În luna august, Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, le-a declarat jurnaliștilor că țara are nevoie de cel puțin 300 de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot pentru perioada iernii. El a propus SUA să vândă Ucrainei între 5% și 10% din rezervele lor. Cu toate acestea, deocamdată, reacția SUA rămâne neclară. Prin urmare, scrie publicația, liderii europeni intenționează să facă lobby pentru această problemă pe lângă președintele SUA, Donald Trump.

În această săptămână, șefii de stat din Europa vor participa la reuniunile Organizației Națiunilor Unite de la New York, unde vor putea avansa în rezolvarea acestei probleme. De asemenea, liderii UE vor îndemna alte țări, inclusiv Marea Britanie și Japonia, să ofere sprijin financiar Ucrainei.

Anterior, RBC-Ucraina a scris că Uniunea Europeană face apel către partenerii internaționali să accelereze acordarea de asistență financiară Ucrainei înainte de iarnă. Despre aceasta a vorbit comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis.

De asemenea, s-a raportat că UE analizează posibilitatea de a direcționa 10 miliarde de euro din programul SAFE către proiecte comune de apărare cu Ucraina. În plus, UE a luat deja decizia de a direcționa 3,3 miliarde de euro către Ucraina pentru achiziționarea de rachete și drone destinate Forțelor de Apărare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Prim-ministrul Serghii Korețki a promis într-un interviu că va extinde rețeaua așa-numitelor „Puncte de invulnerabilitate” din întreaga țară, unde oamenii se vor putea încălzi, își vor putea încărca dispozitivele electronice și vor putea primi hrană caldă în caz de întreruperi prelungite ale energiei electrice.

De asemenea, premierul a făcut apel către partenerii străini ai Ucrainei să trimită echipe de reparații pentru a ajuta la restabilirea alimentării cu energie electrică, căldură și apă. Potrivit interlocutorului Bloomberg, aliații europeni îi transmit deja Ucrainei ceea ce au la dispoziție, în special piese de schimb pentru centralele electrice și echipamente pentru sistemele de încălzire.

În același timp, sistemele de apărare aeriană Patriot și rachetele interceptoare pentru acestea rămân unul dintre cele mai importante elemente ale pregătirii pentru atacurile de iarnă. Președintele Volodymyr Zelenski a declarat în august că Ucraina are nevoie de cel puțin 300 de interceptoare Patriot pentru iarnă. De asemenea, el a propus SUA să vândă Kievului între 5% și 10% din rezervele lor. Cu toate acestea, reacția Americii la această propunere rămâne neclară.

Liderii europeni intenționează să ridice problema livrărilor suplimentare de rachete Patriot în discuțiile cu Președintele american, Donald Trump, în această săptămână. Întâlnirile vor avea loc în marja Adunării Generale a ONU de la New York.

Între timp, țările europene analizează, de asemenea, posibilitatea de a-și spori propriul sprijin pentru Ucraina. Germania și alte câteva state europene și-au anunțat planurile în această lună de a achiziționa mai multe sisteme Patriot din SUA și de a transfera Ucrainei rachete din propriile rezerve. Este vorba despre pregătirea pentru intensificarea aeriană rusească așteptată în timpul iernii. Totodată, potrivit premierului, infrastructura energetică a Ucrainei este în prezent mai bine protejată împotriva atacurilor aeriene anticipate. El a îndemnat și cetățenii să se pregătească pentru posibile întreruperi ale energiei electrice, termice și ale apei.

În ciuda riscurilor, ucrainenii își demonstrează pregătirea pentru un nou sezon de încălzire dificil.

Reamintim că, potrivit administrației lui Zelenski, viitoarea iarnă din Ucraina va fi grea din cauza atacurilor probabile ale Rusiei asupra obiectivelor de infrastructură critică.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

După cum a comunicat UNIAN, zilele acestea în SUA a fost adoptată definitiv legea privind „sancțiunile infernale” împotriva Rusiei, iar Trump a semnat-o. Documentul prevede sancțiuni împotriva conducerii ruse, a oligarhilor, a sectoarelor bancar și energetic, precum și împotriva cumpărătorilor de resurse energetice rusești.

Mai devreme astăzi, la Moscova s-a anunțat că Rusia se pregătește pentru o nouă întâlnire cu echipa Președintelui SUA, Donald Trump. Scopul principal al negocierilor a fost numit eliminarea „factorilor de iritare” în relațiile bilaterale. Întâlnirea urmează să aibă loc în săptămânile următoare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Diplomatul ucrainean și fostul ambasador al Ucrainei în SUA, Valerii Cialyi, consideră că o lovitură puternică asupra centrului Moscovei ar putea influența serios conducerea rusă și l-ar obliga pe Vladimir Putin să evalueze altfel situația de pe front.

