veci în cimitirul central Lyciakov al oraşului.</p>
<p>La 20 octombrie 1821, la București s-a născut <strong>Eufrosina Popescu – Marcolini</strong> (Eufrosina Vlasto),</p>
<p>actriță, a activat atât în teatrul dramatic, cât și în cel liric, cultivând o artă interpretativă realistă. Dovedind de timpuriu aplecarea pentru cântec, dans și recitare, în 1834 a devenit elevă a Școlii de muzică vocală, declamație și literatură a Filarmonicii din București, prima de acest gen din Țara Românească. La 16 ani, s-a măritat cu polcovnicul Theodor Popescu, aghiotant al voievodului Alexandru Ghica, dar, după numai câțiva ani de căsnicie, a rămas văduvă. A continuat studiile muzicale la Viena și Paris. Adoptând numele de Marcolini, a obținut mare succes pe scenele lirice din Italia și Franța (Veneția, Florența, Milano, Nisa). După aproape două decenii de carieră muzicală, care au făcut-o cunoscută în Europa, artista a revenit în țară, pentru a se dedica artei dramatice. Și timp de alte trei decenii, Eufrosina Popescu a fost cea mai apreciată actriță din teatrul românesc, făcând parte din diferite asociații actoricești. A creat roluri din dramaturgia românească, piesele lui Vasile Alecsandri, V.A. Urechia, Gheorghe Sion, Alexandru Macedonski, dar și din piese aparținând repertoriului universal: Vicleniile lui Scapin de Molière, Nunta lui Figaro de Pierre Caron de Beaumarchais, Don Carlos de Schiller etc. A decedat la 3 noiembrie 1900.</p>
<p>La 20 octombrie 1865 a murit <strong>Alexandru (Alecu) Donici</strong>, avocat, judecător, traducător şi fabulist, considerat de contemporani drept unul dintre cei mai de seamă literaţi ai epocii. El s-a născut în anul 1806, în localitatea Bezin, Orhei.  Descendent din viță nobilă de boieri moldoveni, Alecu Donici îsi începe activitatea la Chișinău, apoi la Iași, deținând o funcție importantă în Epitropia școlilor. Mai târziu devine asesor al Curții de Apel, fiind ales și Președinte al Judecătoriei Neamț în 1846. Membru activ al Divanului obștesc colaborează cu revistele „Albina Românească”, „Dacia literară”, „Propășirea” și alte publicații periodice din acea perioadă. În afară de fabule, a compus versuri și piese de teatru. O parte din strămoșii săi sunt înmormântați în cimitirul bisericii „Sf. Constantin și Elena” din Chișinău, pe care au ctitorit-o de-a lungul anilor câteva generații, însuși Donici găsindu-și somnul de veci la Iași. Mai multe surse dau ca dată a morţii lui Alexandru Donici ziua de 21 ianuarie 1865. Astăzi, o stradă din Chișinău îi poartă numele.</p>
<p>La 20 octombrie 1895 s-a născut lingvistul şi filologul <strong>Alexandru Rosetti</strong>, membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Suedeze de Științe. Alexandru Rosetti  (1895-1990) a fost istoric al limbii române, patron spiritual al școlii românești de lingvistică. A urmat cursurile Facultății de Litere (1916–1920), întrerupte în timpul războiului când a fost mobilizat pe front și rănit în luptele de la Mărășești. I-a avut profesori pe Ovid Densusianu, Ion Bianu, I.A. Candrea, Dimitrie Onciul. Și-a susținut doctoratul la Sorbona (1926). A fost profesor la Facultatea de Litere din București. S-a ocupat de editarea operelor complete ale scriitorilor și cronicarilor români ca Miron Costin, Ion Neculce, Grigore Ureche sau Ion Luca Caragiale. A fost directorul Fundației Regale pentru Literatură și Artă a regelui Carol al II-lea, cea mai prestigioasă editură din România din epoca interbelică (1933–1947). A înființat, în 1963, Centrul de Cercetări Fonetice și Dialectologie al Academiei.</p>
<p>La 20 octombrie 2015 a încetat din viață <strong>Vasile Ilica</strong>, publicist, scriitor, cercetător asupra masacrelor antiromânești din nordul Bucovinei, veteran de război. S-a născut la 11 noiembrie 1924 în comuna Broscăuţii Noi din fostul judeţ Storojineţ din nordul Bucovinei. Cursurile primare le-a urmat în comuna natală, iar cele secundare — la Liceul din oraşul Storojineţ.  În 1944 a luat calea refugiului în România, în oraşul Timişoara, unde am susţinut examenul de bacalaureat.  