În plus, agricultorii din regiune finalizează recoltarea rapiței. Potrivit Inei Vovciuk, aceasta a fost treierată pe o suprafață de 11,5 mii de hectare, obținându-se 38,3 mii de tone de producție.

La întreprinderile agricole din regiune a început, de asemenea, semănatul rapiței de toamnă pentru  recolta din anul 2027. În prezent, a fost semănată aproape 35% din suprafața prognozată.

„În acest an, semănatul rapiței de toamnă a început cu aproape două săptămâni mai devreme decât anul trecut. Acest lucru se datorează vremii calde și secetoase — agricultorii încearcă să mențină la maximum umiditatea în sol”, a explicat Ina Vovciuk.

Perioada optimă pentru semănatul rapiței de toamnă în regiune este între 10 și 25 august.

Pentru recolta anului 2027, în regiune se intenționează să fie semănate 35,3 mii de hectare de cereale de toamnă, inclusiv: grâu de toamnă — 28,5 mii de hectare; orz de toamnă — 6,6 mii de hectare; secară — 0,2 mii de hectare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Terenul este amplasat pe drumul M-19 – care duce spre Punctul de trecere „Porubne-Siret”. Potrivit lui Vanzuriak, acolo se poate construi: un complex de alimentare cu carburanți; o parcare TIR pentru camioane cu zonă de odihnă și servicii; un restaurant de tip fast-food sau o cafenea în format drive-through.

Acest teren este situat în satul Sterce. Valoarea de start a chiriei pe an este de peste 1,4 milioane, se menționează pe platforma Prozorro. Vânzări.

Terenul este scos la licitație pentru prima dată. Acesta se află în proprietate comunală. Totodată, pe el nu există rețele inginerești, imobile sau obiective de infrastructură.

Licitația pentru închiriere va avea loc la 1 septembrie. Depunerea cererilor de participare se poate face până la ora 20:00, pe 31 august. Cu câștigătorul licitației se va încheia un contract de închiriere pe o perioadă de 5 ani. Totodată, după expirarea acestui termen, valabilitatea contractului nu se prelungește automat – locatorul are dreptul de preempțiune pentru reînnoirea acestuia.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În cadrul întâlnirii, participanții au pus în discuție aspectele tehnice și organizatorice necesare pentru reluarea activității liniei electrice interstatale. S-a discutat, în special, despre asigurarea posibilității alimentării cu energie electrică de rezervă a regiunii Cernăuți din sistemul energetic al României.

„Lucrăm activ pentru a coordona cât mai curând posibil toate detaliile tehnice. Avem sprijinul deplin și susținerea partenerilor. Toate etapele de lucru se află sub controlul personal al șefului regiunii, Ruslan Osypenko. Proiectul este important pentru reziliența energetică a regiunii noastre și a statului în general. Acesta va contribui la creșterea fiabilității alimentării cu energie electrică și la extinderea oportunităților pentru importul de energie electrică de pe piața energetică europeană”, a subliniat Vitalii Bondar.

Participanții la întâlnire au convenit asupra algoritmului ulterior de cooperare, schimbului de informații tehnice necesare și următoarelor etape de implementare a proiectului.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În total, în decurs de doi ani și jumătate, suma finanțării acordate întreprinderilor din sectorul agricol al regiunii prin programele guvernamentale depășește 130 de milioane de grivne. Producătorii care au beneficiat de sprijinul guvernamental în anii trecuți și-au îmbunătățit indicatorii de activitate.

Printre aceștia se numără întreprinderea privată „Vasyl Krykliveț”. Aceasta activează pe piața agrară din Bucovina de peste 18 ani. Se specializează în principal în cultivarea cerealelor și a culturilor leguminoase. În prezent, campania de recoltare este în toi. În câmp, sub soarele arzător, se lucrează pentru a reuși recoltarea grânelor coapte. După cum povestește directorul întreprinderii agricole, Stanislav Tkaciuk, aceștia au în lucru 1.200 de hectare de teren arabil. Cultivă patru culturi: grâu, rapiță, soia și porumb.

