Potrivit primarului comunității Nedoboivți, Iurii Iuzva, întreprinderile lui Todosiiciuk se numără printre cei mai mari contribuabili din comunitate.

În prezent, în livezi lucrează aproximativ 50 de oameni. Fiecare fruct este cules purtând mănuși, pentru a nu lăsa urme de degete, și li se păstrează codițele – acestea sunt condițiile în care merele pot fi vândute în străinătate, povestește șefa brigăzii pomicole, Ganna Verenciuk.

În total, sunt cultivate aproximativ zece soiuri. Pe piața ucraineană se vând în principal mere din soiul „Champion” și din grupa „Jonagold”, iar în străinătate – clone ale soiului „Gala”, soiurile „Golden”, „Simirenko”, „Jeromine”, „Red Delicious” și „Granny Smith”, povestește fondatorul întreprinderilor unde sunt cultivate merele, Veaceslav Todosiiciuk.

Munca se desfășoară pe parcursul întregului an. După recoltarea merelor, copacii sunt pregătiți pentru iarnă – udați, în special dacă sunt puține ploi. Astfel, un singur copac are nevoie de 20 de litri de apă. Primăvara, pomii sunt curățiți cu utilaje speciale. „Pomicultura este o ramură la care este imposibil să renunți. Este ca un copil pe care îl îngrijești, îl crești cu dragoste și mergi alături de el decenii întregi”, a povestit Todosiiciuk.

„Cel mai mare hub logistic unde sunt aduse merele noastre este Turcia. De acolo sunt distribuite mai departe către țări precum Siria, Liban, Irak. Aceasta este ruta terestră, dar mai există și cea maritimă – Dubai, Emiratele Arabe Unite. Acolo există de asemenea un hub logistic, de unde produsele sunt distribuite mai departe către alte continente. Merele noastre sunt apreciate pentru proprietățile lor gustative clar exprimate”, a povestit Todosiiciuk.

Todosiiciuk spune că în fiecare an un anumit soi de mere devine un trend. Care anume va fi acesta în acest sezon – nu se știe încă, deoarece vânzarea merelor nu a început. În același timp, anul trecut, acest statut l-a avut soiul „Gala”.

În total, pentru întreținerea a peste 50 de hectare de livadă se cheltuiesc anual până la trei mii de dolari, accentuează Todosiiciuk. Merele recoltate sunt distribuite în depozite frigorifice. Când o cameră este umplută complet, temperatura din interior este coborâtă la 1–2 grade.

Finalizarea recoltării merelor este planificată pentru luna noiembrie. Fructele mari vor fi vândute, iar din cele mici se va produce suc în cadrul propriei fabrici. Astfel se lucrează deja de șapte ani, povestește Todosiiciuk. Sezonul trecut s-au putut vinde până la 120 de tone de suc. Cererea pentru produse este în creștere, așa că întreprinderea anticipează o creștere a volumului vânzărilor cu aproximativ 50%. De asemenea, în planuri este extinderea procesării merelor și fabricarea de noi produse din acestea. În prezent, se produc și ambalaje pentru mere și suc.

Momentan, încăperile în care sunt depozitate merele și se fabrică sucul funcționează ca un hub. Aici își depozitează fructele și alți fermieri, în special din comunitățile și regiunile învecinate.

„La vremea noastră am construit mai multe spații de depozitare decât ne permitea capacitatea propriilor întreprinderi, așa că pe lângă noi s-au reunit fermieri mici, mijlocii și mai mari. Așa a luat naștere o cooperativă naturală, care face posibilă păstrarea în comun a merelor, organizarea vânzărilor, formarea loturilor de marfă și vânzarea lor mai ușoară”, spune Todosiiciuk.

El mai afirmă că munca în această afacere îi aduce satisfacție morală, în special toamna, când văd rezultatele muncii depuse.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit Inei Vovciuk, vremea permite în prezent efectuarea lucrărilor de câmp, însă pentru semănatul culturilor de toamnă lipsește umiditatea în sol. Pentru recolta de anul viitor se intenționează să se semene în total: 28,5 mii de hectare de grâu de toamnă; 6,6 mii de hectare de orz de toamnă; 0,2 mii de hectare de secară de toamnă.