A activat în cadrul diverselor întreprinderi de construcţii în calitate de şef de şantier sau şef de sector  în zona judeţelor Baia Mare şi Bihor. După 1989, când a ieșit la pensie, a făcut dese călătorii în Basarabia şi nordul Bucovinei, ca membru şi activist cultural voluntar al Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina“ – Filiala Bihor, dedicându-se acţiunilor de strângere a legăturilor cu românii din nordul Bucovinei şi ai celor de dincolo de Prut. În 1992 a devenit membru şi colaborator al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihail Eminescu“ din Cernăuţi, căreia i-a donat o importantă bibliotecă de carte românească, pe care le-a moştenit de la unchiul său Mihai Ilica, profesor de limba şi literatura română în oraşul Chişinău în perioada 1920–1943.  În desele deplasări făcute în nordul Bucovinei în perioada 1991–1998 s-a dedicat strângerii de materiale şi mărturii legate de evenimentele ce au avut loc în preajma datei de 1 aprilie 1941 lângă Fântâna Albă, acţiune ce s-a concretizat prin apariţia a unei serii de lucrări dedicate relatării unor evenimente dramatice de istorie trăită, cu care s-a confruntat populația din nordul Bucovinei chiar în primul an de ocupație sovietică.</p>
<p><strong>Evenimente istorice din ziua de 20 octombrie</strong>:</p>
<p>1595:  Armata lui Mihai Viteazul, sprijinită de aliații creștini conduși de principele Sigismund Báthory, a cucerit cetatea otomană Giurgiu, după ce artileria toscană a distrus o parte a fortificațiilor. Victoria a încheiat campania din toamna anului 1595, contribuind la îndepărtarea trupelor otomane care ocupaseră Bucureștiul și Târgoviștea și consolidând prestigiul militar al domnitorului. Înaintea asaltului final asupra cetății, marele vizir Sinan Pașa fusese surprins cu oastea împărțită pe podul de vase întins peste Dunăre. Podul a fost distrus, mii de ostași otomani au pierit în apele fluviului, iar Sinan Pașa a fost nevoit să privească neputincios de pe malul sudic cum oștile creștine eliberează mii de robi și recuperează prada acumulată de turci în timpul campaniei.</p>
<p>1818: Marea Britanie și Statele Unite au stabilit frontiera de-a lungul paralelei a 49-a între Canada și Statele Unite.</p>
<p>1917:  S-a deschis la Chișinău Congresul Ostașilor Moldoveni, la care au participat aproximativ 900 de delegați reprezentând militari moldoveni din armata rusă. Congresul a proclamat autonomia teritorială și politică a Basarabiei și a decis constituirea Sfatului Țării, organul legislativ care, în martie 1918, avea să voteze Unirea Basarabiei cu România, documentele originale ale adunării păstrându-se în fondurile Agenției Naționale a Arhivelor din Republica Moldova.</p>
<p>1929:Comitetul Central al Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice a proclamat colectivizarea totală.</p>
<p>1937: S-a născut la București Vlad Georgescu, care avea să devină istoric, intelectual anticomunist și una dintre vocile importante ale exilului românesc. Între 1983 și 1988, el a condus Departamentul românesc al postului Radio Europa Liberă de la München, transformându-l într-o sursă esențială de informații și critică a regimului Ceaușescu.</p>
<p>1939: Comisariatul Poporului pentru Căile Ferate al URSS a aprobat graficul circulației feroviare regulate pe ruta Moscova-Kiev-Lviv. A fost organizată o cursă nouă pe ruta Kiev-Lviv.</p>
<p>2024:  Republica Moldova a organizat un referendum constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană, în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Rezultatul a fost extrem de strâns: 50,35% dintre voturile valabil exprimate au fost favorabile, iar Curtea Constituțională a validat ulterior modificarea Constituției, consacrând integrarea europeană drept obiectiv strategic al statului.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFKcGxyQ1FhOWVydzZSa1Y5c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHla9WDnJGKXoIXC4uUZwDgT6d5lMUOBBGdQlRTTYMTWr89D6eIil-BVKxUJb_aem_KaLhDnTkOqB7SoH-2JEDvg&amp;h=AUDb3Wy1NRfe40ZN5tU7gAn4ietQghW_wfnqBKyLubgtuOWqXELKhinEb8wAa0ruKCz1QJW6NFNiglq5BDnlmvWKXzhrXkNmTbrinAMqWuHPFHSK_h8CQRLCxQ1LXFtJLwa8YoYFgakV-ZtU&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUAz17dpnBusvoiri-gUhz6eKUP3SHyPHHNmje-wHrBlw_Sly3_YFB7VSEM00M3Rcbj9FhcGo9JpxmGzNBH9WWemV9-9uw4gU-ofqLxIhEtmLScGWw0YAxfMjAMTzw5-lTBMg3ERkexYyn74V_QMi5Kuw_mHgXYCoA6yS4xlGPtyA8wSYzIWWiWPU3FfEQ"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/20-octombrie-istoricul-zilei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Valentyn Melnyk din Hliboca a fost decorat post-mortem cu ordinul „Pentru vitejie”, gradul III</title>
