„Președintele Volodymyr Zelenski a semnat o scrisoare personală adresată Președintelui Trump, precum și fiecărui membru al Camerei Reprezentanților și fiecărui senator american. Prin urmare, este vorba despre peste 600 de adrese”, a menționat Stefanișina.

Ea a povestit că a primit astăzi foarte mult ecouri de la legislatorii americani și de la partenerii Ucrainei. Potrivit ei, demersul este considerat un pas de succes și oportun. Stefanișina a remarcat că, prin acest gest, Zelenski arată de asemenea că războiul și distrugerile sunt reale.

„Realitatea este că războiul continuă, că oamenii mor și că decizia care poate proteja atât de multe vieți ucrainene poate fi adoptată. Și, desigur, Congresul poate juca un rol cheie aici”, afirmă ea.

Ambasadorul Ucrainei în SUA a subliniat că, în prezent, statul solicită ajutor în ceea ce privește apărarea antiaeriană, în special sisteme antibalistice. Potrivit ei, absența unor decizii cheie dă de înțeles că adversarul își poate spori capacitățile.

De asemenea, în viitorul apropiat sunt planificate întâlniri urgente cu membrii grupului ucrainean din Congresul SUA.

După cum a scris Novyny.LIVE cu referire la Kiev Independent, Zelenski a subliniat în adresarea către Trump deficitul critic de sisteme de apărare antiaeriană, în special de mijloace de protecție antirachetă. Acest mesaj a venit pe fondul intensificării atacurilor aeriene masive din partea Rusiei.

Ulterior, șeful statului a confirmat că a scris o scrisoare lui Trump și Congresului, care a fost deja trimisă instituțiilor de la Washington. Potrivit lui, este important ca Statele Unite să audă Ucraina.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Ucraina a cerut autorităților Uniunii Europene să ajute la negocierile privind încetarea războiului cu Rusia. Tocmai această problemă va fi discutată în detaliu la întâlnirea informală a miniștrilor afacerilor externe ai țărilor europene din Cipru.

După cum scrie BBC, Uniunea Europeană ia în considerare în mod activ posibilitatea de a relua interacțiunea cu Kremlinul în privința Ucrainei, deoarece încercările SUA de a acționa ca mediator au ajuns într-un impas. Acum, Uniunea Europeană urmărește să depună eforturi și să se asigure că orice acord, dacă va fi încheiat vreodată, va fi cel mai bun atât pentru Ucraina, cât și pentru securitatea europeană.

„Rusia acuză UE de sprijin militar acordat Kievului… Prin urmare, este dificil de imaginat ca ea să interacționeze în vreun mod semnificativ cu europenii”, consideră publicația.

Întâlnirea de două zile, care se deschide astăzi în Cipru, le va permite miniștrilor să își prezinte pozițiile țărilor lor cu o mai mare libertate decât în cadrul unui summit oficial.

Publicația a menționat în detaliu că, deși ideea numirii unui trimis, poate chiar a unui grup de trimiși, va fi discutată în Cipru, o dezbatere serioasă va avea loc doar la nivelul liderilor UE, probabil la summit-ul acestora din iunie.

Ieri, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că Washingtonul este gata să facă tot posibilul pentru ca războiul din Ucraina să se încheie. El și-a exprimat opinia că, la un moment dat, SUA își vor asuma din nou rolul de mediator în negocierile dintre Federația Rusă și Ucraina, transmite UNIAN.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Armata rusă a lansat, probabil, o a doua rachetă balistică intercontinentală cu rază medie de acțiune „Oreșnik” în timpul unui atac masiv și extrem de costisitor asupra Ucrainei, în noaptea de 23 spre 24 mai. Cu toate acestea, noua „super-armă” a lui Putin s-a defectat și a căzut pe teritoriul ocupat al regiunii Donețk. Informația a fost transmisă de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în cel mai recent raport al său, făcând referire la analiza surselor OSINT ucrainene, scrie TSN.

Analiștii notează că imaginile publicate pe internet pe 24 mai au surprins clar momentul căderii. Pe video se poate observa cum șase submuniții ale rachetei lovesc pământul. Conform datelor preliminare ale cercetătorilor, racheta „Oreșnik” defectă ar fi putut cădea peste pozițiile militare rusești din apropierea orașelor ocupate Avdiivka sau Iasynuvata, aflate la aproximativ 40 de kilometri de linia frontului.