Strângerea recoltei la timp și cu pierderi tehnice minimale este facilitată de tehnica modernă. Pentru reînnoirea parcului de utilaje, întreprinderea a beneficiat de programul guvernamental „Credite accesibile 5-7-9%” destinat fermierilor.

Programul face parte din politica de dezvoltare a producătorilor ucraineni „Fabricat în Ucraina” și are drept scop stimularea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii prin ieftinirea resurselor de creditare pe seama compensațiilor sau garanțiilor de stat. Acesta este implementat prin intermediul Fondului pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului și al băncilor autorizate.

Folosind fondurile de credit, întreprinderea a achiziționat utilaje și a primit de la stat o compensație pentru rata dobânzii. După prima experiență de succes în participarea la programul guvernamental, au accesat un altul — obținând o compensație de 25% din partea statului pentru achiziționarea de tehnică și echipamente agricole de producție ucraineană. Au cumpărat un aparat de uscat cereale, ceea ce le oferă posibilitatea de a lucra eficient și de a vinde cerealele la un preț avantajos.

De la stat, întreprinderea agricolă a primit aproape un milion de grivne sub formă de compensații. Tocmai acest sprijin guvernamental a permis menținerea pe piață de la începutul invaziei la scară largă, crearea de locuri de muncă, achitarea impozitelor și susținerea Forțelor de Securitate și Apărare.

„Statul sprijină producătorul și fermierul. Cel care lucrează oficial, își plătește impozitele și activează transparent. Statul întinde o mână de ajutor unor astfel de întreprinderi. Mă bucur că suntem una dintre întreprinderile care pot beneficia de o asemenea oportunitate”, spune Stanislav Tkaciuk.

Producătorul agricol are în plan o viitoare modernizare și extindere a producției agricole. Pentru aceasta, analizează oportunitățile oferite de sprijinul statului, se menționează în postarea de pe Facebook a AMR Cernăuți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Debitul redus a dus la faptul că, în iulie a acestui an, producția de energie electrică la Centrala Hidroelectrică de pe Nistru a scăzut cu 43% față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Ca urmare a fenomenelor naturale de secetă și a debitului redus, compania a ajustat strategia de tranzacționare, întrucât cea mai importantă prioritate este asigurarea deversării sanitare și economisirea resurselor de apă”, comentează situația Bogdan Suhețki, director general adjunct pentru activitate comercială.

Conform prognozei meteo pe termen lung, se anticipează menținerea în continuare a unei afluențe scăzute, cu o tendință de scădere. Acest lucru va duce la o reducere a producției de energie electrică la Centrala Hidroelectrică de pe  Nistru în comparație cu anii precedenți și la o scădere suplimentară a nivelurilor în Lacul de Acumulare.

Reamintim că ministrul Energiei, Denys Șmygal, a avertizat că în Ucraina ar putea avea loc întreruperi de curent din cauza caniculei.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Într-un interviu sincer acordat pentru BUK media, fermierul și voluntarul din Nedoboivți (Nădăbăuți), Oleksandr Burlaka, și-a împărtășit experiența.

Recolta din acest an a fost reușită. „La grâu stăm mai bine decât anul trecut, orzul este cam la același nivel – undeva la 5 tone de grâu și 4 tone de orz la hectar”, spune Oleksandr. Însă, în loc să vândă, el depozitează cerealele și așteaptă. Pentru că nu are unde să le realizeze.

„În privința prețului e o catastrofă. Anul trecut, combustibilul era de două ori mai ieftin, iar cerealele de două ori mai scumpe. Acum totul este invers: carburanții costă 90 de grivne, iar grâul – cinci. Oamenii pur și simplu le dau pe nimic și se plâng. Și asta în condițiile în care în recoltă s-au investit fonduri uriașe. Am administrat 600  kilograme de îngrășăminte – sunt niște bani foarte mulți. Iar acum, nu  câștigi, ci ești în pierdere”, a explicat el.