		<link>https://lyberti.com/valentyn-melnyk-din-hliboca-a-fost-decorat-post-mortem-cu-ordinul-pentru-vitejie-gradul-iii/</link>
		<comments>https://lyberti.com/valentyn-melnyk-din-hliboca-a-fost-decorat-post-mortem-cu-ordinul-pentru-vitejie-gradul-iii/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 19 Oct 2026 18:09:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Pagina principală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165701</guid>
		<description><![CDATA[Distincția de stat i-a fost înmânată mamei apărătorului căzut la datorie de către locotenentul Ivan Fonariuk, ofițer al grupului de asistență socială al ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Distincția de stat i-a fost înmânată mamei apărătorului căzut la datorie de către locotenentul Ivan Fonariuk, ofițer al grupului de asistență socială al Statului Major al Brigăzii  68 Independente de Vânători de Munte  „Oleksa Dovbuș”, în cadrul căreia a servit Valentyn.</p>
<p>Valentyn Melnyk, cu indicativul „Homa”, s-a alăturat apărării Ucrainei în 2024. A fost luptător de asalt, iar ulterior a servit ca operator de drone de luptă. Rudele povestesc că acesta scotea camarazii răniți de sub bombardamente și ajuta la recuperarea celor căzuți de pe câmpul de luptă. A supraviețuit la șase contuzii, însă a continuat să-și îndeplinească misiunile de luptă. Îi spunea mamei sale că operatorii de drone sunt ochii armatei și că este nevoie de el acolo.</p>
<p>Înainte de război, Valentyn iubea să lucreze cu lemnul și să creeze manual lucruri frumoase. Visa la propria casă, la o familie și la copii. Își dorea să trăiască, să muncească și să se bucure de lucrurile simple.</p>
<p>Ultima discuție cu mama sa a avut loc la 1 aprilie 2026. În noaptea următoare, în apropierea satului Vasylivka din regiunea Donețk, o bombă ghidată inamică a lovit buncărul în care se afla grupul de operatori de drone. Valentyn avea doar 28 de ani&#8230;</p>
<p>Nu a apucat să-și îndeplinească visurile. Pentru apropiați va rămâne pentru totdeauna un fiu iubitor, pentru micile fine ale sale — un naș bun, iar pentru camarazi — al lor „Homa”, săritor la nevoie.</p>
<p>Valentyn a fost distins cu Ordinul „Pentru vitejie”, gradul III, post-mortem, pentru curaj personal, eroism  și devotament în apărarea Ucrainei.</p>
<p>Înmânarea distincției de stat a avut loc la începutul celei de-a 82-a sesiuni extraordinare a Consiliului de Orășel Hliboca de legislatura a VIII-a.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAcGRvZgFicmlkETFKcGxyQ1FhOWVydzZSa1Y5c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHla9WDnJGKXoIXC4uUZwDgT6d5lMUOBBGdQlRTTYMTWr89D6eIil-BVKxUJb_aem_KaLhDnTkOqB7SoH-2JEDvg&amp;h=AUDb3Wy1NRfe40ZN5tU7gAn4ietQghW_wfnqBKyLubgtuOWqXELKhinEb8wAa0ruKCz1QJW6NFNiglq5BDnlmvWKXzhrXkNmTbrinAMqWuHPFHSK_h8CQRLCxQ1LXFtJLwa8YoYFgakV-ZtU&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUAz17dpnBusvoiri-gUhz6eKUP3SHyPHHNmje-wHrBlw_Sly3_YFB7VSEM00M3Rcbj9FhcGo9JpxmGzNBH9WWemV9-9uw4gU-ofqLxIhEtmLScGWw0YAxfMjAMTzw5-lTBMg3ERkexYyn74V_QMi5Kuw_mHgXYCoA6yS4xlGPtyA8wSYzIWWiWPU3FfEQ">www.lyberti.com</a>  </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/valentyn-melnyk-din-hliboca-a-fost-decorat-post-mortem-cu-ordinul-pentru-vitejie-gradul-iii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>SSU a lichidat un canal de aprovizionare cu arme trofeu de pe front în Bucovina și un atelier clandestin de arme la Cernăuți</title>
		<link>https://lyberti.com/ssu-a-lichidat-un-canal-de-aprovizionare-cu-arme-trofeu-de-pe-front-in-bucovina-si-un-atelier-clandestin-de-arme-la-cernauti/</link>
		<comments>https://lyberti.com/ssu-a-lichidat-un-canal-de-aprovizionare-cu-arme-trofeu-de-pe-front-in-bucovina-si-un-atelier-clandestin-de-arme-la-cernauti/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 15 Oct 2026 12:29:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Pagina principală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165555</guid>
