„Aceasta este natura opoziției – să se opună a tot ceea ce se face pentru binele Moldovei, să promoveze agenda Federației Ruse și să își dorească ca țara noastră să rămână neputincioasă, incapabilă să răspundă cerințelor de securitate în interesul cetățenilor”, a declarat Nosatîi.

Conform ministrului Apărării, noul acord nu face decât să extindă cadrul existent de cooperare dintre Chișinău și Kiev. Acesta acoperă modernizarea tehnicii militare, logistica, pregătirea specialiștilor, protecția infrastructurii critice, apărarea cibernetică și dezvoltarea tehnologiilor de supraveghere a spațiului aerian.

Nosatîi a subliniat că interacțiunea va avea loc sub formă de consultări, analiză și schimb de informații tehnico-științifice, documentație specializată, experiență și realizări profesionale. El a respins afirmațiile opoziției potrivit cărora înțelegerile ar avea ca scop antrenarea Moldovei într-un conflict militar.

„Scopul parteneriatului este exclusiv protejarea populației și a spațiului aerian de dronele rusești și de alte pericole și amenințări la adresa securității naționale”, a subliniat ministrul.

El a mai menționat că Moldova a încheiat peste 120 de acorduri militare cu diferite state, inclusiv cu Belarus și Rusia. Tratatul de bază privind cooperarea cu Ucraina a fost semnat de cele două țări încă din 1993, fiind ulterior ratificate alte 11 acorduri bilaterale.

După semnarea documentului, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a criticat înțelegerile. Reprezentanții forței politice au declarat că acordul ar putea pune în pericol statutul de neutralitate al țării și ar putea-o atrage în războiul dintre Ucraina și Rusia.

În replică, guvernul moldovean a făcut apel la socialiști să renunțe la „retorica belicoasă”.

În prezent, acordul urmează să fie transmis Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei. După aceasta, instituția de apărare va iniția procedura de ratificare a acestuia în Parlament. Nosatîi a dat asigurări că documentul nu este secret, iar textul său integral va fi publicat pe site-ul oficial al organului legislativ.

Amintim că Președinta Moldovei, Maia Sandu, a declarat necesitatea consolidării cooperării dintre Moldova, Ucraina și România pentru protejarea spațiului aerian. Potrivit acesteia, țările trebuie să își unească eforturile pentru a contracara amenințările comune la adresa securității.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat pe 27 octombrie că acordul încheiat pe 9 octombrie între SUA și Rusia privind motorina este „o înțelegere pur comercială”. Potrivit acestuia, acordul nu prevede nicio condiție sau obligație care să ceară Moscovei pași politici sau luarea în considerare a intereselor de securitate ale Washingtonului în schimbul achiziționării de motorină rusească. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut, de asemenea, pe 13 octombrie, că acordul privind motorina nu este legat direct de negocierile privind încheierea războiului din Ucraina.

Aceste declarații contrazic afirmațiile reprezentantului special al dictatorului rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, care a dat asigurări pe 12 octombrie că înțelegerea privind motorina ar contribui la reglementarea pașnică în Ucraina. Iar pe 17 octombrie, acesta a declarat că suspendarea unei părți din sancțiunile americane împotriva Rusiei „va ajuta la obținerea unei păci durabile”

Institutul pentru Studiul Războiului consideră că înalți oficiali ai Kremlinului încearcă să disocieze înțelegerile economice cu SUA de negocierile de pace. Potrivit analiștilor, Moscova urmărește să obțină avantaje economice care să o ajute să continue războiul, fără a face însă pașii necesari pentru un proces de negociere semnificativ. Reprezentanții autorităților ruse și-au confirmat în mod repetat angajamentul față de obiectivele militare maximaliste în Ucraina și refuzul de a face concesii pentru o reglementare pașnică, subliniază raportul.

ISW a adugat că Kremlinul încearcă, de asemenea, să excludă Europa din negocierile privind încheierea războiului împotriva Ucrainei și ridică din nou cereri privind reducerea prezenței NATO pe continentul european. Pe 27 octombrie, Lavrov a declarat că convorbirea telefonică a lui Putin cu Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și Prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, ar fi demonstrat dorința țărilor europene de a se „infiltra” în negocierile de pace.

Asistentul lui Putin, Iuri Ușakov, a susținut pe 28 octombrie că în timpul negocierilor trilaterale programate pentru noiembrie cu participarea Rusiei, Ucrainei și a SUA, „reprezentanții europeni nu vor fi prezenți”. În același timp, pe 25 octombrie, Peskov a declarat că Moscova „este pregătită să sprijine participarea unui negociator european”, în special dacă acesta va dori să faciliteze o reglementare pașnică.