Cei care mai au o rezervă financiară sunt nevoiți în primul rând să-și achite taxele și să plătească salariile.

Oleksandr bănuiește că situația a fost creată în mod artificial. „Călătoresc prin Ucraina, văd tot felul de lucruri. În est, recoltele sunt de câteva ori mai bune decât ale noastre – acolo sunt cernoziomuri și, cu cine am vorbit, toată lumea este mulțumită. Dar desfacere nu este nici acolo.” „Agro-holdingurile vor pur și simplu să-i elimine pe cei ca noi – ca să ia totul sub controlul lor. Pentru că ei livrează la cu totul alte prețuri”, afirmă fermierul din Nedoboivți.   „Consider că față de noi, producătorii agricoli, pur și simplu, s-au întors cu spatele”.

Dar cultivarea plantelor agricole nu este singura ocupație a lui Oleksandr Burlaka. În paralel cu gospodăria, a transportat de 123 de ori ajutoare pe front. Iar despre pericolul de pe acel drum vorbește cu calm, ca despre vreme. „Acum două săptămâni, când ne aflam în drum,  ni sa transmis prin stație prin stație: deasupra voastră este o dronă. Ne-a salvat mașina dotată cu sisteme de război electronic care venea din sens opus”, povestește fermierul.

Oleksandr Burlaka își reduce și livezile – nu există desfacere, pomii sunt bătrâni, iar el însuși a intrat în al șaizeci și treilea an. „Acum e război, nu există stabilitate. Te culci bogat – și te trezești sărac. Nimănui nu-i pasă de nimeni”, conchide el.

Cu toate acestea, Oleksandr nu renunță nici la pământ, nici la drumul spre est. Seamănă, culege, adună cerealele în hambar – și încarcă din nou mașina pentru a merge pe front. Pentru că, în ciuda tuturor prețurilor, taxelor și dronelor de deasupra capului, face singurul lucru pe care știe să-l facă și pe care îl consideră corect – își menține poziția.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Stațiunea de Cercetare Agricolă de Stat Bucovineana este înscrisă în Registrul de Stat al Subiecților din Domeniul Producției de Semințe și Pepiniere și cultivă și realizează material semincer de reproducție superioară  producătorilor agricoli. Este vorba de culturile de grâu de primăvară și de toamnă, orz de primăvară și de toamnă, ovăz, cartofi, porumb, soia și fasole obișnuită.

Participanții au luat cunoștință de realizările actuale în domeniul selecției culturilor agricole, de particularitățile cultivării noilor soiuri adaptate la condițiile pedoclimatice ale regiunii, precum și de  cele mai noi abordări în producerea de material semincer de înaltă calitate.

În cadrul „Zilei Câmpului” a fost organizată o vizită pe ogoarele de cercetare științifică, unde participanții au avut oportunitatea de a examina culturile de diferite soiuri și hibrizi de plante agricole, de a evalua caracteristicile lor economice și valoroase, nivelul de adaptabilitate la condițiile natural-climatice ale regiunii, precum și rezultatele aplicării tehnologiilor moderne de cultivare.

Partea practică a evenimentului a contribuit la schimbul de experiență privind implementarea proiectelor de selecție de perspectivă în producția agricolă.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit informațiilor furnizate de Serviciul de Stat de Statistică, cel mai ridicat nivel de salarizare a fost înregistrat la Kiev (48.393 grivne), precum și în regiunile Lugansk (38.143 grivne) și Kiev (33.849 grivne). Cel mai scăzut nivel de salarizare se înregistrează în regiunile Cernăuți (24.472 grivne) și Kirovograd (23.882 grivne).

Pe domenii de activitate economică, cel mai mare salariu mediu a fost obținut de angajații din sectorul informațiilor și telecomunicațiilor – 77.931 grivne. Cea mai scăzută remunerație se menține în domeniul sănătății și asistenței sociale – 22.274 grivne.

La data de 1 iulie 2026, datoriile la salarii în Ucraina se ridică la 3,8 miliarde grivne.