Dacă aceste date vor fi confirmate definitiv, acest lucru va însemna o statistică dezastruoasă pentru industria militară rusă (complexul militar-industrial): fiecare al patrulea „Oreșnik” pe care Rusia a încercat să îl folosească în războiul împotriva Ucrainei s-a dovedit a fi defect și s-a prăbușit în timpul zborului.

Conform informațiilor agenției de presă a Ministerului Apărării din Ucraina, ArmyInform, costul total al atacului combinat al Federației Ruse asupra Ucrainei din 23-24 mai se ridica deja la aproximativ 361 de milioane de dolari. În această sumă erau incluse 50 de milioane de dolari pentru o singură rachetă „Oreșnik”. Deoarece ocupanții au lansat un al doilea „Oreșnik”, care în cele din urmă a detonat pe propriile lor poziții, costul acestui singur atac pentru bugetul rus a sărit la suma astronomică de 411 milioane de dolari.

În noaptea de 24 mai, armata rusă de ocupație a efectuat un atac combinat masiv pe teritoriul Ucrainei, folosind rachete balistice și de croazieră, rachete aerobalistice H-47M2 „Kinjal”, precum și drone de atac. Distrugeri și avarii au fost înregistrate în regiunile Kiev, Cerkasî, Kirovograd și Hmelnițki.

Se menționează că armata Federației Ruse a atacat raionul Bila Țerkva din regiunea Kiev cu o rachetă balistică cu rază medie de acțiune RS-26 „Rubej”, cunoscută sub numele de „Oreșnik”.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com  

Istoricul britanic Robert Service, specialist în studii rusești, a ajuns la concluzia că agresiunea pe scară largă împotriva Ucrainei a devenit o greșeală fatală pentru Kremlin și îi subminează definitiv regimul, în ciuda tuturor eforturilor dictatorului de a păstra controlul — se arată în editorialul său pentru The Telegraph. În opinia autorului, războiul declanșat este cea mai gravă eroare strategică a lui Vladimir Putin, care costă Rusia capacitatea de a mai juca rolul de altădată în politica mondială.

Potrivit lui Service, în tradiția politică rusă, păstrarea puterii este indisolubil legată de succesele de pe câmpul de luptă. O dovadă clară în acest sens este prăbușirea regimului imperial după catastrofa din războiul ruso-japonez și înfrângerile din Primul Război Mondial. În prezent, conflictul armat prelungit expune, dimpotrivă, fragilitatea Kremlinului: realitățile de pe front au zdruncinat serios mitul liderului infailibil.

Din cauza pericolului constant reprezentat de dronele ucrainene, parada din luna mai a acestui an din Piața Roșie s-a desfășurat practic fără vehicule blindate moderne. Între timp, sectorul civil al economiei țării traversează o stagnare profundă. Pierderile insuportabile de personal l-au obligat pe Putin, în noiembrie 2025, să facă un pas extrem — să semneze o lege extrem de nepopulară privind recrutarea continuă pe tot parcursul anului.

Cu toate acestea, liderul rus încă mai joacă câteva cărți importante. În primul rând, este vorba despre poziția loială a lui Donald Trump, care a demonstrat nu o dată disponibilitatea de a face concesii Moscovei, precum și despre adâncirea crizei din jurul Iranului, care distrage atenția comunității internaționale. În același timp, atmosfera din interiorul cercului de la Kremlin devine tot mai tensionată. Autoritățile intensifică cenzura, limitează libertatea platformei Telegram și impun tinerilor platforma „Max”, controlată de serviciile secrete, fapt ce a provocat un val de indignare în rândul adolescenților și studenților.

Service este convins: imaginea atent construită de „strateg pragmatic și rațional” a suferit o devalorizare definitivă. Chiar și în cazul unei încetări a ostilităților în condiții care ar părea, formal, avantajoase pentru Moscova, Kremlinul nu va mai reuși să își recapete fostul prestigiu geopolitic. Istoricul sugerează că este puțin probabil ca Putin să părăsească de bunăvoie funcția fără un șoc intern puternic. Și deși nu există nicio certitudine că succesorul său va fi mai democratic, doar înlăturarea actualului dictator va deschide pentru Rusia perspectiva unei liberalizări, fie și parțiale — atât în interiorul țării, cât și pe arena internațională, scrie „Dzerkalo tyjnia”.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Acest pas al liderului lumii occidentale demonstrează că Europa încearcă să folosească toate pârghiile de influență posibile pentru a preveni extinderea amplorii ostilităților. Detaliile acestei discuții nepublice au provocat un ecou serios în culisele capitalelor europene.

