Conform datelor Serviciului de Informații, conducerea rusă nu mizează pe realizarea vreunui acord sau pe semnarea unui tratat de pace până la sfârșitul anului în curs. Totodată, poziția Moscovei rămâne neschimbată: Putin intenționează să atingă obiectivele pe care și le-a stabilit în războiul împotriva Ucrainei. Printre cele mai importante rămân ocupația regiunilor Donețk și Lugansk.

O atenție deosebită din partea Kremlinului, potrivit Serviciului de Informații ucrainean, este concentrată în prezent asupra regiunii Donețk. Statul Major Rus contează pe finalizarea cuceririi acesteia până la sfârșitul anului.

Declarația lui Skibițki a fost făcută pe fondul repetatelor propuneri ale lui Volodymyr Zelenski de a reduce intensitatea războiului și de a porni pe calea negocierilor. În mod special, Președintele ucrainean a propus încetarea loviturilor aeriene, renunțarea la atacurile asupra infrastructurii energetice, stabilizarea situației de pe linia actuală a frontului și trecerea ulterioară la negocieri politice dificile. Zelenski a declarat, de asemenea, că este pregătit pentru o întâlnire personală cu Putin. Cu toate acestea, după cum arată datele Serviciului de Informații ucrainean, Moscova nu ia deocamdată în calcul încheierea războiului ca scenariu realist. Dimpotrivă, potrivit evaluării, Kremlinul intenționează să folosească următoarele luni pentru a încerca să atingă obiectivele militare pe front – în primul rând în regiunea Donețk, scrie comments.ua.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Șeful diplomației ucrainene a subliniat că cel mai recent raport al Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, care a consemnat că în iulie, în Ucraina, cel puțin 437 de civili au fost uciși și alți 2610 au fost răniți din cauza terorii ruse, trebuie să atragă atenția maximă a lumii.

„În spatele acestei creșteri a numărului de civili uciși se află un singur nume: Rusia. Nereușind să atingă niciunul dintre obiectivele sale pe câmpul de luptă, Moscova intensifică atacurile cu rachete, drone și bombe în întreaga Ucraină, aducând tot mai multe morți și distrugeri orașelor noastre… Tocmai de aceea, numărul record de civili uciși și răniți nu poate fi întâmpinat doar cu o nouă exprimare de îngrijorare. Aceasta trebuie urmată de decizii”, a accentuat Sybiga.

În special, potrivit acestuia, acestea trebuie să fie înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, presiunea asupra agresorului și tragerea la răspundere, de care Rusia nu va scăpa. „Putin trebuie să înțeleagă că uciderea a mai mulți ucraineni nu va îmbunătăți poziția Rusiei pe câmpul de luptă și nu îi va consolida poziția la masa negocierilor sau oriunde altundeva. Acest lucru va crește doar prețul pe care Rusia îl plătește pentru acest război”, a menționat șeful MAE.

După cum a relatat Ukrinform, conform datelor ONU, în iulie, în Ucraina au fost uciși cel puțin 437 de civili, alți 2610 au fost răniți; Kievul a devenit unul dintre cele mai afectate orașe. Acesta este cel mai mare număr de victime civile într-o lună începând din 2022.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„În cartea mea, exprim chiar opinia că Ucraina poate deveni mai importantă pentru securitatea europeană decât articolul 5 al NATO. Aceasta este o teză foarte serioasă. Ea înseamnă că articolul 5 nu va mai fi o garanție la fel de sigură ca înainte. Iar acest lucru are consecințe grave: Europa trebuie să își asume o responsabilitate mult mai mare pentru propria securitate. Și este imposibil de făcut acest lucru fără Ucraina. Astăzi, voi aveți cea mai puternică armată din Europa. Tocmai de aceea spun că Ucraina a devenit atât de importantă și pentru noi. În Europa se conștientizează acest lucru din ce în ce mai mult, deși încă nu suficient”, a declarat diplomatul.

Potrivit acestuia, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a influențat semnificativ poziția fostului prim-ministru al Olandei și actualului Secretar general al NATO, Mark Rutte, care s-a transformat într-unul dintre cei mai consecvenți susținători ai Ucrainei.

Serry a amintit că Rutte era prim-ministru când a avut loc tragedia MH17. „Rutte  spune că tocmai acest lucru i-a schimbat atitudinea, deși, în opinia mea, nu imediat și nu în totalitate. La fel ca (fostul cancelar al Germaniei, Angela) Merkel, (președintele Franței, Emmanuel) Macron și alții, el a crezut mult timp că nu va exista un război de amploare. Să nu uităm că Olanda, înainte de începerea războiului la scară largă, rămânea un partener comercial important al Rusiei. Dar trebuie să recunoaștem – războiul l-a schimbat. L-a transformat într-un susținător convins al Ucrainei, iar Olanda a devenit unul dintre cei mai mari aliați ai voștri”, a spus fostul ambasador.

