Puncte cheie din declarația sa:

Securitate și economie: Nimeni nu se va întoarce „pur și simplu”. Factorii decisivi sunt locurile de muncă și siguranța.

Economia de export: Supraviețuirea statului depinde de tranziția către exportul de produse finite cu valoare adăugată mare.

Rolul femeilor: Budanov a subliniat că femeile sunt cele care susțin în prezent economia ucraineană („spatele frontului”), asumându-și responsabilități în timp ce bărbații luptă sau sunt în afara țării.

Jurnaliștii au evaluat recent primele 100 de zile ale lui Kirylo Budanov în funcția de șef al Oficiului Președintelui, remarcând un stil de lucru proactiv și axat pe delegare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Marea Britanie va transfera Ucrainei cel puțin 120.000 de drone în anul curent. Acesta este cel mai mare pachet de vehicule aeriene fără pilot pe care țara l-a oferit vreodată pe parcursul întregului război la scară largă. Conform comunicatului de presă al Ministerului Apărării al Marii Britanii, citat de RBC-Ucraina, anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, John Healey.

Livrările au început deja în această lună. Pachetul include: drone de atac cu rază lungă de acțiune; drone de recunoaștere; drone logistice; mijloace maritime. Toate acestea au fost deja testate pe linia frontului în Ucraina.

„În al cincilea an al războiului brutal al lui Putin, Marea Britanie continuă să se mobilizeze și oferă Ucrainei, în acest an, cel mai mare număr de drone din istorie”, a declarat ministrul britanic al Apărării, John Healey.

Potrivit lui, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, speră ca aliații Ucrainei să fie distrași de situația din Orientul Mijlociu. „Nimic nu ne va distrage de la faptul de a fi alături de ei (Ucraina) atât timp cât va fi nevoie pentru a asigura pacea”, a adăugat el.

În martie 2026, Rusia a lansat asupra Ucrainei aproximativ 6.500 de drone de atac de tip kamikaze – semnificativ mai multe decât în februarie. Dronele au devenit un instrument-cheie atât pentru contraatacurile ucrainene, cât și pentru apărarea împotriva bombardamentelor constante. Cea mai mare parte a fondurilor va fi direcționată către companii britanice (Tekever, Windracers și Malloy Aeronautics), ceea ce va crea noi locuri de muncă în Marea Britanie.

Pe lângă drone, Marea Britanie a confirmat furnizarea a sute de mii de proiectile de artilerie;

mii de rachete pentru apărarea antiaeriană. Volumul total al sprijinului militar britanic în anul 2026 se ridică la 3 miliarde de lire sterline.

În paralel, Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a declarat un deficit critic de sisteme de rachete antiaeriene Patriot: „Avem acum un asemenea deficit, încât mai rău de atât nu se poate”, a subliniat acesta.

Totodată, cu o zi înainte, Ucraina și Germania au încheiat un acord privind schimbul de date de luptă. Kievul va transmite partenerilor date unice de pe câmpul de luptă pentru perfecționarea inteligenței artificiale în domeniul apărării. Ministrul Myhailo Fedorov a numit acest demers „primul proiect din lume de dezvoltare a inteligenței artificiale defensive de o asemenea amploare”.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Conform The Telegraph, după ce s-a permis ieșirea din țară a tinerilor cu vârste între 18 și 22 de ani, aproape 100.000 de cetățeni din această categorie au părăsit Ucraina.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Liderul partidului maghiar „Tisza”, Péter Magyar, a dat de înțeles că nu va bloca creditul de la Uniunea Europeană pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro, deoarece decizia a fost deja adoptată. În același timp, politicianul a confirmat că Budapesta nu va participa la acesta. El a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe cu presa străină, transmite TSN.

Magyar și-a exprimat opinia privind asistența sub formă de credit pentru Ucraina, care anterior fusese blocată de prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán.

„Nu sunt sigur despre ce vorbim, de fapt, deoarece în decembrie, la reuniunea Consiliului European, Orbán a votat pentru faptul că Ungaria nu va participa la acest credit. Consiliul European l-a votat. Ungaria, Cehia și Slovacia nu participă la creditul de 90 de miliarde, prin urmare acesta nu vizează țara noastră. Astfel a și fost aprobat”, a reamintit liderul „Tisza”.

El a asigurat că va discuta acest subiect cu liderii statelor europene, însă a subliniat că împărtășește poziția privind neparticiparea Ungariei în acest program.