Detalii de culise de la TF1: Despre ce au vorbit, de fapt, Macron și Lukașenko

Mult timp, însuși faptul negocierilor a rămas în umbră, însă persoane din cercul apropiat al Președintelui francez au reușit să ridice vălul secretului. După cum a devenit cunoscut datorită comentariilor exclusive oferite postului de televiziune de către apropiații liderului francez, conversația dintre politicieni a avut un caracter nu doar formal, ci subliniat constructiv.

Evitând protocoalele diplomatice lungi, Emmanuel Macron a pus în discuție cele mai acute probleme ale securității europene. Locul central în discuție l-a ocupat analiza războiului din Ucraina și a rolului pe care Minskul oficial îl joacă în prezent în acesta, în calitate de cel mai apropiat aliat al Kremlinului.

Linii roșii pentru Minsk: Macron a avertizat despre riscuri fatale

Scopul principal al apelului Președintelui francez a fost trasarea unor „linii roșii” clare, a căror trecere va avea consecințe distructive. În timpul dialogului, Emmanuel Macron a subliniat deschis riscurile colosale pe care le implică pentru Belarus orice implicare ulterioară în războiul de agresiune deschis al Rusiei împotriva Ucrainei.

Pentru Minsk, acest avertisment sună extrem de serios. Parisul a transmis clar: participarea directă a armatei belaruse la ostilități va priva definitiv țara de resturile de suveranitate, o va transforma într-o țintă deplină pentru sancțiunile dure ale Lumii Noi și va izola poporul belarus de un viitor civilizat pentru decenii înainte.

Fereastră către Europa sau un ultim avertisment: De ce a avut Parisul nevoie de acest apel

Analizând acest pas neașteptat al lui Macron, devine evident că Occidentul folosește tactica „biciului și a zăhărelului”. Pe lângă avertismentele severe privind războiul din Ucraina, liderul Franței l-a îndemnat pe Lukașenko să încerce să facă pași pentru îmbunătățirea relațiilor dintre Belarus și comunitatea europeană.

Acest lucru indică faptul că diplomația europeană vede încă un sens în crearea unor fisuri artificiale între Moscova și Minsk. Oferind posibilitatea ipotetică de normalizare a relațiilor cu UE în schimbul abținerii totale de la activitatea militară, Macron încearcă să-i lase lui Lukașenko măcar un mic spațiu de manevră, pentru ca acesta să nu se decidă la o greșeală fatală în momentul crucial, comunică „Ceas dii” („Timpul acțiunii”).

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit Președintei Moldovei, în prezent conducerea rusă nu demonstrează interes pentru negocieri de pace serioase. Sandu a subliniat că sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue atât timp cât va fi necesar. În opinia sa, doar combinarea ajutorului acordat Kievului cu intensificarea presiunii economice asupra Moscovei poate contribui la restabilirea păcii în regiune. „Europa și restul lumii trebuie să intensifice presiunea asupra Rusiei. Sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue. Aceasta este singura cale către restabilirea păcii în regiunea noastră”, a menționat ea.

În cadrul discursului său, Maia Sandu a îndemnat, de asemenea, țările europene să se pregătească pentru contracararea războiului hibrid rusesc. Printre principalele amenințări ea a numit atacurile cibernetice, manipulările informaționale, finanțarea ilegală a partidelor și campaniilor politice, precum și tentativele de destabilizare a situației în statele europene.

În cadrul forumului GLOBSEC, Maia Sandu a primit premiul organizației, alături de Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Organizatorii au remarcat contribuția sa la protejarea democrației și la implementarea reformelor în Moldova.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Șeful guvernului canadian a subliniat că Rusia continuă să subestimeze curajul, hotărârea și forța poporului ucrainean, în ciuda atacurilor neîncetate asupra infrastructurii energetice ucrainene, a școlilor, spitalelor și clădirilor locative.

Carney a cerut Rusiei să pună capăt războiului împotriva Ucrainei, menționând că astfel de atacuri nu schimbă deznodământul înfrângerii sale. „Cerem Rusiei să oprească imediat aceste lovituri și să pună capăt acestui război de agresiune ilegal. Acestea nu fac decât să prelungească suferința umană și nu schimbă cu nimic faptul că Rusia pierde acest război. Canada va continua să colaboreze strâns cu partenerii internaționali pentru a asigura o pace justificată și durabilă pentru Ucraina și Europa”, a scris premierul canadian.