Salariul mediu al angajaților cu normă întreagă din Ucraina în mai 2026 a fost de 30.961 de grivne, cu 1,5% mai mare decât nivelul din luna aprilie.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Pe un câmp din apropierea satului Stroiești, CT Noua Suliță, agricultorii recoltează grâu de toamnă, iar cu o zi înainte au încheiat recoltarea orzului de primăvară. În acest an, secerișul a început cu aproape trei săptămâni mai târziu, din cauza primăverii reci și a ploilor, afirmă Artiom Gligor, directorul adjunct al întreprinderii agricole „Spicul de Aur”.  „Boabele au reținut umezeală și nu le-am putut recolta la timp. Dacă comparăm cu anii trecuți, termenele de recoltare sunt mai târzii cu 2-3 săptămâni. Iar culturile principale sunt orzul de primăvară, grâul de toamnă, soia, și semănăm, de asemenea, floarea-soarelui și porumb”, spune Artiom Gligor.

În ciuda faptului că secerișul a început mai târziu, recolta din acest an este mai bună. Potrivit antreprenorului agricol, anul acesta se planifică obținerea unei recolte cu 20–25% mai mari decât anul trecut. Totuși, câștigul va fi probabil mai mic. Agricultorul explică acest lucru prin scumpirea carburanților. „Carburanții constituie una dintre principalele noastre cheltuieli, deoarece o mulțime de resurse și bani sunt direcționate la achiziționarea acestora. Prețul la grâu nu ne bucură deloc. Astăzi, pe piața mondială, prețul pentru grâu și orz de primăvară este în jur de 250–270 de dolari pe o tonă, în timp ce pe piața internă din Ucraina 100 de dolari este considerat un preț foarte bun”, menționează Ariom Gligor.

O altă problemă o constituie lipsa brațelor de muncă. Doi angajați servesc în prezent în armată. Din cauza lipsei de specialiști, o parte din sectorul pomicol a fost redusă.  „Nu are cine să strângă roada. Acolo este nevoie de un număr mare de oameni la recoltare, la îngrijire, la alte operațiuni. De la începutul războiului, situația cu specialiștii este foarte complicată: cu oameni pe care să-i poți pune pe o combină, pe un utilaj serios”, spune Artiom Gligor.

Potrivit lui, la întreprindere se încearcă trecerea la o tehnică nouă și de înaltă productivitate. În special, pentru prelucrarea solului se alege tehnica capabilă să efectueze simultan câte două-trei operațiuni pentru a optimiza costurile.

În acest an, agricultorii din regiune se confruntă cu mai multe provocări: lipsa angajaților, scumpirea carburanților, prețurile mici de achiziție pentru cereale și dificultățile legate de export din cauza bombardamentelor asupra porturilor maritime, declară Bogdan Boiciuk, adjunctul  șefuluil Direcției de Dezvoltare Agroindustrială din cadrul Administrației Militare Regionale Cernăuți. „De război sunt legate multe probleme. În prezent prețul la combustibil crește, în timp ce prețul la cereale scade. Nu putem spune care va fi rentabilitatea culturilor cerealiere în ziua de azi. Toate eforturile sunt îndreptate spre a strânge cerealele, iar pe urmă se va vedea”, subliniază Bogdan Boiciuk.

Din cauza scumpirii combustibilului și a îngrășămintelor cu azot, cheltuielile agricultorilor au crescut cu aproape o treime, afirmă Oleg Penjin, director executiv al Clubului de Discuții Economice. Potrivit lui, evoluția ulterioară a evenimentelor va depinde de succesul Ucrainei în restabilirea exportului de cereale. Sunt posibile diverse scenarii – de la creșterea prețurilor la anumite produse până la scăderea randamentului producției agricole. „Acest lucru este legat de faptul că grupa de cereale formează baza furajeră pentru sectorul zootehnic. La noi este posibilă o majorare a prețurilor pentru acest segment. Bunăoară, 70 la sută din valoarea unui ou reprezintă nutrețul combinat, iar nutrețul combinat înseamnă porumb”, afirmă economistul.