În prezent, semănatul rapiței de toamnă a fost finalizat pe o suprafață de 11,6 mii de hectare, iar culturile cerealiere de toamnă au fost semănate pe mai mult de 40% din suprafața totală, menționează Ina Vovciuk. „Pe parcursul perioadei de vegetație în regiune au căzut aproape 70% din precipitațiile normale. Umiditatea în sol este, de asemenea, mai redusă decât de obicei, însă deocamdată situația nu este critică. Din cauza lipsei precipitațiilor, agricultorii riscă să semene în sol uscat. Acest lucru poate influența termenele de semănat, germinarea semințelor și starea culturilor de toamnă”, declară Ina Vovciuk.

De asemenea, lucrările agricole de toamnă sunt influențate de costul carburanților, al îngrășămintelor și al produselor pentru tratarea semințelor. Din acest motiv, unele gospodării agricole și-ar putea modifica suprafețele destinate culturilor de toamnă și ar putea mări masivul cu culturi de primăvară, adaugă Ina Vovciuk.

În prezent, în regiune au fost recoltate 58,6 mii de hectare de culturi agricole târzii, ceea ce reprezintă 49,3% din suprafața totală. În total, au fost obținute aproape 319 mii de tone de boabe, cu o recoltă medie de 5,44 tone la hectar. Recoltarea culturilor cerealiere timpurii și a leguminoaselor a fost deja finalizată și se continuă strângerea porumbului, a soii și a floarei-soarelui. Au fost deja recoltate: porumb — 32,5 mii de tone de pe o suprafață de 4,5 mii de hectare; soia — 50,1 mii de tone de pe 18,5 mii de hectare; floarea-soarelui — 32,6 mii de tone de pe 10,5 mii de hectare.

Totodată, recoltarea rapiței a fost deja încheiată — s-au strâns 38,3 mii de tone de pe 11,5 mii de hectare. De asemenea, au fost recoltate 148,4 mii de tone de legume și bostănoase de pe 7,4 mii de hectare. De asemenea, strângerea cartofilor este aproape finalizată — s-au recoltat 450,4 mii de tone de pe o suprafață de 21,5 mii de hectare, ceea ce reprezintă 96% din suprafața totală, precizează Ina Vovciuk. Sfecla de zahăr a fost recoltată până acum în cantitate de 21 de mii de tone de pe o suprafață de 0,3 mii de hectare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Contribuibilii din regiunea Cernăuți au mobilizat venituri în trezoreria statului în sumă totală de 19,5 miliarde grivne, dintre care: prin intermediul organelor fiscale – 7 miliarde grivne,  prin intermediul organelor vamale – 12 miliarde grivne, din alte surse – 0,5 miliarde grivne. În fondul general al bugetelor locale din regiune, pentru perioada ianuarie – septembrie 2026, au intrat venituri proprii în valoare de 7,1 miliarde grivne, ceea ce reprezintă 103,6% față de indicatorii programați pentru această perioadă. A fost asigurată îndeplinirea indicatorilor planificați per total pentru bugetul regional și bugetele comunităților teritoriale (cu excepția celor din Tereblecea și Kadubivți). Realizarea planului anual rectificat este de 77,6%.

Comparativ cu anul trecut, încasările la fondul general au crescut cu 1,3 miliarde grivne, adică cu 22,7%. Toate comunitățile teritoriale (cu excepția celei din Vikno) au depășit sau au atins nivelul perioadei similare a anului trecut.

Conform evaluării de rang a regiunilor realizată de Ministerul Finanțelor din Ucraina pentru cele 9 luni ale anului 2026, regiunea Cernăuți s-a clasat pe locul 6 în ceea ce privește dinamica veniturilor încasate la fondul general al bugetelor locale. În timp ce la nivel național creșterea încasărilor la bugetele locale a fost de 18%, în regiunea Cernăuți creșterea a fost de 22,7%.