ISW consideră că o astfel de poziție a Kremlinului indică disponibilitatea Rusiei de a accepta doar acei mediatori europeni care vor fi de acord cu cererile sale maximaliste și vor sprijini efectiv capitularea Ucrainei.

Anterior, Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a declarat că întâlnirea dintre reprezentanții Ucrainei, SUA și Rusiei la Abu Dhabi ar putea avea loc pe 10 noiembrie. Ucraina și-ar dori ca negocierile trilaterale să aibă loc înainte de o potențială întâlnire între SUA, China și Rusia la summit-ul APEC din Shenzhen. Zelenski a mai menționat că Ucraina își dorește prezența Europei la negocierile de la Abu Dhabi, dar nu va perturba întâlnirea dacă SUA vor insista asupra unui format trilateral.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

SUA nu vor mai face presiuni asupra Ucrainei pentru a o determina să cedeze teritorii la masa negocierilor, deși anterior legau viitoarele garanții de securitate de concesiunile teritoriale, a relatat la 27 octombrie publicația Financial Times (FT), citând persoane familiarizate cu discuțiile. Potrivit FT, în timpul negocierilor trilaterale de la Abu Dhabi din noiembrie, părțile se vor concentra asupra posibilelor garanții de securitate pentru Rusia și Ucraina după încheierea războiului. „Anterior, SUA legau viitoarele garanții pentru Ucraina de concesiunile teritoriale, însă ulterior au dat de înțeles că nu vor împinge Kievul să renunțe la pământuri la masa negocierilor”, se arată în material.

În același timp, SUA continuă discuțiile privind posibile proiecte economice cu ambele părți. În special, reprezentanții Președintelui Donald Trump au discutat despre un model economic postbelic pentru crearea unor oportunități pe termen lung de creștere și investiții în Ucraina, precum și despre potențiala cooperare economică cu Rusia după încheierea războiului. „Înțelegerile economice vor face parte dintr-o reglementare de pace cuprinzătoare, care va pune capăt crimelor din acest război brutal; deocamdată nu există decizii finale”, a declarat o sursă a publicației.

Printre ideile discutate de SUA și Rusia se numără: munca comună a companiilor petroliere în largul coastelor Sahalinului, implicarea companiilor americane în reluarea vânzărilor de petrol rusesc în Europa prin conducta „Prietenia” (Drujba), vânzarea activelor internaționale ale „Lukoil” unor investitori afiliați Casei Albe, participarea companiei ruse „Novatek” la un proiect de producție de gaz natural lichefiat în Alaska, reluarea livrărilor de gaze în Europa prin secțiunile intacte ale conductei „Nord Stream”, restabilirea accesului companiilor aeriene americane la spațiul aerian rusesc, precum și relaxarea sancțiunilor asupra îngrășămintelor potasice rusești.

O altă propunere potențială prevede transferul administrării Centralei Nucleare de la Zaporijjia – situată pe teritoriul ocupat de Rusia – către o structură americană, care ar distribui energia electrică produsă între Ucraina și Rusia, comunică DW.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În noaptea de marți, 27 octombrie, liderul ucrainean a purtat convorbiri telefonice cu Prim-ministrul Norvegiei și Președintele Finlandei. Aceste contacte au reprezentat o continuare a întâlnirii anterioare de la Oslo și au avut loc în ajunul discuțiilor politicienilor europeni cu liderul Rusiei.

Dimineața, Stubb și Støre au luat legătura cu partea rusă pentru a expune poziția Ucrainei și a asculta viziunea Moscovei. Imediat după aceea, l-au sunat la Kiev. „În principiu, au transmis că există o oarecare senzație că rușii sunt serioși în privința întâlnirii de la Abu Dhabi”, a menționat Volodymyr Zelenski. Întâlnirea trilaterală a grupurilor de negociere este programată pentru luna noiembrie. Principalele teme vor fi primii pași de dezescaladare, prioritățile de securitate ale părții ucrainene și încheierea generală a războiului.

În timpul activității grupurilor tehnice, sunt așteptate rezultate privind dezescaladarea în sectorul energetic și pe mare. De asemenea, vor fi abordate chestiunile referitoare la schimbul de prizonieri, întoarcerea acestora acasă și formatul viitoarei întâlniri la nivel de lideri.

Un alt punct important îl constituie garanțiile de securitate pentru Ucraina, în legătură cu care există o solicitare corespunzătoare adresată americanilor și europenilor. În același timp, Rusia ridică o problemă similară și declară că are nevoie de propriile garanții de securitate. Pentru a-i informa pe ceilalți parteneri, Finlanda și Norvegia vor purta discuții cu consilierii pentru securitate națională din țările europene.