În același timp, Oleg Penjin nu prognozează o scumpire bruscă a pâinii. „Orice s-ar întâmpla pe piața agricolă, pâinea se va scumpi strict cu cel mult 1–1,5% pe lună — așa va fi și în continuare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Angela Cordoban lucrează deja de opt ani în domeniul vânzării de feronerie pentru mobilă. Magazinul ei oferă o gamă largă de componente pentru fabricarea mobilei: mânere, balamale, încuietori, ghidaje, picioare, elemente de fixare, adezivi și alte produse. Mijloacele financiare obținute din grant au fost direcționate de antreprenoare către achiziționarea de rafturi moderne și vitrine comerciale, extinderea gamei de produse și publicitate.

Datorită acestui fapt, magazinul a devenit mai convenabil pentru cumpărători, a crescut diversitatea produselor, s-au creat noi locuri de muncă și s-a extins colaborarea atât cu clienții cu amănuntul, cât și cu producătorii de mobilă.

În același timp, fratele ei, Vladimir Cordoban, care se ocupă de peste 25 de ani cu fabricarea mobilei, și-a folosit grantul pentru modernizarea producției. Din fondurile de la stat, el a achiziționat standuri metalice speciale și mese pentru asamblarea mobilei, a cumpărat materialele necesare și a investit în promovarea propriilor produse.

Reprezentanții Centrului de Ocupare menționează că modernizarea producției a permis creșterea capacității acesteia, îmbunătățirea calității mobilei, reducerea termenelor de executare a comenzilor și crearea de noi locuri de muncă.

La Centrul Regional de Ocupare a Forței de Muncă Cernăuți se subliniază că istoria familiei Cordoban este un exemplu despre modul în care programul statal de granturi „Afacerea Proprie” îi ajută pe antreprenori nu doar să își dezvolte propria afacere, ci și să creeze noi locuri de muncă și să consolideze economia regiunii.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În fiecare zi, ciobanii mulg oile, procesează laptele în brânză și o pregătesc pentru afumare pe vreascuri uscate de fag.

Ciobanul Petru Tomașciuc, care se ocupă cu oieritul de aproape 40 de ani, povestește că în întreaga regiune brânza afumată de oaie se mai prepară doar în satele din zona Storojinețului. „Este mai gustoasă și are o aromă deosebită. Am lucrat și la munte, am fost în multe locuri. Când începe primul muls, noi aprindem focul. Acesta arde din mai și până în toamnă, până când aducem oile înapoi acasă. Nu se stinge, pentru că afumăm brânză în fiecare zi”, afirmă domnul Petru.

Potrivit ciobanului, la stână, noaptea, jarul este acoperit cu cenușă, iar dimineața doar o dau la o parte și pun lemne uscate pentru ca focul să se reaprindă.

„Cel mai greu este chiar afumatul brânzei. Trebuie să pui lemne în permanență, și nu orice fel de lemne, ci doar vreascuri uscate de fag. Le aducem din pădure. Este o muncă grea: să mergi, să le aduni și să le aduci aici”, povestește Petru Tomașciuc. El își amintește că, de-a lungul vieții sale, oamenii au cumpărat cel mai mult anume brânza afumată. Cea proaspătă — mult mai rar. Aceasta este o veche tradiție locală, moștenită de la strămoși. Conform spuselor lui, brânza afumată se păstrează mai bine pe parcursul iernii.

Proprietarul stânei, Ionuț Cârciu, are aproximativ 120 de oi. Pentru îngrijirea lor este ajutat de părinți, soție și cei trei fii. „Cele mai grele sunt primele zile, când începe sezonul la stână. Oile trebuie deprinse cu mulsul. Acum s-au obișnuit deja și vin singure. De la 1 până la 6 mai adunăm turma la stână și începem mulsul. Lucrăm aici aproximativ până la mijlocul sau sfârșitul lunii septembrie”, a relatat gospodarul.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com