După dinamica încasărilor din taxa funciară, regiunea ocupă locul 3, la impozitul pe venitul persoanelor fizice și impozitul pe bunurile imobile – locul 6, la accize – locul 8, iar la impozitul unic – locul 9.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Despre aceasta a relatat într-un comentariu pentru molbuk.ua Viaceslav Șitra, șeful Secției de Management Dispecer al Rețelelor din cadrul S.A. „Cernivțioblenergo”. În cadrul acestui plan, „Cernivțioblenergo” și Ministerul Energiei au identificat împreună obiectivele cheie care trebuie protejate împotriva posibilelor lovituri inamice asupra infrastructurii energetice. Inamicul atacă infrastructura energetică, iar acest lucru se resimte deosebit de dureros în perioada toamnă-iarnă, când există o sarcină suplimentară din cauza creșterii consumului. Și, în consecință, acest lucru îi afectează pe consumatori. Prin urmare, compania, prognozând posibile variante de distrugere a obiectivelor, analizează scheme pentru a vedea cum își poate realimenta clienții”, explică Viaceslav Șitra.

„Desigur, în situația actuală, ne-am dori să protejăm toate obiectivele energetice cu cel mai înalt nivel de protecție. Dar înțelegem că sunt planuri nerealiste, deoarece acest lucru necesită investiții mari de capital, pe care compania nu le are în prezent. Totodată, există un program de stat pentru protecția obiectivelor energetice. Statul a început să aloce fonduri anume pentru protecția obiectivelor. Acolo sunt prevăzute anumite niveluri de protecție, iar cele mai importante obiective sunt protejate la un nivel superior”, a explicat energeticianul.

Potrivit expertului, nu este vorba doar despre obiectivele Companiei Naționale „Ukrenergo”, ci și despre protecția substațiilor care se află pe teritoriul regiunii și se ocupă de distribuția energiei electrice către consumatorii finali.

„În primii ani de război, inamicul a atacat în principal obiectivele «Ukrenergo» – substanțe și linii mari, puternice. Acum vedem că inamicul și-a schimbat tactica. Multe substații sunt deja protejate, iar adesea vectorul atacurilor s-a mutat deja spre substațiile companiilor de distribuție. Statul a luat acest lucru în considerare și a elaborat un program de Plan de reziliență, în cadrul căruia fiecare regiune a identificat obiectivele importante și, în funcție de finanțare, a asigurat nivelul necesar de protecție pentru acestea”, a declarat Viaceslav Șitra.

Cei de la „Cernivțioblenergo” dau asigurări că au făcut tot posibilul pentru a aduce nivelul de protecție în concordanță cu Planul de reziliență.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit lui, în regiune se finalizează deja recoltarea cartofilor. Anul acesta, agricultorii bucovineni au plantat cartofi pe peste 24.000 de hectare și au recoltat aproximativ 24 de tone de fiecare hectar. „O astfel de productivitate este mai mare decât media. Aceasta este o recoltă destul de bună, deși prognozele anterioare din cauza verii secetoase au fost altele. O asemenea recoltă este suficientă pentru a acoperi nevoile populației din regiune, surplusul putând fi vândut liniștit. Nu prognozăm un deficit și nicio creștere semnificativă a prețului. Cartofi sunt din belșug”, a accentuat Bogdan  Boiciuk.

Conform declarațiilor lui Boiciuk, prețul en-gros de achiziție a cartofilor de la fermieri este de aproximativ 10 grivne per kilogram. Acesta poate crește cu 20 la sută, însă nu se prognozează un preț mai mare pentru moment. În același timp, în magazine, cartofii se vând cu 13-15 grivne  kilogramul. „Plata impozitelor, arenda pământului, îngrășămintele minerale, combustibilul, salariile — fermierilor care cultivă legume nu le este deloc ușor acum. Aceasta este o muncă grea și costisitoare, iar prețul existent nu este avantajos pentru producător”, a conchis  Bogdan Boiciuk.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a propus limitarea salariilor funcționarilor și a relatat cum va arăta Bugetul de stat pentru anul 2027. El a abordat tema dată într-o discuție cu jurnaliștii. „Acesta este un nou buget de stare de urgență, un nou buget de război, în care marea majoritate este direcționată către sprijinul Forțelor Armate Ucrainene. Unde o mare cantitate de bani nu provine din contribuția ucraineană, ci din contul colegilor noștri, al partenerilor noștri, ceea ce trebuie să fie precedat de o muncă diplomatică amplă pe care continuăm să o facem”, a spus el.

Potrivit lui Stefanciuk, aproape 70 de copeici din fiecare grivnă a bugetului ucrainean reprezintă resurse oferite de partenerii occidentali. Președintele Radei Supreme a declarat că intenționează să depună amendamente la Bugetul de stat pentru anul 2027. „Sunt convins că în perioada războiului — și anul trecut am depus un astfel de amendament — trebuie să existe un plafon maxim pentru salariul plătit din buget. Să nu avem în perioada războiului salarii de trei-patru milioane pe care le primesc unii funcționari”, a subliniat Stefanciuk.