Inițial, pregătirile pentru negocieri trebuiau să aibă loc la Bruxelles, cu participarea americanilor, a liderilor Uniunii Europene și a Secretarului General al NATO.

Totuși, din cauza chestiunilor legate de Orientul Mijlociu, partea americană a cerut modificarea datei pentru ca reprezentanții lor să poată fi prezenți la Washington. În prezent, partea ucraineană așteaptă noi propuneri privind întâlnirea cu echipa americană, transmite Canalul 24.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit datelor publicației, în anul 2026 trupele ruse au obținut cu greu noi teritorii, iar din iulie pierd lunar peste 40 de militari. Dacă ritmul ofensivei va rămâne neschimbat, Rusiei îi va trebui aproximativ 60 de ani pentru a cuceri restul regiunii Donețk.

În același timp, contraatacurile ucrainene și loviturile asupra infrastructurii energetice ruse sporesc presiunea asupra Kremlinului. O mobilizare la scară largă ar putea ajuta Rusia să compenseze pierderile, însă Vladimir Putin, după cum menționează publicația, nu dorește să riște instabilitatea internă.

The Times subliniază, de asemenea, că Ucraina continuă să-și dezvolte propriile capacități cu rază lungă de acțiune, care nu depind de permisiunile SUA. În opinia autorilor materialului, acest lucru îi oferă Kievului pârghii suplimentare în timpul negocierilor.

Publicația consideră că orice încetare a loviturilor ucrainene asupra obiectivelor energetice ale Rusiei trebuie să fie însoțită de pași reciproci din partea Moscovei și de garanții scrise din partea Washingtonului privind sprijinul militar acordat Ucrainei, scrie „Gromadske”.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

ONU a investigat impactul atacurilor ruse asupra sectorului energetic asupra populației civile, în special în timpul iernii 2025–2026, precum și consecințele unor astfel de atacuri începând din toamna anului 2022. „Șederea prelungită în frig, lipsa serviciilor comunale de bază și necesitatea de a elabora în mod constant strategii de supraviețuire au exercitat o presiune semnificativă asupra sănătății fizice și psihice a populației civile”, se arată în comunicat.

ONU a ajuns la concluzia că comandanții ruși au dat în mod deliberat ordine de a lovi infrastructura energetică, știind că instalațiile de termoficare sunt esențiale pentru populația civilă. Comisia a concluzionat că Rusia a comis crime de război atacând în mod intenționat obiective civile. Dovezile adunate de ONU arată că loviturile au avut ca scop privarea populației civile de electricitate și de alte servicii esențiale și provocarea de suferințe civililor. Acest lucru constituie o crimă împotriva umanității, a concluzionat comisia.

Concluziile comisiei s-au bazat pe mărturiile a 255 de persoane care au supraviețuit iernii în regiunile Dnipropetrovsk, Kiev, Harkiv, Herson, Mykolaiv, Odesa, Poltava, Zaporijjia și Jytomyr.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

El a făcut această declarație în cadrul unei conferințe de presă comune cu șeful guvernului ucrainean, Serghii Korețki, la Kiev, pe 26 octombrie, informează „Suspilne” și „Ukrinform”.

În special, Tofan a relatat că pe teritoriul moldovean au căzut, de asemenea, „drone și fragmente de proiectile”.

Tofan a subliniat că Ucraina a dobândit o experiență „extraordinară, probabil cea mai bună din lume” în materie de apărare împotriva dronelor, în special datorită unor soluții tehnologice eficiente și puțin costisitoare. „Dorim să preluăm această experiență și să găsim soluții pentru a ne proteja spațiul aerian”, a adăugat el.

Premierul moldovean a mai menționat că relațiile cu Ucraina deschid oportunități economice. În timpul negocierilor, părțile au discutat despre aprofundarea cooperării în sectoarele gazelor și energetic, precum și despre atragerea afacerilor ucrainene în Moldova, în special în domeniile logistic și al depozitării. „Vom continua să acordăm sprijin politic, diplomatic și umanitar Ucrainei. Lucrăm la dezvoltarea coridorului rutier și feroviar, a căilor europene de solidaritate, la modernizarea punctelor de trecere și la extinderea controlului comun la frontieră. Acest lucru deschide noi oportunități pentru comerț, investiții și reconstrucția Ucrainei”, a adăugat Tofan.