Potrivit acestuia, Rutte, împreună cu Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, „a promovat activ decizia” privind furnizarea de avioane F-16 Ucrainei: „Danemarca și Olanda au făcut într-adevăr mult mai mult decât multe alte țări din UE”.

„În ceea ce privește rolul actual al lui Rutte în calitate de Secretar general al NATO, sincer vorbind, nu îl invidiez. Dacă actuala prăpastie dintre America și Europa se va adânci, apare întrebarea – ce va mai însemna NATO în general. Alianța trebuie să devină în mod inevitabil o organizație mai europeană. De altfel, acest lucru este cerut și de americani. Aceasta este o responsabilitate uriașă pentru Rutte, și cred că el este la locul potrivit. În același timp, mi se pare că uneori a mers prea departe în laudele aduse lui Trump”, a remarcat fostul ambasador.

După cum a relatat Ukrinform, la 5 august, Președintele Volodymyr Zelenski a discutat cu Secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre livrarea de rachete interceptoare către Ucraina pentru consolidarea apărării aeriene și a coordonat cu partenerii pașii următori pentru accelerarea deciziilor relevante.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

NATO a doborât o dronă rusă deasupra României, confirmându-și disponibilitatea de a apăra teritoriul aliaților. În același timp, amenințarea la adresa Alianței va persista atâta timp cât Federația Rusă va continua agresiunea împotriva Ucrainei. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, relatează RBC-Ucraina, cu referire la mesajul său de pe X.

Potrivit șefului diplomației estoniene, partenerii trebuie să continue asistența complexă acordată Kievului și să intensifice presiunea asupra Moscovei. Tsahkna a subliniat necesitatea menținerii unui sprijin militar, economic și politic puternic pentru Ucraina. În opinia sa, acest lucru, împreună cu intensificarea presiunii asupra Federației Ruse, este singura cale de a opri războiul și de a obține o pace dreaptă și durabilă. Ministrul de Externe al Estoniei a menționat că evenimentul din timpul nopții a reprezentat o nouă confirmare a capacității NATO de a reacționa eficient la amenințări.

„Noaptea trecută, NATO și-a demonstrat încă o dată disponibilitatea și capacitatea de a apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților, doborând cu succes o dronă deasupra României”, a subliniat Tsahkna. Totodată, el a accentuat că pericolul pentru țările NATO nu va dispărea până când Rusia nu va înceta acțiunile militare.

„În același timp, amenințarea la adresa NATO va exista atâta timp cât Rusia își va continua războiul său de agresiune împotriva Ucrainei”, a adăugat diplomatul.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

El a menționat că, întrucât de la origini crearea RSS Moldovenești a fost un proiect stalinist, administrația lui Putin încearcă să folosească „memoria politică” a URSS pentru a destabiliza societatea moldovenească actuală. „Republica Moldova este succesoarea Moldovei Sovietice, care a fost un proiect sută la sută stalinist. Și primii 20 și ceva de ani ai independenței noastre ne-am aflat într-o situație în care așa-numiții noștri politicieni de stânga călătoreau, zburau la Moscova după binecuvântarea pentru putere. Prin urmare, Moldova s-a aflat timp de decenii sub controlul așa-numiților politicieni de stânga. Și abia după alegerea Maiei Sandu în funcția de Președinte al Republicii Moldova, la 15 noiembrie 2020, a început această răsturnare în conștiința publică”, a menționat Nantoi.

Din fericire, masivele atacuri hibride ale Moscovei, care au inclus mituirea financiară, mitinguri plătite și încercări de a sabota voturi cheie, nu au reușit să răstoarne vectorul proeuropean de dezvoltare a țării. „Am văzut și ceea ce se numea pe vremuri «rețeaua Șor», când s-a încercat cumpărarea alegătorilor. Am văzut încercări de a zădărnici referendumul privind perspectiva europeană a Republicii Moldova. Am văzut încercări, încă din 2023, de a organiza așa-numite acțiuni de protest plătite, ca să nu mai vorbim de situația din jurul autonomiei găgăuze. Dar trebuie să constatăm că la 28 septembrie anul trecut s-a întors o pagină simbolică în această confruntare, când cetățenii Republicii Moldova la alegerile parlamentare au făcut fără echivoc o alegere în favoarea viitorului european al Moldovei, iar proiectele politice ale Kremlinului s-au pomenit în așa-numita opoziție”, a subliniat parlamentarul.