		<description><![CDATA[Serviciul de Securitate al Ucrainei (SSU) a deconspirat o schemă infracțională de amploare privind livrarea de mijloace de distrugere și substanțe explozive din ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Serviciul de Securitate al Ucrainei (SSU) a deconspirat o schemă infracțională de amploare privind livrarea de mijloace de distrugere și substanțe explozive din zona de luptă pe teritoriul regiunii Cernăuți. Conform materialelor cauzei, infractorul s-a dovedit a fi un adjunct al comandantului uneia dintre unitățile militare ucrainene, în vârstă de 27 de ani. El a atras în această „afacere” ilegală un locuitor din Cernăuți, căruia îi vindea „marfa” periculoasă. Acest lucru este raportat de Direcția SSU din regiunea Cernăuți.</p>
<p>Făptașul expedia mijloacele de distrugere „cumpărătorului” sub forma unor colete de uz casnic obișnuite, transportate cu mașini particulare și folosind „în necunoștință de cauză” șoferi cunoscuți care nu știau conținutul pachetelor.</p>
<p>Operativii SSU au documentat treptat mai multe episoade în care suspectul a vândut 148 de proiectile de artilerie, 128 de focoase și 390 kg de explozibil. Pentru un asemenea arsenal, infractorul a primit peste 100.000 de grivne.</p>
<p>De asemenea, Serviciul de Securitate a depistat la Cernăuți un localnic care organizase producția și vânzarea de arme de foc pentru mediul criminal. Conform materialelor cauzei, făptașul este un șomer în vârstă de 38 de ani din Cernăuți. Acesta cumpăra din magazine specializate pistoale de start și alte arme pentru achiziționarea cărora nu sunt necesare permise speciale. Ulterior, într-un „atelier de arme” amenajat chiar de el în subsolul unei clădiri rezidențiale, le modifica cu ajutorul unor echipamente speciale și le vindea reprezentanților cercurilor interlope.</p>
<p>Operativii SSU au documentat o tentativă a suspectului de a vinde unul dintre aceste pistoale, iar în timpul percheziției au confiscat încă patru. Toate exemplarele confiscate au fost recunoscute drept arme de foc în urma expertizei.</p>
<p>În baza materialelor serviciului special, suspecții au fost puși sub acuzare în conformitate cu partea 1 a articolului 263 (purtarea, păstrarea, achiziționarea, predarea sau vânzarea de arme de foc fără permisiunea prevăzută de lege) din Codul Penal al Ucrainei. Sancțiunea acestui articol prevede o pedeapsă cu închisoarea de la trei la șapte ani.</p>
<p>Măsurile complexe au fost desfășurate de angajații Departamentului SSU din regiunea Cernăuți, în comun cu Poliția Națională, sub conducerea procesuală a Procuraturii Specializate în domeniul Apărării din Regiunea de Vest Cernăuți și a Procuraturii Districtuale Cernăuți.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/ssu-a-lichidat-un-canal-de-aprovizionare-cu-arme-trofeu-de-pe-front-in-bucovina-si-un-atelier-clandestin-de-arme-la-cernauti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Lângă Prut, la Cernăuți, se propune amenajarea de faleze și zone de odihnă</title>
		<link>https://lyberti.com/langa-prut-la-cernauti-se-propune-amenajarea-de-faleze-si-zone-de-odihna/</link>
		<comments>https://lyberti.com/langa-prut-la-cernauti-se-propune-amenajarea-de-faleze-si-zone-de-odihna/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 Oct 2026 16:47:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Pagina principală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165460</guid>
		<description><![CDATA[Faleze, locuri de agrement și un acces mai facil la apă sunt propuse a fi amenajate în apropierea râului Prut din Cernăuți. În ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Faleze, locuri de agrement și un acces mai facil la apă sunt propuse a fi amenajate în apropierea râului Prut din Cernăuți. În paralel, în cadrul elaborării planului complex al comunității, se stabilesc cu precizie limitele bazinelor hidrografice și ale fâșiilor de protecție riverană, luând în considerare datele ecologice și riscurile de inundații. Despre aceste propuneri a relatat directoarea Departamentului Orășenesc de Urbanism și Arhitectură, Mariana Gavrilița, scrie C4.</p>
<p>„Astăzi, Prutul nu este folosit practic ca parte a spațiului urban. Ne-am dori să creăm lângă el noi puncte de atracție – zone de odihnă, faleze, locuri pentru petrecerea timpului liber. Râul trebuie să devină mai accesibil pentru locuitorii și oaspeții orașului”, menționează Mariana Gavrilița.</p>