În noaptea de 24 mai, Rusia a efectuat un nou atac combinat asupra Ucrainei. În timpul loviturilor, trupele ruse au folosit rachete balistice și drone. În Kiev, care a fost ținta principală a atacurilor, datele preliminare indică 21 de răniți și un deces.

Cu o zi înainte, Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, s-a adresat partenerilor din SUA și Europa după ce a primit informații de la serviciile de spionaj privind pregătirea de către Rusia a unui atac combinat, probabil cu utilizarea rachetei „Oreșnik”.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

După cum a menționat publicația, șefa statului moldovenesc a subliniat că actuala conducere rusă nu este interesată de încetarea ostilităților. Prin urmare, potrivit acesteia, comunitatea internațională trebuie să acționeze cu mai multă hotărâre.

„Este necesar să intensificăm presiunea economică asupra Rusiei. Nu cred că în acest moment Kremlinul este interesat de oprirea războiului și nu cred că liderul de la Kremlin, dictatorul rus Putin, este interesat de negocieri de pace serioase”, a subliniat Sandu. Ea a adăugat că continuarea sprijinului deplin pentru Ucraina este singura modalitate de a readuce stabilitatea și pacea în regiunea europeană.

O atenție deosebită a fost acordată de Președinta Moldovei metodelor de agresiune hibridă pe care Rusia le aplică împotriva altor țări din Europa. Ea a îndemnat aliații să fie pregătiți să contracareze aceste provocări.

Printre principalele instrumente ale influenței rusești, Sandu a numit: atacurile cibernetice și diversiunile digitale, manipulările informaționale și dezinformarea la scară largă, finanțarea ilegală a partidelor politice și a campaniilor electorale în scop de destabilizare.

„Rusia folosește un set larg de instrumente, iar noi trebuie să tratăm acest lucru cu seriozitate și să ne pregătim”, a rezumat șefa statului.

Amintim că, pe 15 mai, dictatorul rus Vladimir Putin a semnat un decret care simplifică acordarea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria. Acest document permite locuitorilor din regiunea autoproclamată a Moldovei să obțină pașapoarte rusești printr-o procedură accelerată.

În ziua următoare, Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a reacționat la această decizie. El a explicat că, în acest mod, Rusia dorește să marcheze Transnistria ca fiind „teritoriul său”. Potrivit șefului statului ucrainean, Kremlinul urmărește două obiective-cheie în această situație.

La rândul său, Președinta Moldovei, Maia Sandu, a declarat că decretul lui Putin privind pașaportizarea demonstrează că Federația Rusă are nevoie de mai mulți oameni pentru război. Ea a subliniat că autoritățile ruse intenționează să folosească acordarea simplificată a cetățeniei în scopul mobilizării ulterioare a locuitorilor din regiunea moldovenească în războiul împotriva Ucrainei.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Președintele Cehiei, care anterior a condus Comitetul Militar al NATO, a menționat că armata rusă organizează în mod deliberat provocări în aer și pe mare, deoarece este convinsă de absența unui răspuns dur. În opinia sa, dacă Alianța nu va reacționa mai activ, Kremlinul doar va intensifica presiunea.

De asemenea, Pavel și-a exprimat îngrijorarea cu privire la poziția insuficient de fermă a SUA în ceea ce privește presiunea continuă asupra Moscovei, deși s-a abținut de la o critică directă la adresa Președintelui Donald Trump. În același timp, el a subliniat că NATO trebuie să demonstreze forță nu doar prin cuvinte, ci și prin acțiuni concrete.

Printre posibilele măsuri, liderul ceh a numit pași asimetrici care ar putea lovi dureros Federația Rusă fără utilizarea directă a forței. În special, este vorba despre deconectarea băncilor rusești de la sistemele financiare internaționale, restricționarea accesului la serviciile de satelit sau la internet.

În plus, Pavel a declarat că, în cazul unor noi încălcări ale spațiului aerian al țărilor NATO, Alianța trebuie să fie pregătită să doboare atât drone, cât și aeronave cu pilot, dacă acestea vor reprezenta o amenințare.

Președintele Cehiei a avertizat, de asemenea, că o miză excesivă a unor politicieni europeni exclusiv pe diplomație poate slăbi unitatea NATO. Potrivit lui, Rusia înțelege doar limbajul forței și profită de orice slăbiciune a oponenților săi.