În plus, Rada Supremă pregătește și alte amendamente la buget. Cele mai prioritare dintre ele sunt amendamentele privind echitatea socială, sprijinul universităților ucrainene și al Armatei Ucrainene. „Lucrăm în prezent la stabilirea programelor din ale căror fonduri putem realoca resurse pentru a sprijini aceste direcții. Desigur, există priorități pentru mine. Este foarte ușor să împarți un buget care nu este asigurat. Este ușor să introduci un amendament: cheltuiește pe aia, nu cheltuiește pe cealaltă. Dar trebuie să înțelegi de unde iei acești bani”, a adăugat Președintele Radei Supreme.f

Potrivit lui, prioritatea principală o reprezintă Forțele Armate ale Ucrainei, sprijinul pentru mediul de afaceri și sprijinul cetățenilor cu venituri mici.

Reamintim că, în anul 2027, Ucraina intenționează să cheltuiască cu 1,6 mii de miliarde de grivne mai mult decât va putea colecta la Bugetul de stat.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Acest lucru a fost relatat într-un comentariu pentru Suspilne de către Markku Rentto, președintele consiliului de administrație al întreprinderii finlandeze.

După cum a anunțat pe pagina sa de Facebook Ruslan Osypenko, șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, compania inițiază un nou proiect investițional în Noua Suliță, în valoare de 5 milioane de euro.

Potrivit lui Markku Rentto, filiala din Noua Suliță va deveni un centru de producție pentru furtunuri din silicon și cauciuc destinate sistemelor de răcire a motoarelor, garnituri, elemente de etanșare, amortizoare și sisteme antivibrații pentru tehnica mărcilor mondiale.

„Aceste furtunuri sunt utilizate de obicei în tehnică grea, în special pe camioane Volvo, combine și tractoare ale unor producători cunoscuți precum John Deere, Caterpillar, Claas etc.”, a informat Rentto.

Rentto spune că Noua Suliță a fost aleasă, printre altele, datorită amplasării și logisticii convenabile, precum și a „forței de muncă accesibile”.

În prezent, în oraș a început reconstrucția clădirii fabricii de mobilă. Lucrările sunt planificate să fie finalizate la începutul anului 2027. Întreprinderea a început deja să recruteze angajați – primii dintre ei vor pleca în curând în stagiu în Polonia.

În total, în prima etapă a producției se preconizează crearea a 60 de locuri de muncă. Primarul orașului Noua Suliță, Maria Nicorici, a declarat într-un comentariu pentru Suspilne că acesta este primul proiect investițional de o asemenea amploare implementat pe teritoriul comunității. Pe lângă noile locuri de muncă, acest lucru va spori veniturile la bugetul local, deoarece întreprinderea va fi înregistrată în Noua Suliță.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Conform datelor operative la 10 septembrie 2026, agricultorii au treierat 53,4 mii hectare de culturi cerealiere și leguminoase, adică 44,9% din suprafața prognozată. În total, s-au treierat 285,1 mii tone de cereale. Recolta medie este de 5,34 tone la hectar, în timp ce anul trecut acest indicator a fost de 5,29 tone la hectar.

În special, s-au obținut  grâu — 169,3 mii tone, recolta medie fiind  de 5, 76 tone la hectar; orz — 110,3 mii tone (4,95 tone la hectar); secară — 1 mie tone; ovăz — 3 mii tone; mazăre — 0,5 mii tone; fasole — 1 mie tone.

Continuă și recoltarea culturilor târzii. Au fost obținute deja 38,3 mii tone de rapiță, 3,4 mii tone de soia și 1,2 mii tone de floarea-soarelui. De asemenea, au fost recoltate 172,9 mii tone de cartofi și 86,3 mii tone de legume și bostănoase.