<p>Potrivit funcționarei, fâșiile de protecție riverană sunt deja marcate pe hărțile actualului plan general al Cernăuților. Totuși, informațiile despre majoritatea acestora nu au fost încă introduse în Cadastrul Funciar de Stat.</p>
<p>În timpul pregătirii planului complex, limitele bazinelor de apă sunt clarificate. Hotarele exacte ale fâșiilor de protecție riverană vor trebui introduse în cadastru. După cum explică Gavrilița, acest lucru va ajuta la controlul utilizării terenurilor din apropierea apei.</p>
<p>În cadrul documentului a fost elaborat și un plan peisagistic. Acesta definește teritoriile naturale care trebuie conservate și locurile pentru dezvoltarea zonelor verzi. Printre sarcinile sale se numără conservarea râurilor mici și a bazinelor hidrografice, reducerea riscurilor de inundații și revitalizarea teritoriilor industriale abandonate din lunca Prutului.</p>
<p>Proiectul prevede o creștere a ponderii teritoriilor naturale și a celor destinate recreerii în natură de la 18% la 28% din suprafața comunității Cernăuți. Acest indicator se referă la Cernăuți, Corovia și Cernauca în ansamblu, și nu doar la malurile Prutului.</p>
<p>Planul complex este încă în curs de finisare. Urmează expertiza de stat și, după avizul favorabil al acesteia, examinarea documentului de către Consiliul Orășenesc.</p>
<p>Chiar și aprobarea planului nu va însemna începerea automată a lucrărilor de amenajare.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR12hedSrap70lRrx0XK6n4fx5G_ywZWoah59_uYWH3o5UdtyLFMbkby88g_aem_wC0kctfXBpKYmsczmiRBKA">www.lyberti.com</a>  </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/langa-prut-la-cernauti-se-propune-amenajarea-de-faleze-si-zone-de-odihna/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un violonist originar din Cernăuți a cercetat sonate vechi în SUA</title>
		<link>https://lyberti.com/un-violonist-originar-din-cernauti-a-cercetat-sonate-vechi-in-sua/</link>
		<comments>https://lyberti.com/un-violonist-originar-din-cernauti-a-cercetat-sonate-vechi-in-sua/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 07 Oct 2026 15:16:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Pagina principală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165276</guid>
		<description><![CDATA[Oleksii Gamov este un violonist care lucrează în SUA, cântă în orchestre simfonice și deține titlul de doctor în artă muzicală. Cercetarea sa ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Oleksii Gamov este un violonist care lucrează în SUA, cântă în orchestre simfonice și deține titlul de doctor în artă muzicală.</p>
<p>Cercetarea sa asupra muzicii ucrainene din secolul al XX-lea a fost publicată recent de revista britanică „The Strad”, una dintre cele mai cunoscute publicații internaționale despre muzică, scrie molbuk.ua. Oleksii s-a arătat interesat de două piese puțin cunoscute, care aproape că au dispărut din viața muzicală. Este vorba despre sonata lui Naum Lapinski din 1935 și sonata în la minor a lui Mykola Silvanski din 1978.</p>
<p>Oleksii Gamov s-a născut la Cernăuți. Din copilărie a îndrăgit muzica. Abilitățile sale au fost observate de mătușa sa, Alla Gamova, care predă la Școala de muzică nr. 2. Ea l-a adus pe băiat la această școală.  Apoi Oleksii s-a înscris la Colegiul de Arte „Isidor Vorobchievici” din Cernăuți, unde a studiat la clasa Ludmilei Martyniuk. Anume ea a influențat asupra formării sale ca muzicant.</p>
<p>Ulterior, Oleksii a început să-și creeze o carieră profesională în SUA. A plecat să studieze în SUA datorită cunoștinței cu un alt muzician din Cernăuți – violonistul Iacob Voldman, care preda la o universitate americană.</p>
<p>Inițial a studiat la Universitatea din Louisiana de Sud-Est, apoi la Universitatea din Tennessee, iar și-a finalizat studiile la Universitatea din Nevada, Las Vegas. În 2022, a obținut titlul de doctor în artă muzicală.</p>
<p>În SUA, el a evoluat, de asemenea, în orchestre și a condus o orchestră la una dintre universități. În prezent, Oleksii este muzician în Orchestra Simfonică din Baton Rouge și în Orchestra Simfonică din Florida de Sud. Cernăuțiul a rămas o parte importantă în cariera sa muzicală. Oleksii povestește că, începând din 2007, a concertat regulat la Filarmonica Regională din Cernăuți alături de orchestra condusă de Iosif Sozanski. Potrivit lui, pentru un tânăr muzician aceasta a fost o oportunitate specială – aceea de a interpreta piese solistice cu orchestra. La filarmonică, Oleksii a creat și două programe de autor – cu lucrări de Haydn și Șostakovici, respectiv Beethoven și Schnittke.</p>