„Ungaria se află într-o situație financiară foarte dificilă, iar sarcina noastră este să readucem aici fondurile UE care ni se cuvin. Nu ne putem asuma mai multe împrumuturi. Dar decizia a fost deja luată de Consiliul European în decembrie, așa că nu știu de ce trebuie ridicată din nou această problemă”, a punctat Magyar.

De asemenea, politicianul a atras atenția asupra inconsecvenței lui Orbán, care și-a revizuit regulat deciziile. „Vom încerca să fim consecvenți și sinceri în comunicarea noastră și nu ne vom schimba poziția la fiecare șase luni”, a subliniat el.

Reamintim că, în februarie, Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat că UE a convenit asupra alocării unui credit de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat funcționării instituțiilor de stat, consolidării apărării și securității europene. Metsola a semnat documentul, menționând că aceste fonduri vor ajuta la apropierea unei păci juste și a integrării Ucrainei în UE.

Cu toate acestea, în martie, Ungaria și Slovacia au blocat creditul UE pentru Ucraina, impunând un ultimatum privind repararea conductei petroliere „Drujba”, avariată de bombardamentele rusești. Orbán și premierul slovac Robert Fico au folosit dreptul de veto ca instrument de șantaj, cerând accesul inspectorilor la conductă.

La scurt timp, UE a înghețat cererea de credit a Ungariei de 16 miliarde de euro prin programul SAFE, deoarece Orbán a blocat acordarea celor 90 de miliarde pentru Ucraina și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Diplomații au numit motivul ca fiind pur politic: Budapesta încalcă principiul „cooperării loiale”, împiedicând o țară care luptă împotriva agresiunii.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Se menționează că sancțiunile occidentale au provocat deja pierderi semnificative economiei țării agresoare și vor continua să îi limiteze capacitățile. Conform datelor serviciilor de informații letone, în decurs de patru ani, Rusia nu a reușit să găsească piețe alternative de desfacere în locul celor occidentale. Comparând indicatorii din 2021 și 2025, analiștii au înregistrat o scădere substanțială a exporturilor pe direcții cheie: minereu de fier – reducere cu 40%; lemn și celuloză – scădere de 50%; produse chimice – reducere cu 35%; metale feroase – scădere de 20%. Conform prognozelor reale ale Federației Ruse, aceste sectoare nu vor putea compensa pierderile cel puțin în următorii cinci ani.

Se estimează că, din cauza cumulului de riscuri, comerțul exterior al Rusiei se va reduce până în 2030 cu 175,5 miliarde de dolari, dintre care 136 de miliarde sunt o consecință directă a restricțiilor occidentale. SAB subliniază că și aceste cifre sunt optimiste, iar impactul real al sancțiunilor ar putea fi de câteva ori mai mare.

Deși creșterea actuală a prețurilor la energie, cauzată de criza din Strâmtoarea Ormuz și de războiul din Iran, oferă Rusiei un venit temporar, aceasta nu rezolvă problemele structurale provocate de război și sancțiuni.

Serviciile de informații indică un decalaj semnificativ între realitate și propaganda oficială. În eșaloanele superioare ale puterii din Federația Rusă se înțelege caracterul critic al situației, însă public sunt transmise teze despre „substituirea cu succes a piețelor”.

Mai mult, există o probabilitate ridicată ca dictatorului rus Vladimir Putin să i se ofere informații distorsionate, în care accentul se pune doar pe „succese”.

Acest lucru îi întărește convingerea că pierderile economice sunt secundare în raport cu scopul de a stabili controlul asupra teritoriilor ucrainene, motiv pentru care nu este pregătit să schimbe cursul agresiv.

Raportul subliniază că sancțiunile rămân unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru limitarea resurselor financiare ale Rusiei. Acest lucru privează țara agresoare de posibilitatea de a finanța pe deplin războiul din Ucraina și împiedică reînarmarea pe termen lung a armatei pentru potențiale conflicte cu NATO.

Reamintim: Veniturile din petrol și gaze ale Kremlinului în primul trimestru al anului 2026 s-au redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești subminează suplimentar potențialul de export.

În plus, sancțiunile obligă Rusia să își vândă rezervele de aur (cel mai scăzut nivel din martie 2022), schimbând metalul prețios pe yuani. Aurul reprezintă aproape 47% din rezerve, devenind practic principalul instrument lichid.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

După cum notează Politico, consecințele votului depășesc cu mult granițele Ungariei. Conducerea UE — Ursula von der Leyen și António Costa – a scăpat de unul dintre cei mai încăpățânați lideri care blocau deciziile cheie ale Bruxelles-ului, inclusiv ajutorul financiar pentru Ucraina. „Dar aceasta este o victorie dulce-amăruie pentru Zelenski, deoarece viitorul prim-ministru a declarat că se opune trimiterii de arme sau bani maghiari către Kiev, precum și accelerării aderării Ucrainei la UE”, scrie publicația.