Anul acesta, condițiile meteorologice au influențat formarea recoltei de culturi târzii. Din cauza perioadei prelungite de căldură și secetă, precum și a cantității insuficiente de precipitații, care a reprezentat aproximativ 70–90% din normă, se așteaptă o productivitate ușor mai scăzută sau apropiată de cea de anul trecut la porumb, soia, floarea-soarelui și sfecla de zahăr.  Conform calculelor preliminare, în 2026 se estimează o producție în regiune de 795,6 mii tone de culturi cerealiere și leguminoase. În plus, se prognozează obținerea a 37,1 mii tone de rapiță, 162,2 mii tone de soia, 77,3 mii tone de floarea-soarelui, 99,2 mii tone de sfeclă de zahăr, 403,9 mii tone de cartofi și 177,6 mii tone de legume.

În ciuda scăderii anticipate a producției globale la anumite culturi din cauza randamentului și a reducerii suprafețelor semănate, volumele prognozate sunt suficiente pentru a asigura securitatea alimentară a regiunii.

În ceea ce privește productivitatea cerealelor și leguminoaselor timpurii, regiunea Cernăuți a intrat în topul primelor cinci cele mai bune regiuni din Ucraina.

În paralel, gospodăriile pun baza recoltei anului 2027. Vor fi însămânțate 35,3 mii hectare cu cerealele de toamnă, inclusiv 28,5 mii hectare cu grâu de toamnă, 6,6 mii hectare cu orz de toamnă și 0,2 mii hectare cu secară de toamnă.

Se seamănă activ rapița de toamnă. Din cele 11,6 mii hectare planificate, au fost însămânțate  deja 10,3 mii hectare, adică 88,8% din suprafața prognozată.

Campania agricolă de toamnă din regiune se desfășoară în conformitate cu termenele calendaristice, se menționează în postarea pe Facebook a Direcției pentru dezvoltarea agroindustrială a AMR Cernăuți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Grâu, țiței, porumb, produse din carne și articole de construcție din material plastic: în august 2026, tocmai aceste mărfuri au intrat în principalele poziții de export perfectate de Vama Cernăuți, scrie MA ASS. După cum s-a comunicat pe pagina de Facebook a Vămii Cernăuți, grâul a condus clasamentul după valoare – 7 milioane de dolari SUA. Într-o lună au fost exportate 38,2 mii de tone, iar cota sa din valoarea totală a exportului a constituit 16,5%. Pe locul al doilea se află țițeiul: 5,9 milioane de dolari SUA și 9,3 mii de tone. O altă poziție importantă este porumbul. În august, acesta a fost exportat în valoare de 3 milioane de dolari SUA, cu o greutate totală de 14,7 mii de tone. În primele cinci mărfuri au mai intrat produsele din carne – 2.4 milioane de dolari SUA, precum și articolele de construcție din material plastic – 1,9 milioane de dolari SUA. Este interesant că grâul, țițeiul și porumbul nu au fost exportate prin Vama Cernăuți în perioada similară a anului trecut, așa că în acest an structura exportului a căpătat imediat mai multe poziții noi importante. Exportul se schimbă odată cu cerințele pieței, iar statistica perfectărilor vamale arată clar ce mărfuri formează astăzi comerțul exterior al regiunii.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Totuși, în Bucovina această cultură nu este încă cultivată la scară industrială – ea este cercetată pe trei parcele ale Stațiunii Agricole Experimentale, comunică Suspilne Cernăuți.

Dacă facem o comparație cu alte tipuri de materii prime pentru încălzire, o tonă de miscanthus uscat corespunde, ca valoare energetică, la până la 1,5 tone de lemn și aproximativ 620 de kilograme de cărbune. Totodată, în timpul arderii, el elimină cu aproximativ 20% mai multă căldură decât lemnul. Despre aceasta a relatat pentru Suspilne Valentina Semenciuk, secretar științific al Stațiunii Agricole Experimentale de Stat Bucovinene din cadrul Academiei Naționale de Științe Agrare și candidat în științe agricole.

„Această cultură se plantează o singură dată: poate crește în același loc timp de 25 de ani. De pe un hectar se pot obține până la 25 de tone de materie uscată”, constată Valentina Semenciuk.

Pentru a cultiva un hectar de miscanthus sunt necesare aproximativ 200 de mii de grivne. Cea mai mare parte din această sumă reprezintă costul rizomilor pentru plantare. Ulterior, de-a lungul anilor, principalele cheltuieli vor fi legate de recoltare, transport și prelucrarea recoltei.