Într-un interviu acordat canalului de YouTube LIGAnet, Valerii Cialyi a menționat că afirmația sa despre o lovitură asupra Moscovei nu presupune un atac asupra populației civile, ci propune mai degrabă o lovitură simbolică asupra unor ținte din centrul capitalei ruse. Printre posibilele obiective, diplomatul a menționat Kremlinul și alte locuri importante. „Am lovit multe obiective, dar câte au mai rămas. Au rămas mult mai multe. O lovitură combinată asupra Moscovei, o lovitură asupra Kremlinului, asupra Mausoleului — iată ce l-ar scutura cu adevărat pe Putin. Acesta este singurul lucru prin care se poate exercita presiune asupra lui”, a explicat Cialyi.

În opinia diplomatului, un astfel de atac ar putea demonstra conducerii ruse că Moscova este la rândul său vulnerabilă, iar războiul nu poate rămâne un conflict care se desfășoară doar departe de capitala rusă. Cialyi a amintit, de asemenea, de incidentul din mai 2023, când deasupra Kremlinului au fost semnalate drone. Atunci, autoritățile ruse au declarat că a existat o încercare de atac asupra reședinței lui Putin și au acuzat Ucraina de acest lucru. Kievul și-a negat implicarea. „Noaptea nu e nimeni la Kremlin. E adevărat că nici Putin nu e acolo, dar va fi simbolic. Vă amintiți când o singură dronă a noastră mică a zburat deasupra uneia dintre stelele Kremlinului? Ce tărăboi a fost pe acolo”, a adăugat Cialyi.

Anterior, portalul „Komentarii” a relatat despre avertismentul diplomatului Valerii Cialyi că Putin va primi în curând o nouă „carte câștigătoare” în războiul împotriva Ucrainei.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Conform evaluării analiștilor, Moscova folosește cifre exagerate privind avansul trupelor ruse pentru a crea impresia inevitabilității victoriei ruse și pentru a împinge Kievul spre concesii. ISW a atras atenția și asupra momentului în care s-a intensificat această retorică. Declarațiile despre câștigurile teritoriale masive ale Federației Ruse au fost făcute pe fondul alegerilor pentru Duma de Stat a Rusiei și în ajunul deschiderea Adunării Generale a ONU de la New York, când atenția internațională acordată războiului din Ucraina este deosebit de ridicată. La 19 septembrie, Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că, de la începutul anului 2026, trupurile ruse ar fi capturat peste 5300 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean și mai mult de 220 de localități. În același timp, numai în septembrie, departamentul rus și-a atribuit capturarea a peste 670 de kilometri pătrați și a 27 de localități.

În același timp, calculele ISW diferă semnificativ de declarațiile rusești. Potrivit datelor institutului, de la începutul anului, trupurile ruse au capturat efectiv aproximativ 147,7 kilometri pătrați și 40 de localități. Totodată, Rusia a pierdut controlul asupra a 20 de localității. Dacă se iau în considerare teritoriile în care trupurile ruse s-au infiltrat, dar nu au stabilit un control complet asupra lor, suprafața totală este de aproximativ 718,8 kilometri pătrați. Și aceasta este considerabil mai mică decât cifrele anunțate de Ministerul Apărării al Rusiei.

În schimb, ISW estimează că în 2026 forțele ucrainene au eliberat cel puțin 972,56 kilometri pătrați și 60 de localități.

Analiștii admit, de asemenea, că umflarea cifrelor ar putea fi legată nu doar de propaganda de stat, ci și de problemele legate de raportarea internă a armatei ruse. Potrivit evaluării ISW, cultura ascunderii eșecurilor și a răspândirii de informații false poate duce la o distorsionare sistematică a datelor privind situația de pe front.

Conform concluziilor institutului, dinamica luptelor nu corespunde imaginii pe care partea rusă încearcă să o creeze. ISW consideră că forțele ucrainene își mențin inițiativa strategică și operațională, pe care au preluat-o la sfârșitul anului 2025. Totodată, trupurile ruse, conform evaluării analiștilor, nu au practic niciun avans teritorial semnificativ din martie 2026. Pe anumite secțiuni ale frontului, forțele ucrainene au efectuat și contraatacuri de succes, în special pe direcțiile Kupiansk, Oleksandrivka și Liman.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Înainte de începerea evenimentelor oficiale, am avut marea onoare de a-i întâmpina pe Președintele României, Nicușor Dan, și pe Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, la punctul de trecere a frontierei Siret-Porubne. Cu această ocazie, le-am prezentat liderilor statelor potențialul regiunii Cernăuți și le-am propus consolidarea parteneriatului la nivel regional.