În același timp, destabilizarea internă a țării rămâne posibilă din cauza acțiunilor unei părți a politicienilor moldoveni.  „Din păcate, la noi adesea așa-numiții opozanți, în special în parlament, execută indicațiile Kremlinului, iar această situație încă trebuie să o depășim în viitorul nostru politic”, a constatat Nantoi.

El a menționat că, referitor la factorii externi, menținerea statalității și suveranității Moldovei, încă de la începutul invaziei pe scară largă, este condiționată direct de rezistența și opunerea de succes a Forțelor de Apărare ale Ucrainei.  „Când începe ziua, mă uit în primul rând la canalele de Telegram care reflectă situația de pe front, situația din confruntarea dintre regimul lui Putin și Ucraina democratică, și înțeleg că de această confruntare depinde viitorul nostru, viitorul Republicii Moldova. Pentru că în 2022, după declanșarea agresiunii frontale, tancurile lui Surovikin se aflau la o distanță de 135 de kilometri de frontiera cu Republica Moldova, iar Ucraina ne-a salvat”, a subliniat analistul politic moldovean.

Bombardamentele regulate asupra sudului Ucrainei în apropierea graniței cu Moldova confirmă faptul că autoritățile ruse nu au renunțat la intențiile lor față de regiune și vor folosi toate oportunitățile de influență. „Și, în mod corespunzător, când vedem astăzi cum regimul lui Putin lovește Odesa, porturile de la Marea Neagră, înțelegem că regimul lui Putin nu renunță la planurile sale, iar Republica Moldova rămâne pe lista potențialelor ținte ale acestui regim, luând în considerare nu doar faptul că avem 1.222 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina, ci mai avem și 680 de kilometri de frontieră comună cu NATO, cu România. Și de aceea societatea noastră, conducerea noastră trebuie cu adevărat să demonstreze nu doar vigilență, ci și eficiență în contracararea acestor atacuri hibride din partea regimului lui Putin”, a adăugat Oazu Nantoi.

O barieră sigură împotriva încercărilor Moscovei de a transforma Moldova în capul său de pod în regiune trebuie să fie consolidarea imunității la propaganda Kremlinului în societatea moldovenească. „Dar aici revin la poziția mea de mult timp statornicită, și anume că principalul instrument în confruntare este cetățeanul cu gândire critică. Iată în această direcție trebuie să lucrăm, în direcția consolidării societății, și atunci acest cuvânt la modă, reziliență,  pe care îl folosim în ultimii ani, va căpăta un sens nou, care nu va lăsa nicio șansă încercărilor Kremlinului de a prelua controlul asupra Moldovei”, a rezumat oaspetele emisiunii.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Ministerul Apărării de la București a anunțat că, în jurul orei 04:44 în noaptea de duminică, sistemele de supraveghere ale instituției au detectat o țintă aeriană care a pătruns în spațiul aerian dinspre Republica Moldova, la aproximativ 24 km nord de orașul Galați. Aeronava F-18 a Forțelor Aeriene și Spațiale ale Spaniei, care efectua o misiune de patrulare de luptă de la Baza Aeriană 57 „Mihail Kogălniceanu”, a stabilit un contact radar cu ținta și a primit autorizația de interceptare și doborâre. Avionul de vânătoare a doborât drona la ora 05:01, deasupra unei zone nepopulate. Căderea probabilă a fragmentelor țintei este monitorizată între localitățile Băleni și Cudalbi din județul Galați. Alerta aeriană pentru județ a fost ridicată la ora 05:20. Ministrul interimar al Apărării din România, Radu Miruță, i-a felicitat pe piloții spanioli și pe militarii români pentru îndeplinirea cu succes a misiunii. „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilența, reacția rapidă și solidaritatea aliaților reprezintă garanții concrete ale securității noastre”, a scris ministrul Apărării pe Facebook.

Acesta a fost al patrulea caz în care au fost doborâte drone deasupra României după ce au pătruns în spațiul aerian al țării.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Kievul a comunicat în privat administrației Președintelui american, Donald Trump, că Rusia nu va putea cuceri părțile rămase sub control ucrainean din regiunea Donețk nici măcar în anul 2027. Despre aceasta relatează Kiev Independent, cu referire la un document transmis administrației Trump de către Ambasada Ucrainei la Washington, informează UNN.