<p>Ideea de a cerceta piese ucrainene puțin cunoscute i-a venit lui Oleksii în timpul lucrului la teza de doctorat. El a decis să se îndrepte spre muzica rămasă aproape neexplorată. Așa a găsit sonata lui Naum Lapinski din 1935 și Sonata în la minor a lui Mykola Silvanski din 1978. „Ambele lucrări sunt tipărite și disponibile pentru interpretare, însă nu au o tradiție consacrată de interpretare și înregistrări”, remarcă Oleksii.</p>
<p>Muzicianul a cercetat nu doar istoria creării compozițiilor, ci și modul în care acestea trebuie interpretate la vioară. Oleksii caracterizează sonata lui Naum Lapinski ca fiind o operă cu trăsături distinctive de romantism. Interpretarea ei durează aproximativ 15 minute. Sonata în la minor a lui Mykola Silvanski este mai lungă – aproape 30 de minute. În aceasta, violonistul evidențiază o legătură puternică cu muzica folclorică ucraineană. După ce a lucrat la aceste sonate, Oleksii a decis să le facă cunoscute unui public mai larg. Așa a luat naștere articolul pentru „The Strad”, una dintre cele mai cunoscute publicații internaționale despre muzică. După apariția publicației, Oleksii a primit mesaje de la foștii săi profesori. Aceștia l-au felicitat și i-au împărtășit impresiile lor. I-au susținut cercetarea și universitățile unde a studiat.</p>
<p>Oleksii nu se limitează doar la cercetări. Lucrând cu studenții în SUA, el încearcă să îi familiarizeze cu operele compozitorilor ucraineni. În special, în timpul activității sale la Universitatea de Stat din Colorado, Pueblo, el a inclus „Melodia” lui Myroslav Skoryk în unul dintre programe. „Scopul este simplu: ca muzica ucraineană să fie interpretată nu doar în Ucraina”, conchide Oleksii Gamov.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR3lWGcv6fn1tcbuAytMdrxnZ0YYRfIPxY5P26xcg2VEhWMglGcmcZT7grQ_aem_bc9jyCE0rTZTOBo_tMinPQ">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/un-violonist-originar-din-cernauti-a-cercetat-sonate-vechi-in-sua/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Soare și până la +25°C: cum va fi vremea în regiunea Cernăuți în următoarele zile</title>
		<link>https://lyberti.com/soare-si-pana-la-25c-cum-va-fi-vremea-in-regiunea-cernauti-in-urmatoarele-zile/</link>
		<comments>https://lyberti.com/soare-si-pana-la-25c-cum-va-fi-vremea-in-regiunea-cernauti-in-urmatoarele-zile/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 06 Oct 2026 12:20:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Pagina principală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165237</guid>
		<description><![CDATA[În următoarele zile, în regiunea Cernăuți vremea va fi însorită, fără precipitații. Despre aceasta informează Centrul Hidrometeorologic Regional din Cernăuți. Temperaturile nocturne vor ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În următoarele zile, în regiunea Cernăuți vremea va fi însorită, fără precipitații.</p>
<p>Despre aceasta informează Centrul Hidrometeorologic Regional din Cernăuți. Temperaturile nocturne vor oscila în limitele a 4–9°C, în munți de la -2°C până la 3°C, cele din timpul zilei vor fi de 18–23°C, iar pe 8 octombrie chiar și de 25°C.</p>
<p>Un front atmosferic rece va aduce, în ziua de 9 octombrie, ploi slabe și o scădere a temperaturilor nocturne până la 2–7°C, iar ziua aerul se va încălzi până la 15–20°C.</p>
<p>După cum prognozează meteorologul Natalka Didenko, pe 6 octombrie anticiclonul va determina vremea pe întreg teritoriul nostru, nu vor fi ploi, va fi din nou mult soare. „Chiar și pe 7 și 8 octombrie, această vreme minunată și confortabilă se va menține. Însă pe parcursul zilelor de 9 și 10 octombrie, un front atmosferic rece va aduce ploi și o răcire”, prognozează N. Didenko.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/soare-si-pana-la-25c-cum-va-fi-vremea-in-regiunea-cernauti-in-urmatoarele-zile/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Pe fațada Universității Naționale din Cernăuți a fost prezentată instalația luminoasă „Codul Cernăuți”</title>