Pe agenda Summit-ului se află securitatea, energetică, logistica, inovarea și cooperarea economică transfrontalieră – aspecte care ne definesc reziliența și sunt necesare pentru o dezvoltare durabilă.

În cadrul Summit-ului, Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a inițiat un nou format de dialog și cooperare – „Cei Opt din Carpați” (C8), care a reunit regiunile și comunitățile carpatice din Ucraina, România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria și Ungaria. Aceasta este o platformă importantă de cooperare între liderii statelor din macroregiunea carpatică, care va consolida instituțional eforturile tuturor participanților în vederea realizării Inițiativei de Integrare Carpatică.

În același timp, lucrăm și la extinderea parteneriatelor internaționale. Am purtat negocieri cu Președinta Consiliului Federal al Republicii Austria, Christine Schwarz-Fuchs, și cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Austriei în Ucraina, Robert Müller. Punctul principal al discuției noastre a vizat dinamizarea cooperării interregionale și implementarea unor proiecte de amploare în Bucovina, în special a clusterului de reabilitare. Sunt recunoscător pentru sprijin și pentru disponibilitatea de a ne oferi asistență în acest sens.

De asemenea, ne-am întâlnit cu prieteni din România: președintele Uniunii Ucrainenilor din România, Nicolae-Miroslav Petrețchi, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului din România, Dan Adrian Pop, consilierul prim-ministrului României, Vlad Gheorghe, vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș, Vlad-Emanuel Duruș, vicepreședintele Consiliului Județean Buzău, Costin Stancu, primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, și mulți alți parteneri. Am discutat despre oportunități concrete de aprofundare a cooperării între regiuni – de la economie și investiții până la proiecte transfrontaliere comune”.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a condamnat ferm, la 19 septembrie, incidentul de lângă satul Colonița, de lângă Chișinău, unde au fost depistate fragmente de dronă în urma unei explozii nocturne. Instituția a calificat cele întâmplate drept o consecință directă a atacului Rusiei asupra Ucrainei.

„Acest incident reprezintă o altă consecință gravă a războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, care continuă să amenințe securitatea Moldovei și a cetățenilor noștri. Urmările atacurilor rusești asupra Ucrainei nu se limitează la granițele țării vecine”, au declarat reprezentanții MAE.

Reamintim că, în dimineața zilei de 19 septembrie, în raionul Ștefan Vodă au fost înregistrate din nou mai multe drone care au încălcat spațiul aerian al țării.

Conform datelor Poliției de Frontieră, în jurul miezului nopții, în apropierea satului Căplani, a fost observat un grup de drone necunoscute: două dintre acestea au traversat teritoriul Moldovei în direcția satelor Olănești –Cistovodnoe, iar o alta a zburat deasupra satului și a părăsit țara.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Întrevederea de la Polianyția a prilejuit un schimb de opinii deschis și util cu privire la activitățile, preocupările și obiectivele românilor din dreapta Tisei, cu accent pe păstrarea identității, tradițiilor și valorilor strămoșești.

În cadrul dialogului Președintelui cu membrii comunității, au fost abordate aspecte esențiale pentru etnicii români: educația în limba română, sprijinul acordat unităților de învățământ, oportunitatea diverselor reforme legislative, creșterea conectivității regiunii.

Adresăm mulțumiri tuturor pentru participare, interes și în special pentru angajamentul ferm de a transmite limba și moștenirea culturală către noile generații, se specifică în comunicat.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Aparte, Dan a subliniat experiența țării în domeniul nuclear. Potrivit lui, România are o experiență de aproximativ 50 de ani în acest domeniu și specialiști pregătiți în domeniul tehnologiei și ingineriei. Politicianul spune că acești specialiști sunt pregătiți pentru cooperarea cu țările din regiunea Carpatică, în special pentru schimbul de tehnologii și experiență în domeniul energiei nucleare.

Reamintim că Ucraina a creat un nou format de cooperare numit „Cei Opt din Carpați” (C8). Acesta este menit să consolideze interacțiunea țărilor din regiune în domeniul securității, energiei și economiei. Prin urmare, pe 18 septembrie a avut loc în Ucraina summit-ul C8, care include România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și Uniunea Europeană în ansamblu.  Crearea alianței ar trebui să apropie țările și să formeze o nouă platformă pentru rezolvarea sarcinilor comune, după cum a declarat Președintele Volodymyr Zelenski.