În timpul vizitei sale la Kiev, reprezentanții guvernelor ucrainean și moldovean au semnat un acord de cooperare tehnico-militară între cele două state.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Asistentul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat că Europa trebuie să se alăture negocierilor dintre Rusia, Ucraina și SUA. Se susține că țările europene vor juca un rol important în atingerea înțelegerilor.

După cum menționează sursele, Moscova urmărește să antreneze țările europene pentru ca, în timpul următoarei runde de negocieri, să obțină concesii din partea NATO. Vladimir Putin a numit în mod repetat extinderea Alianței drept „cauza fundamentală” a războiului. Anterior, Kremlinul a dat de înțeles că președintele rus ar putea face un compromis în privința altor chestiuni, dacă cerințele sale principale vor fi îndeplinite. În special, Rusia urmărește să limiteze suveranitatea Ucrainei și să oprească extinderea ulterioară a NATO spre est. Se presupune că Putin va cere reducerea prezenței militare a NATO în Europa la nivelul anului 1997 – înainte de aderarea fostelor țări socialiste la Alianță. Acest lucru ar putea presupune retragerea trupelor NATO din Polonia, Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda. Toate aceste țări se învecinează cu Rusia.

Înalți oficiali asigură că poziția Europei față de cerințele rusești rămâne neschimbată. „Poziția noastră rămâne aceeași ca în ianuarie 2022”, a declarat un oficial european, făcând referire la scrisoarea pe care secretarul general de atunci al NATO, Jens Stoltenberg, a trimis-o Moscovei.

Atunci, Putin susținea că îndeplinirea cerințelor sale va permite evitarea unei invazii ruse în Ucraina. Alianța Occidentală a fost de acord să discute îngrijorările Moscovei, însă a respins cerințele de a retrage trupele și armele nucleare din fostele state sovietice.

Anterior, dictatorul rus a conturat deja un nou obiectiv pentru negocierile cu SUA și Ucraina, declarându-și intenția de a crea o nouă arhitectură de securitate în Europa.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În cazul unei victorii a Partidului Democrat la alegerile de la jumătatea mandatului pentru Congresul SUA din 3 noiembrie, politica externă a Washingtonului s-ar putea schimba radical, inclusiv în ceea ce privește Ucraina. Despre aceasta scrie Reuters.

Potrivit estimărilor analiștilor nepartizani, democrații au șanse bune să obțină majoritatea în Camera Reprezentanților și, eventual, în Senat. Acest lucru le-ar permite să își recâștige o parte din putere la Washington, după doi ani de control republican.

Democrații îi acuză pe republicani că au permis administrației Trump să ia decizii practic de sine stătătoare privind declanșarea războiului și alocarea fondurilor bugetare, deși Constituția SUA rezervă aceste competențe Congresului.

Dacă democrații vor prelua controlul asupra Congresului, conform datelor Reuters, politica SUA s-ar putea schimba în patru direcții cheie.

Prima direcție – limitarea războiului cu Iranul. Trump a declanșat ostilitățile la 28 februarie fără aprobarea prealabilă a Congresului. Democrații s-au pronunțat în mod repetat pentru încetarea războiului, în cazul în care Președintele nu obține permisiunea legislatorilor. Controlând cel puțin una dintre cele două camere ale parlamentului, ei ar putea reduce cheltuielile pentru apărare și ar putea solicita rapoarte publice din partea oficialilor administrației.

A doua direcție – reluarea sprijinului pentru Ucraina. Trump a oprit în mare măsură ajutorul financiar și militar direct american acordat Kievului. În același timp, decizia sa de a slăbi sancțiunile împotriva resurselor energetice rusești a stârnit nemulțumiri chiar și în rândul unor segmente ale Partidului Republican. „Acest lucru le-ar putea permite să aprobe un nou ajutor pentru Ucraina, care probabil ar obține majoritatea necesară de două treimi din voturi pentru a depăși veto-ul lui Trump”, se arată în publicație.

A treia direcție – revizuirea ajutorului pentru Israel. Sprijinul acordat acestei țări în rândul democraților a scăzut din cauza războiului din Gaza, a deceselor a zeci de mii de civili palestinieni și a violențelor din Cisiordania ocupată. Potrivit datelor Reuters, ajutorul militar pentru Israel în ultimul an fiscal a fost de 3,8 miliarde de dolari – mai mult decât a primit orice altă țară.

A patra direcție – reducerea cheltuielilor militare și restabilirea ajutorului internațional. Trump a propus majorarea bugetului de apărare cu 67% – până la 1,5 trilioane de dolari. Democrații au blocat această inițiativă în Senat, în special din cauza acțiunilor sale legate de războiul cu Iranul și a reducerii programelor sociale.