		<link>https://lyberti.com/165114/</link>
		<comments>https://lyberti.com/165114/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 02 Oct 2026 19:27:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CERNĂUȚI]]></category>
		<category><![CDATA[Pagina principală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165114</guid>
		<description><![CDATA[Implementarea acesteia a durat aproximativ jumătate de an, iar bugetul a depășit 50.000 de dolari. Proiecția va avea loc, de asemenea, pe 3 ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Implementarea acesteia a durat aproximativ jumătate de an, iar bugetul a depășit 50.000 de dolari. Proiecția va avea loc, de asemenea, pe 3 și 4 octombrie, între orele 20:00 și 23:00, relatează Suspilne Cernăuți.</p>
<p>Autorul iluminatului și al instalației audiovizuale este designerul de lumini Mykola Kabluka. Potrivit lui, ideea de a ilumina fațada universității a apărut încă înainte de războiul la scară largă. Atunci se analiza posibilitatea de a face o astfel de proiecție regulată — după exemplul orașelor turistice, unde spectacolele de lumini pe clădiri cunoscute au loc la ore stabilite. Din cauza invaziei la scară largă, aceste planuri au fost amânate. Ulterior, s-a decis realizarea cel puțin temporară a ideii.</p>
<p>„Războiul a amânat aceste planuri. Și, dat fiind că toată lumea este deja extenuată, războiul continuă, iar noi nu știm cât va mai dura, a apărut ideea de a readuce în atenție acest gând și de a oferi orașului, cel puțin temporar, un astfel de pozitiv prin intermediul luminii”, spune Kabluka.</p>
<p>Potrivit lui, ideea actualei instalații a apărut acum un an, iar lucrările active la implementarea ei au început în urmă cu aproximativ jumătate de an.</p>
<p>În perioada 2–4 octombrie, pe fațada universității va fi prezentat spectacolul de lumini „Codul Cernăuți”. Timp de șase minute, instalația va spune povestea orașului prin intermediul luminii, graficii și muzicii. În total, spectacolul luminos se va desfășura între orele 20:00 și 23:00.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a><strong>  </strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/165114/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>În Bucovina, luna Brumărel a început cu prima brumă</title>
		<link>https://lyberti.com/in-bucovina-luna-brumarel-a-inceput-cu-prima-bruma/</link>
		<comments>https://lyberti.com/in-bucovina-luna-brumarel-a-inceput-cu-prima-bruma/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 01 Oct 2026 09:47:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Pagina principală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165069</guid>
		<description><![CDATA[În regiunea Cernăuți au fost înregistrate primele înghețuri. Despre aceasta informează Centrul Hidrometeorologic Regional din Cernăuți. Dimineața, pe 1 octombrie, în regiune s-au ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În regiunea Cernăuți au fost înregistrate primele înghețuri. Despre aceasta informează Centrul Hidrometeorologic Regional din Cernăuți.</p>
<p>Dimineața, pe 1 octombrie, în regiune s-au înregistrat înghețuri la suprafața solului de 0-3°C.</p>
<p>Sinopticienii au avertizat despre fenomene meteorologice periculoase (nivelul I de pericol, galben). Astăzi, la Cernăuți, la ora 7:00, temperatura aerului a fost de +4° grade.</p>
<p>În timpul zilei, temperatura va urca la Cernăuți până la 18-20° grade, în regiune – 15-20°, iar la munte – 11-16°.</p>
<p>Anterior s-a raportat că în perioada 1-3 octombrie în Ucraina sunt așteptate înghețuri.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR1fWPUt2IRVV4QJUlL0cTfY02SfsWRNptFsIYO-7XhPUw1Gc6bCLPVYPo4_aem_8S0GulcUPGA4aLOflxkX-Q">www.lyberti.com</a> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/in-bucovina-luna-brumarel-a-inceput-cu-prima-bruma/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Donald Trump a semnat proiectul de lege privind „sancțiunile infernale” împotriva Rusiei. Zelenski a mulțumit</title>
		<link>https://lyberti.com/donald-trump-a-semnat-proiectul-de-lege-privind-sanctiunile-infernale-impotriva-rusiei-zelenski-a-multumit/</link>