De menționat că România suferă, de asemenea, din când în când, de pe urma provocărilor cu drone rusești, care adesea dau târcoale granițelor sale și uneori chiar le traversează.  Tocmai de aceea, Bucureștiul este înclinat spre consolidarea cooperării în domeniul apărării cu Ucraina și țările din regiunea Carpatică.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„Astăzi ei trec prin reabilitare în centrele „Speranță și Recuperare”, primesc sprijin complex din partea psihologilor, asistență cu documentele și o locuință primitoare pentru a o lua de la capăt”, a declarat Kuleba.

El a adăugat că în prezent „mii de copii” se află încă sub ocupație, unde rușii „încearcă să le șteargă identitatea”.

În total, de la începutul invaziei ruse la scară largă, organizația Save Ukraine a reușit să readucă pe teritoriul controlat de guvernul Ucrainei peste 1.700 de copii.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit lui, acesta este începutul unei mișcări care trebuie să apropie și mai mult statele participante la C8 și să creeze la nivelul UE „încă un element puternic de cooperare”: securitate, energie, o extindere semnificativă a logisticii, cooperare economică transfrontalieră și sprijin substanțial pentru comunități.

„Carpații nu înseamnă doar frumusețe, ci și o componentă importantă a forței țărilor noastre și a Europei. Acestea sunt munți care nu divizează, ci unesc regiunile prin rutele de transport și logistice cheie din Carpați. Aici am dezvoltat legături comerciale și energetice transfrontaliere puternice, care au o importanță critică pentru țările noastre. Tot aici, în regiunea Carpatică, se află și depozitele noastre strategice de gaze, unele dintre cele mai mari din Europa”, a declarat Zelenski în timpul discursului său de deschidere la summit-ul inaugural al „Celor Opt din Carpați” în Ucraina.

După cum a menționat șeful statului ucrainean, regiunea are nevoie de dezvoltarea infrastructurii de transport și logistică: accelerarea modernizării drumurilor și căilor ferate și asigurarea mobilității militare pentru consolidarea apărării. În plus, prioritățile sunt crearea de noi depozite, dezvoltarea energiei regenerabile și a extracției de minerale importante din regiune, extinderea interconectorilor energetici, precum și consolidarea cooperării comerciale și industriale. „Și, bineînțeles, trebuie să atragem mult mai multe investiții în regiunea Carpatică, care reprezintă poarta europeană naturală pentru rutele care vin din Caucazul de Sud și Asia prin Marea Neagră. Aceste rute funcționează astăzi și vor funcționa în viitor”, a spus Președintele.

În același timp, Zelenski a remarcat că Carpații trebuie să se transforme dintr-o „regiune turistică și climatică” într-unul dintre „motoarele cheie ale creșterii economice, investițiilor și exportului de energie”. El a subliniat că regiunea trebuie să devină o parte importantă a politicilor UE, având resursele adecvate pentru punerea lor în aplicare. „Așadar, în nord lucrăm cu statele baltice și țările nordice. În sud avem cooperare în regiunea Dunării și în jurul Mării Negre. De asemenea, lucrăm îndeaproape cu țările balcanice și cele din Europa de Sud-Est. Iar Inițiativa Carpatică transformă Carpații în cea mai puternică legătură și conexiune între toate regiunile vecine”, a adăugat Președintele.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Kushner a încercat să îl contrazică. „Cu tot respectul, ne-ați spus exact același lucru acum un an. Care sunt șansele să ne întoarcem aici peste un an și să spuneți din nou același lucru? Poate că nu mai pierdem un an?”, citează publicația cuvintele emisarului special al președintelui SUA, adresate lui Putin. Acest schimb de replici reflectă întreaga complexitate a situației create după mai bine de un an și jumătate de încercări ale lui Donald Trump de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, menționează NYT.

Pe 5 septembrie, Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit din nou cu dictatorul rus Vladimir Putin în Rusia, iar a doua zi au venit pentru prima dată în Ucraina pentru a participa la negocierile privind încheierea războiului. Pe 8 septembrie, Trump a discutat cu Putin după întoarcerea lui Witkoff și Kushner în SUA, însă nu l-a sunat pe Zelenski. Pe 9 septembrie, după o „discuție minunată” cu Putin, Trump a declarat că acesta este pregătit să încheie un acord de pace și și-a exprimat speranța că Zelenski va fi și el de acord cu înțelegerile. Pe 12 septembrie, vorbind la forumul YES din Kiev, Kushner a declarat că cea mai mare parte a acordului de pace dintre Ucraina și statul agresor Rusia este gata, rămânând doar să se găsească o soluție „creativă” pentru diferendele teritoriale.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com