SUA au pierdut, de asemenea, un aliat cheie: Președintele Donald Trump l-a susținut public pe Orbán de cinci ori, iar vicepreședintele J.D. Vance l-a vizitat personal la Budapesta. Cu toate acestea, acest sprijin s-a dovedit a fi zadarnic.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a pierdut un partener valoros în UE, iar liderii extremei drepte din Europa, inclusiv Giorgia Meloni, au pierdut un aliat la masa negocierilor.

Reamintim că Orbán l-a felicitat pe Magyar cu prilejul victoriei la alegerile parlamentare din Ungaria.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Informația este raportată de publicația Defense Express. Potrivit datelor disponibile, flota structurilor de forță ale țării agresoare numără până la 368 de astfel de avioane. Dintre acestea, cel puțin 143 necesită reparații, însă capacitățile de execuție în Federația Rusă sunt practic inexistente. Cauza principală este lipsa unităților de producție pentru fabricarea componentelor necesare, ceea ce face imposibilă respectarea termenelor de întreținere.

Informațiile despre aceste probleme au apărut în spațiul public în urma unei scurgeri de corespondență oficială între întreprinderea „Aviaremont” și corporația de stat „Rostec”. Documentele menționează și o concluzie a Ministerului Industriei și Comerțului al Federației Ruse privind lipsa resurselor necesare pentru menținerea acestor tipuri de aeronave.

Modelele An-12, An-26 și An-72 reprezintă aproximativ 43% din întreaga flotă de transport militar a Rusiei. Aceasta înseamnă că problemele de întreținere au un caracter sistemic și pot afecta semnificativ capacitatea de luptă a aviației.

Experții notează că, în aceste condiții, Rusia se confruntă cu riscul pierderii treptate a unei părți considerabile din aviația sa de transport. Reamintim că, pe 1 aprilie, Ministerul Apărării al Federației Ruse a raportat prăbușirea unui avion An-26 deasupra Crimeii ocupate, la bordul căruia se aflau 29 de persoane. Toate au murit. Ulterior, surse rusești au confirmat moartea general-locotenentului Aleksandr Otroșcenko, comandant al corpului aerian mixt al Flotei de Nord.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Declarația a fost făcută de Kyrylo Budanov într-un comentariu pentru Novyny.LIVE. „Sper ca undeva spre sfârșitul săptămânii să aibă loc încă o etapă. Au fost implicate proceduri pur birocratice”, a declarat el.

Budanov a menționat, de asemenea, că actualul armistițiu de o zi este puțin probabil să aibă o continuare. Potrivit acestuia, o situație similară a mai existat anterior — de Paște s-a anunțat încetarea focului, însă aceasta a fost încălcată în repetate rânduri. Totodată, majoritatea a încercat totuși să respecte regimul de încetare a focului. „Cred că nimic nu se va schimba și la fel va fi și astăzi”, a spus șeful Oficiului Președintelui.

În ajunul Paștelui, pe 11 aprilie, 175 de apărători ucraineni și șapte civili s-au întors în Ucraina din captivitatea rusă.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Potrivit lui Grygorov, atacul a avut loc în timpul nopții în comunitatea Gluhiv. În urma loviturii cu dronă, trei medici au fost răniți. Aceștia au primit asistență medicală de urgență, iar viața nu le este în pericol.

„Inamicul continuă să atace cinic infrastructura civilă. Fiți cât mai precauți posibil”, a scris șeful AMR Sumî pe canalul său de Telegram.

Anterior, invadatorii au atacat de două ori clădiri rezidențiale din Sumî. În urma bombardamentelor inamice, numeroase case și o grădiniță au fost avariate, iar peste zece persoane au fost rănite.

Rușii atacă sistematic regiunea Sumî cu drone și rachete. În primele zece zile ale lunii, orașul a înregistrat o serie de lovituri asupra obiectivelor rezidențiale și comerciale. Mai exact:

ocupanții au atacat sectorul rezidențial cu drone.

Inamicul a lovit un centru comercial din oraș, unde trei persoane au fost rănite.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Ucraina și Rusia au desfășurat un schimb de prizonieri de război de amploare, care a avut loc în ajunul Paștelui. S-a reușit repatrierea a 175 de militari și 7 civili.

Informația a fost raportată de RBC-Ucraina, cu referire la canalul de Telegram al Președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenski. „Ai noștri se întorc acasă. 175 de militari. Luptători ai Forțelor Armate, gardiști naționali, polițiști de frontieră. Soldați, sergenți și ofițeri. Și șapte civili”, a comunicat Zelenski.