		<comments>https://lyberti.com/donald-trump-a-semnat-proiectul-de-lege-privind-sanctiunile-infernale-impotriva-rusiei-zelenski-a-multumit/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 19 Sep 2026 08:51:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Pagina principală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=164613</guid>
		<description><![CDATA[Președintele SUA, Donald Trump, a semnat proiectul de lege al regretatului senator Lindsey Graham privind „sancțiunile infernale” împotriva Rusiei, care fusese aprobat anterior ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Președintele SUA, Donald Trump, a semnat proiectul de lege al regretatului senator Lindsey Graham privind „sancțiunile infernale” împotriva Rusiei, care fusese aprobat anterior de Camera Reprezentanților a Congresului SUA. Acest lucru este raportat de Censor.NET, cu referire la site-ul Casei Albe. Legea intră în vigoare imediat după semnarea de către Președintele SUA.</p>
<p>Proiectul de lege prevede noi sancțiuni împotriva Rusiei și Iranului, acordând totodată Președintelui SUA puterea de a impune tarife vamale de până la 100% pentru cei mai mari cumpărători de resurse energetice rusești.</p>
<p>La începutul lunii aprilie 2025, un proiect de lege privind noi sancțiuni împotriva Rusiei a fost înaintat Senatului SUA, prevăzând introducerea unui tarif vamal de 500% la importul de mărfuri din țările care continuă să achiziționeze petrol și alte materii prime rusești. Coautori ai documentului au fost senatorii Lindsey Graham (republican) și Richard Blumenthal (democrat).</p>
<p>La 10 iulie 2026, în timpul unei vizite la Kiev, senatorul Lindsey Graham a anunțat că s-a ajuns la un acord cu administrația Casei Albe privind o nouă versiune a proiectului de lege referitor la sancțiunile împotriva Federației Ruse.</p>
<p>La 28 iulie, Senatul SUA a organizat primul vot procedural privind proiectul de lege de introducere a noilor sancțiuni împotriva Rusiei și Iranului. Documentul a fost susținut de 86 de senatori.</p>
<p>La 7 august, proiectul de lege privind sancțiuni de amploare împotriva Federației Ruse și Iranului a fost susținut de marea majoritate a Senatului SUA. Pentru aprobarea sa au fost exprimate 86 de voturi, împotrivă — doar 11.</p>
<p>La 16 septembrie, Camera Reprezentanților a Congresului SUA a adoptat proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, denumit după regretatul senator Lindsey Graham. Pentru document au votat 262 de congresmeni, împotrivă — 159. Proiectul de lege prevede o intensificare semnificativă a presiunii sancțiunilor asupra Rusiei. În special, acesta oferă Președintelui SUA împuternicirea de a impune tarife de până la 100% împotriva țărilor care continuă să cumpere resurse energetice rusești.</p>
<p>Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, i-a mulțumit lui Donald Trump pentru semnarea „legii numite după Lindsey O. Graham” referitoare la noile sancțiuni „infernale” împotriva Rusiei. Liderul ucrainean a scris despre acest lucru pe contul său din rețeaua de socializare X, transmite Dialog.</p>
<p>Zelenski a amintit că proiectul de lege privind noile sancțiuni împotriva Rusiei a fost elaborat de regretatul senator american Lindsey Graham, care a susținut activ Ucraina. Graham a vorbit întotdeauna despre necesitatea intensificării presiunii asupra Rusiei pentru a o obliga să oprească războiul.</p>
<p>Președintele ucrainean consideră că cel mai bun mod de a cinsti memoria lui Graham va fi punerea în aplicare deplină și cât mai rapidă a prevederilor legii pe care acesta a promovat-o. „Legea numită după Lindsey O. Graham” a fost deja semnată de Președintele american, Donald Trump. Înainte de aceasta, a fost aprobată de Senat și de Camera Reprezentanților a Congresului SUA.</p>
<p>Legea acordă Președintelui SUA dreptul de a introduce tarife vamale în valoare de până la 100% pentru mărfurile provenite din țări care sunt cei mai mari cumpărători de resurse energetice rusești (în prezent acestea sunt China, India, Turcia, Ungaria și Slovacia – n. red.) și de 500% – pentru toate importurile din Rusia în SUA.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/donald-trump-a-semnat-proiectul-de-lege-privind-sanctiunile-infernale-impotriva-rusiei-zelenski-a-multumit/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