Potrivit Valentinei Semenciuk, pentru dezvoltarea unei astfel de producții sunt necesare întreprinderi care ar putea prelucra planta în pelete sau brichete de combustibil. „Regiunea noastră este mică și nu avem întreprinderi mari cu o industrie de prelucrare. Dacă ar exista astfel de întreprinderi, poate că ar fi interesate de tipuri alternative de combustibil – tocătură, pelete, brichete”, afirmă cercetătoarea.

O întreprindere care cultivă și prelucrează miscanthus în brichete și pelete își desfășoară activitatea în regiunea Jytomir, menționează Valentina Semenciuk. La Stațiunea Experimentală din Cernăuți materia primă nu se vinde, deoarece volumul este insuficient. În schimb, aceasta este folosită pe ogoare ca îngrășământ organic și se studiază modul în care cultura se adaptează la clima bucovineană.

Potrivit Valentinei Semenciuk, cultura nu este pretențioasă față de condițiile de cultivare. Pentru ea este suficientă căldura și lumina, iar cantitatea optimă de precipitații este de aproximativ 500 de milimetri pe an. Aceasta este mai puțin decât media precipitațiilor din Bucovina. De asemenea, planta poate crește pe soluri puțin productive și epuizate, îmbogățindu-le cu materie organică.

Pe un hectar se plantează aproximativ 20 de mii de plante. În primul an de după plantare, cultura necesită cea mai mare atenție – parcela trebuie pregătită, curățată de arbuști și altă vegetație, iar miscanthusul în sine este prășit sau tratat cu preparate speciale împotriva dăunătorilor.

În anii următori, nevoia de îngrijire scade. Planta este aproape neatacată de boli și dăunători. În prezent, pe una dintre parcelele Stațiunii Experimentale din Cernăuți, cele mai înalte plante ating 3,2 metri. În total, miscanthusul poate crește până la aproape patru metri.

Prima recoltă completă poate fi obținută la aproximativ trei ani după plantare, când planta s-a dezvoltat suficient.

Potrivit cercetătoarei, miscanthusul se recoltează la sfârșitul iernii sau la începutul primăverii. În această perioadă, planta pierde o parte din umiditate, astfel încât nu mai este necesară o uscare suplimentară înainte de recoltare.

În același timp, pentru fabricarea peletelor sau brichetelor de combustibil, materia primă trebuie adusă la o umiditate de aproximativ 10–12%.

Pe lângă combustibil, miscanthusul este utilizat la fabricarea hârtiei, cartonului și frânghiilor.

Miscanthusul este utilizat în Germania, Franța și Marea Britanie. Acolo se fabrică din această plantă, în special, peleți și brichete, iar o parte din materia primă este importată, inclusiv din Ucraina.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit calculelor specialiștilor, în anul curent, în regiunea Cernăuți recolta de cerealiere și leguminoase timpurii este cu circa 20% mai mare decât cea din anul trecut. Însă  o productivitate mai bună nu înseamnă profituri mai mari pentru agricultori. Directorul-adjunct al Întreprinderii agricole „Spicul de Aur” din Stroiești, CT Noua Suliță, Artiom Gligor, a explicat într-un interviu pentru presă: „Carburanții reprezintă una dintre principalele noastre articole de cheltuieli, deoarece foarte multe resurse financiare sunt folosite pentru achiziționarea lor. Prețul grâului nu ne bucură deloc. Astăzi, pe piața mondială, prețul grâului și al orzului de primăvară se situează în limitele a 250-270  dolari pentru o tonă, în timp ce pe piața internă din Ucraina 100 de dolari este considerat un preț foarte bun”.

O altă problemă o constituie lipsa brațelor de muncă, doar în țară e război. „De la începutul războiului, situația în privința specialiștilor este foarte complicată: lipsesc  oameni pe care îi poți așeza la cârma combinei sau pe un alt agregat serios”, remarcă Artiom Gligor.  Potrivit lui, la întreprindere se încearcă trecerea la echipamente noi și de înaltă productivitate. În special, pentru prelucrarea solului se alege acea tehnică ce poate efectua simultan câte două-trei operațiuni, pentru a optimiza costurile.