Potrivit acestuia, Kievul susține că succesele rusești pe câmpul de luptă au încetinit atât de drastic încât Moscovei i-ar putea fi dificil să își atingă obiectivele teritoriale prin forță. Această evaluare apare pe fondalul faptului că Moscova continuă să ceară Ucrainei retragerea de pe teritoriul din regiunea Donețk, în cadrul procesului de pace condus de SUA. Ucraina controlează în continuare între 21% și 22% din regiunea Donețk, ceea ce înseamnă că puțin peste o cincime din regiune rămâne în afara controlului Rusiei – scrie publicația.

În document se menționează că avansul teritorial al Rusiei a încetinit la mai puțin de 100 de kilometri pătrați pe lună. La acest ritm, indică autorii, realizarea obiectivelor declarate ale Moscovei este amânată „potențial” pentru o perioadă ulterioară anului 2027.

Această evaluare pune sub semnul întrebării unul dintre argumentele Kremlinului în procesul de pace: acela că Ucraina trebuie să renunțe la teritoriu, deoarece Rusia oricum îl va cuceri în cele din urmă prin forță – se arată în articol.

Mass-media, citând un oficial anonim de la Casa Albă, susține că la Casa Albă a luat deja cunoștință de evaluarea situației de război făcută de Kiev. Potrivit acestuia, Trump „și echipa sa” vor continua „să joace un rol constructiv în încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, și rămâne optimist că în cele din urmă vom ajunge la un acord de pace”.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Autoritățile statului și administrațiile locale au direcționat resurse semnificative încă din prima zi a invaziei la scară largă pentru evacuarea oamenilor, locuințe temporare, asistență medicală de urgență, reabilitare și despăgubiri pentru casele distruse.

În plus, deminarea teritoriilor minate și curățarea terenurilor și a bazinelor acvatice de poluare necesită, de asemenea, cheltuieli financiare mari.

Budanov a precizat că, datorită mecanismelor internaționale de înregistrare a pagubelor, inamicul nu va avea nicio șansă să scape de responsabilitate pentru cele comise. Ucraina va formula o notă de plată completă pentru statul agresor, consemnând fiecare articol de cheltuieli.

Inamicul a provocat aceste pagube — tot inamicul le va și plăti. Dreptatea va fi restabilită, s-a arătat a fi convins  Kyrylo Budanov, șeful Oficiului Președintelui Ucrainei.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În iulie 2026, cel puțin 437 de civili au fost uciși în Ucraina, iar alți 2.610 au fost răniți. Acest lucru este menționat în raportul Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina, publicat la 12 august. Ultima dată când misiunea a înregistrat un număr mai mare de morți a fost în mai 2022, când s-au înregistrat cel puțin 589 de morți și 1.152 de răniți.

În total, cel puțin 3.047 de civili au fost afectați pe parcursul lunii – cu 30% mai mult decât în iunie și cu 70% mai mult decât în iulie 2025. Printre aceștia se numără 17 copii uciși și 166 răniți, acesta fiind cel mai înalt nivel înregistrat din aprilie 2022.

Armele cu rază lungă de acțiune – rachetele și dronele – rămân principala cauză a victimelor. Cel puțin 183 de persoane au fost ucise și 967 rănite din cauza acestora, reprezentând 38% din totalul victimelor, majoritatea acestor cazuri producându-se în orașe aflate departe de linia frontului. Numărul morților și răniților din cauza loviturilor aeriene a crescut cu 143%, iar numărul victimelor provocate de dronele de mică rază de acțiune în apropierea liniei frontului a atins cel mai înalt nivel lunar de la 24 februarie 2022 încoace.

În iulie, atacurile asupra navelor maritime și a infrastructurii portuare din regiunile Odesa și Mykolaiiv s-au întețit – misiune a numărat cel puțin 39 de astfel de atacuri, inclusiv cel puțin 20 vizând nave. Acestea au dus la uciderea a 19 civili și rănirea altora 25, printre care lucrători portuari și membri ai echipajelor. Datele verificate au inclus, de asemenea, 25 de morți și 50 de răniți pe teritoriul ocupat de Rusia: misiunea a explicat că informațiile disponibile public din acea zonă sunt tot mai puține, prin urmare numărul real al victimelor de acolo este probabil mult mai mare, transmite Suspilne.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com  

Obiectul s-a aflat în spațiul aerian al României timp de aproximativ 12 minute, după care s-a întors în direcția Ucrainei. Pe durata valabilității avertizării RO-Alert, pentru monitorizarea situației, două avioane de vânătoare spaniole F-18 au fost ridicate în aer. Alerta aeriană din regiune s-a încheiat la ora 16:28. Incidentul a avut loc în timpul unui nou atac rusesc asupra infrastructurii civile și portuare din regiunea Odesa, relatează Digi24.