Conform declarațiilor sale, soldații reveniți din captivitate au operat pe diverse fronturi: în Mariupol, la CNE Cernobyl, precum și în regiunile Donețk, Lugansk, Harkiv, Herson, Zaporijjia, Sumî, Kiev și Kursk. Printre aceștia se numără și răniți. Majoritatea se aflau în captivitate încă din anul 2022. În sfârșit, ei sunt acasă. „Mulțumesc fiecărei unități care completează fondul nostru de schimb și, prin aceasta, apropie întoarcerea oamenilor noștri. Recuperarea tuturor celor aflați în captivitatea rusă este o chestiune de principiu pentru noi. Mulțumesc tuturor celor din lume care ne ajută în acest demers”, a subliniat Președintele.

Șeful Oficiului Președintelui, Kyrylo Budanov, a precizat că, în cadrul schimbului, au fost repatriați 182 de ucraineni — 175 de militari și 7 civili. „Mă bucur că printre soldații eliberați se află majoritatea celor care au fost în captivitate din 2022, inclusiv eroicii apărători ai Mariupolului. De asemenea, s-au întors acasă 25 de ofițeri, a căror eliberare a fost o sarcină extrem de dificilă, dar întreaga echipă a Statului Major de Coordonare a reușit, obținând încă o dată un rezultat”, a menționat acesta. Budanov a mulțumit partenerilor din Statele Unite ale Americii și Emiratele Arabe Unite pentru asistența acordată în desfășurarea acestui schimb de Paște.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit lui Budanov, tema schimbului de prizonieri este una dintre cele în care Ucraina, SUA și Federația Rusă mențin contacte. La întrebarea jurnalistei dacă există un contact cu partea rusă privind schimbul de prizonieri, Budanov a răspuns că „aceasta este o chestiune de care ne ocupăm”. „Schimbul nu se va face de la sine”, a spus el. Budanov a reamintit că niciodată nu anunță în avans data exactă a schimburilor, pentru a nu le periclita. „Am spus că sperăm (la un schimb de prizonieri — n.red.) de Paște. Cu o zi înainte sau cu o zi după. Cu toții așteptăm acest lucru”, a adăugat șeful Oficiului Președintelui.

Reamintim că Budanov a vorbit încă din martie despre faptul că un schimb de prizonieri ar putea avea loc de Paște. De menționat că la 9 aprilie, într-o discuție cu jurnaliștii, Președintele Volodymyr Zelenski a abordat problema returnării apărătorilor ucraineni și a civililor din captivitatea rusă. „În ceea ce privește schimbul: acum nimeni nu poate spune o dată, procesul este dificil. Dar vom face totul pentru a ne aduce oamenii înapoi”, a asigurat el.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Ministrul a menționat că ucrainenii merită o zi de sărbătoare fără teroare. Totodată, oficialul de rang înalt a avertizat împotriva bucuriei înainte de vreme, deoarece trebuie clarificat: când și unde va începe să funcționeze regimul de liniște. Dacă Moscova va accepta într-adevăr armistițiul, Kievul va răspunde în oglindă, a precizat șeful diplomației.

Conform convingerii sale, „o încetare durabilă a focului ar deschide calea către o diplomație reală și către sfârșitul acestui război, pe care Rusia nu îl va câștiga niciodată și pe care trebuie, în sfârșit, să îl încheie”. „Suntem convinși că încetarea focului este strategia corectă pentru promovarea eforturilor diplomatice, atât în Orientul Mijlociu, cât și în cazul agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a declarat Andrii Sybiga.

De asemenea, pe portalul „Comments” se menționează că președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a anunțat „pași în oglindă” ca răspuns la „armistițiul de Paște” proclamat de dictatorul rus Vladimir Putin. Liderul ucrainean a făcut această declarație pe rețelele de socializare.

Totodată, publicația „Comments” a informat că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a anunțat o încetare temporară a focului în războiul împotriva Ucrainei, cu ocazia Paștelui Ortodox. Potrivit Kremlinului, regimul de liniște ar trebui să înceapă pe 9 aprilie, la ora 16:00 (ora Moscovei), și va dura până la sfârșitul zilei următoare. Conform ordinului, ministrul apărării, Andrei Belousov, și șeful Statului Major, Valeri Gherasimov, au primit instrucțiuni de a opri acțiunile de luptă pe toate direcțiile. În același timp, trupelor ruse li s-a ordonat să rămână în stare de alertă maximă în caz de „provocări”.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com