Așa cum a scris UNIAN, Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că decizia Președintelui Donald Trump de a slăbi parțial sancțiunile împotriva Rusiei și de a permite exportul de motorină este un pas „înțelept”. Potrivit acestuia, Trump urmărește să acționeze ca mediator între Ucraina și Rusia pentru a crește oferta de resurse energetice pe piața mondială.

De asemenea, în Congresul SUA crește opoziția bipartizană față de politica lui Trump privind Rusia, în special din cauza deciziei sale de a permite importul de motorină rusească. Un grup de republicani și democrați a propus un proiect de lege pentru anularea acestei decizii și solicită, de asemenea, garanții privind sprijinul neîntrerupt acordat Ucrainei de către structurile de informații americane.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

O astfel de declarație Volodymyr Zelenski a făcut în cadrul interviului acordat pentru emisiunea „TSN-Săptămâna”.  „Armistițiul energetic ca prim pas (pentru atingerea păcii din partea Federației Ruse – n.red.). Cred că acesta este un semnal”, a accentuat șeful statului.  Un alt semnal al disponibilității Kremlinului pentru pace ar putea fi și un acord privind o întâlnire trilaterală la nivel de lideri. „Consider că aceasta ar putea avea loc. Vă amintiți, americanii au dat semnale cu privire la luna decembrie, cu privire la reuniunea G20 din Miami, Florida. Au primit un răspuns de la noi prin diferite canale, publice, nepublice. Suntem pregătiți, dacă rușii sunt pregătiți”, a relevat Președintele.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Un jurnalist a întrebat-o pe Melania Trump dacă intenționează să vină în Ucraina. Drept răspuns, prima doamnă a spus: „Vom vedea”. Donald Trump a adăugat că o astfel de vizită „s-ar putea întâmpla”. Soții au stat de vorbă cu presa în districtul Palm Beach, după votul anticipat la alegerile de la jumătatea mandatului din SUA.

În timpul discuției, Melania Trump a vorbit, de asemenea, pentru prima dată în mod public despre rolul său în acordurile privind regimul de încetare a focului din orașul Oleșkî, aflat sub ocupație temporară în regiunea Herson. Potrivit acesteia, ea a purtat discuții cu președinții Ucrainei și Rusiei. „Am vorbit. Am semnat un acord”, a declarat prima doamnă a SUA.

Donald Trump și-a lăudat soția pentru participarea la negocieri și a spus că ea a obținut rezultate mai bune decât reprezentanții profesioniști ai echipei sale, Steve Witkoff și Jared Kushner.

De asemenea, Președintele SUA nu a exclus ca Melania să se alăture unor viitoare negocieri între Ucraina și Rusia. Potrivit lui Trump, acordurile referitoare la Oleșkî vizează, în special, protecția copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor civili.

Reamintim că Ucraina și Rusia au căzut de acord asupra unei încetări temporare a focului într-o zonă determinată din orașul ocupat Oleșkî, în regiunea Herson, pentru desfășurarea unei operațiuni umanitare și evacuarea populației civile. Potrivit Casei Albe, regimul de încetare a focului este instituit începând cu 27 octombrie, iar atingerea acestor înțelegeri a fost posibilă datorită medierii primei doamne a SUA, Melania Trump.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Acest lucru este raportat de RBC-Ucraina cu referire la The Hill și la o declarație comună a senatorilor. Apelul oficial către ministrul Apărării al SUA, Pete Hegseth, a fost publicat pe 23 octombrie pe site-ul senatorului Mark Kelly.

Publicația The Hill atrage atenția asupra faptului că autorii scrisorii sunt politicieni cunoscuți ca fiind pro-ucraineni. Aceștia insistă asupra extinderii accesului la Starshield pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei.

Senatorii încearcă să-l convingă pe Donald Trump și echipa sa că acest sistem ar trebui să asigure comunicațiile Forțelor Armate ale Ucrainei în timpul operațiunilor militare în profunzimea teritoriului rus. În apel, legislatorii au făcut apel la Pentagon să mențină acoperirea geografică necesară pentru ca Ucraina să desfășoare operațiuni militare legitime, inclusiv pe teritoriul Federației Ruse.

Mai mult, ei cer asigurarea unei tranziții line de la rețeaua comercială Starlink la Starshield, care funcționează în cadrul unui contract guvernamental al SUA.

Autorii scrisorii au subliniat: comunicațiile prin satelit reprezintă unul dintre elementele cheie ale capacității de apărare a Ucrainei.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com