Pavel a reamintit că, după anexarea Crimeii în 2014, Rusia a dezvoltat treptat metode de presiune asupra Alianței, încercând să acționeze sub pragul unui conflict deschis. Tocmai de aceea, este convins el, NATO trebuie să reacționeze rapid și dur, pentru a nu permite o escaladare ulterioară.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În Ucraina, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse la scară largă, s-a înregistrat o dinamică pozitivă a trecerii frontierei de stat de către cetățenii care plecaseră anterior din cauza războiului. În primele patru luni ale anului 2026, numărul celor care au intrat în țară a depășit numărul celor care au plecat cu 17 mii de persoane. „În perioada ianuarie-aprilie 2026, tendința s-a schimbat: plecări — 4,169 milioane, intrări — 4,186 milioane. Chiar dacă nu este o diferență mare — doar 17 mii, aceasta este prima perioadă de dinamică pozitivă a trecerilor de frontieră de la începutul agresiunii la scară largă”, se menționează în comunicat.

TSN a numit trei factori cheie care i-au determinat pe oameni să ia decizia de a se întoarce:

stabilizarea în Ucraina — îmbunătățirea și stabilitatea situației energetice din țară;

aspectul financiar — epuizarea treptată a resurselor personale și materiale ale unei părți din cetățenii care s-au aflat o perioadă îndelungată în străinătate; schimbările din Uniunea Europeană — reducerea programelor sociale, anularea locuințelor gratuite și lansarea programelor europene de stimulare a revenirii.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Forțele de Apărare ale Ucrainei realizează în prezent o stabilizare a frontului și chiar recuperează unele teritorii. Acest lucru în mod clar nu îmbunătățește starea de spirit a inițiatorului războiului, Vladimir Putin. După cum transmite corespondentul UNIAN, Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat acest lucru în cadrul unei conferințe de presă. „Este evident că Ucraina își construiește o apărare puternică. Și uitați-vă la linia frontului în acest moment – ea se stabilizează. Există chiar rapoarte conform cărora Ucraina, în termeni neti, își recuperează teritorii. Nu în mod masiv, dar cel puțin are loc o stabilizare și, potențial, lucrurile se mișcă acum în direcția corectă (pe front), nu în cea greșită. Adică, de la vest la est, nu de la est la vest”, a subliniat Rutte.

El consideră această stare de fapt ca fiind „uimitoare”, iar pe ucraineni îi consideră incredibil de ingenioși din punctul de vedere al capacității de a inova. Și exact acest lucru îl studiază cei din NATO din experiența ucraineană, inclusiv utilizarea dronelor în condiții de luptă și tehnologiile de combatere a dronelor.

„Nu aș fi prea bucuros dacă aș fi în locul lui Putin astăzi. Dar nu aș fi niciodată bucuros dacă aș fi Putin, și mai ales nu în ultimele câteva săptămâni, deoarece lucrurile nu se mișcă într-o direcție acceptabilă (pentru Putin — UNIAN)”, a subliniat Rutte.

Conform datelor publicației germane Bild, invazia la scară largă în Ucraina, care trebuia să readucă Rusiei statutul de superputere, s-a transformat în al cincilea an de război într-o problemă catastrofală pentru Kremlin.

De asemenea, am relatat anterior că Ucraina își propune ca obiectiv să provoace părții ruse pierderi de cel puțin 200 de oameni pentru fiecare kilometru pătrat pe care Moscova îl ocupă pe câmpul de luptă.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„Ucraina nu mai cere pur și simplu donații; suntem un participant la asigurarea securității, un donor și un partener gata să își împartă experiența cu aliații. Creșterea cheltuielilor pentru apărare este o garanție a păcii și îndemn fiecare membru NATO să contribuie la apărarea Ucrainei. Această investiție va aduce cele mai mari dividende de pace din viața noastră”, a declarat ministrul.

De asemenea, Sybiga a subliniat că „presiunea asupra Moscovei crește” și că ne aflăm într-un „moment de cotitură al războiului”. „Ucraina menține linia frontului, iar resursele umane ale Rusiei nu mai reprezintă un avantaj decisiv”, a spus el.

„Pentru a obține pacea, trebuie să ne concentrăm pe trei elemente cheie: diplomație, presiune și forță. Avem nevoie de un nou impuls în eforturile noastre pentru pace”, a adăugat șeful MAE ucrainean.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com