Reamintim că, duminică, 2 august, în estul României, pentru a doua oară în aceeași zi, au fost activate avertizările de alertă aeriană pentru populația civilă. Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării al țării a înregistrat o țintă aeriană în apropierea graniței fluviale cu Ucraina la ora 15:09.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În iunie, la Forumul de la Sankt Petersburg, Putin a respins propunerile lui Volodymyr Zelenski privind încetarea focului și o întâlnire a liderilor. Președintele Rusiei a numit scrisoarea deschisă a lui Zelenski „o hârtie cu elemente de mojicie”. În plus, Putin a recunoscut că Kievul a propus oprirea loviturilor cu rază lungă de acțiune și limitarea operațiunilor de luptă, însă a respins ambele inițiative. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a confirmat că Kremlinul rămâne dedicat obiectivelor sale militare inițiale.

Michael Kofman, un analist militar, a menționat de asemenea că Kremlinul refuză un armistițiu până când nu va cuceri întregul Donbas, deși, potrivit lui, armata rusă nu este capabilă să-l ia prin forță. Johnson consideră că motivul pentru care Putin să se oprească trebuie creat din exterior, prin presiune, și nu prin rugăminți. Aceste declarații subliniază complexitatea situației din jurul conflictului și provocările viitoare cu care se confruntă comunitatea internațională.

„Declarațiile lui Boris Johnson și ale lui Michael Kofman reflectă o înțelegere profundă a situației geopolitice actuale și a strategiei Kremlinului.” În condițiile în care Rusia refuză orice propunere de negocieri de pace, comunitatea internațională va trebui să găsească mecanisme eficiente de presiune asupra Moscovei pentru a o obliga să-și revizuiască politica agresivă. Acest proces poate deveni critic pentru asigurarea stabilității în regiune și restabilirea păcii în Ucraina.

În timp ce comunitatea internațională încearcă să găsească căi pentru a opri agresiunea Rusiei, situația rămâne în continuare tensionată. Refuzul lui Putin de a purta negocieri de pace și pregătirea pentru o escaladare a conflictului arată că, fără o presiune externă, va fi extrem de dificil de determinat Kremlinul să-și schimbe poziția. Acest lucru subliniază actualitatea apelurilor la acțiuni mai decisive din partea comunității mondiale pentru asigurarea stabilității în regiune.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

NATO a subliniat că astfel de incidente sunt periculoase, inacceptabile și demonstrează „toleranța în creștere a Rusiei față de risc”. „Aliații din cadrul NATO au transmis clar că rămân uniți și hotărâți în apărarea teritoriului aliaților. Ei au lăudat acțiunile rapide ale NATO și ale autorităților naționale în reacția fermă la evenimente”, se arată în comunicat. În plus, Alianța a declarat că își continuă consolidarea sistemului de apărare antiaeriană de-a lungul întregului flanc estic — de la Marea Baltică până la Marea Neagră, iar disponibilitatea de a descuraja orice agresiune se menține la cel mai înalt nivel. „NATO este pregătită să descurajeze și să se apere împotriva oricărei agresiuni”, se arată în mesaj. De asemenea, țările membre au reafirmat încă o dată că vor sprijini Ucraina în lupta sa pentru suveranitate.

Membrii Alianței au subliniat că aceste acțiuni iresponsabile ale Federației Ruse și altele similare nu vor răpi devotamentul lor neclintit față de Ucraina, a cărei securitate contribuie la securitatea țărilor NATO.

În Polonia, avioanele de vânătoare ale Forțelor Armate ale Poloniei au interceptat un avion de recunoaștere rus Il-20M deasupra Mării Baltice. Interceptarea a avut loc în după-amiaza zilei de 4 august. De această dată, piloții polonezi au descoperit aeronava rusă la 56 de kilometri nord-vest de orașul Koszalin.

Militarii români au distrus la 11 august două drone de tip „Gerbera”, care pluteau în derivă în apropierea proiectului de gaze maritime Neptun Deep din Marea Neagră. Ministerul Apărării al țării a declarat că aceste drone nu sunt ucrainene.

În Germania, în noaptea de 11 august, aeroportul din orașul Hanovra a fost închis din cauza unei drone necunoscute, pe care poliția a urmărit-o timp de două ore. După detectarea dronei, pista de decolare-aterizare și spațiul aerian ale aeroportului Hannover-Langenhagen au fost închise în mod repetat.

În raionul Ștefan Vodă din Moldova, la 9 august, este posibil să fi explodat o dronă hibrid de tip dronă-rachetă. Detonația a avariat mai multe case de locuit.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com