–Într-adevăr, cheltuielile s-au dublat, iar prețurile la cereale au scăzut cu 30-35% față de cele din anul trecut, a confirmat Alexei Cherțoia, conducătorul Întreprinderii agricole din Marșinți, CT Noua Suliță. Contăm pe recolta de porumb-boabe. Plantele s-au dezvoltat bine și cred că am putea obține câte 10 tone la hectar, ca și în anii trecuți. În agricultură trebuie să fie o oarecare stabilitate, deși recolta de la un an la altul se deosebește. Se cere neapărat luat în considerare factorul climatic. Clima se schimbă, temperatura crește și cad mai puține precipitații. Este o grea încercare pentru agricultori.

Ținem, deocamdată, recolta de cereale în hambare. Nimeni nu se grăbește să vândă producția la un preț mic, când cheltuielile sunt atât de mari. Înțelegem că e timp de război și trebuie găsită o ieșire din situație. Întreprinderea noastră arendează cotele de pământ ale unor consăteni și trebuie să ne achităm cu ei: cine preferă plată în natură – le dăm o anumită cantitate de grâu sau de orz, cine preferă plata în bani – le achităm taxa respectivă. Alegem din recoltă și material semincer, căci, indiferent de condiții și posibilități, solul trebuie lucrat și însămânțat. Important e să fie pace, iar greutățile de producție le vom depăși, se arată a fi convins Alexei Cherțoia.

Fermierul din Bălcăuți, CT Mămăliga, Vasile Stadniciuc, este de părerea că într-o gospodărie agricolă, mică sau mare, ar trebui să fie cultivate mai multe culturi, să fie respectat un anumit asolament.

–Nu putem să ne orientăm numai la culturile care asigură o eficiență mai mare și un venit mai bun. Practica demonstrează că întotdeauna este în câștig acela, care contează pe mai multe culturi. Anul acesta a scăzut prețul la cereale cu cel puțin 30%. Aceasta nu înseamnă că la anul viitor nu trebuie să cultivăm cereale. Anul trecut a fost prețul bun la semințe de floarea-soarelui. Acum  el a  coborât de la 28 grivne kilogramul la 18 grivne kilogramul. La anul viitor situația se poate schimba radical, iar principala condiție pentru aceasta este pacea, afirmă Vasile Stadniciuc.

–Înțelegem că pe timp de război suferă logistica, că nu putem vinde din recoltă pentru export, dar și brațe de muncă nu ajung, spune fermierul din Berestea, CT Noua Suliță, Anatolie Buza. Țin deocamdată recolta de cereale în depozit, aștept un moment potrivit s-o vând. Dar, într-un fel sau altul, trebuie să vând ceva, căci în curând va începe semănatul culturilor cerealiere de toamnă. Este datoria noastră să asigurăm și recolta viitoare. În localitatea noastră nu este nici o parcelă de pământ arabil să stea pârloagă.

–Nici un fermier nu se bucură să vândă grâul la un preț de 4-5 grivne kilogramul, adaugă la cele spuse de Anatolie Buza starostele satului Berestea, Radu Cociurca. Gospodarul rămâne în pierdere. Doar plătește foarte scump combustibilul, îngrășămintele minerale. Din această situație rezultă că dacă grâul este cumpărat la preț atât de mic, atunci nici pâinea nu ar trebui să se scumpească. Întreprinderile de panificație au argumentele lor: se scumpește curentul electric, combustibilul etc.  Iar munca celor care lucrează pământul rămâne subapreciată. Este o chestiune foarte importantă atât din punct de vedere economic, cât și social.

Deși se confruntă cu atâtea probleme, n-am auzit de la agricultori să spună că vor lăsa pământul pârloagă, ci vor  ieși la arat și semănat.  Iar semănatul culturilor cerealiere de toamnă în regiunea noastră deja a început. Pentru recolta din anul 2027 se planifică să fie însămânțate 35,3 mii hectare cu cerealiere de toamnă, inclusiv cu grâu — 28,5 mii  hectare; cu orz— 6,6 mii  hectare și cu secară — 0,2 mii hectare.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În prezent, stațiile sunt nevoite să deverseze în aval mai multă apă decât primesc, pentru a-și îndeplini obligațiile internaționale și a asigura cu apă țara vecină, Moldova, precum și regiunea Odesa.

De ce este important să se economisească apa și care sunt perspectivele pentru toamnă a explicat Suhețki pentru Suspilne Cernăuți:

— Într-adevăr, Nistrul seacă. Din 1985 efectuăm cercetări și înregistrăm afluxul pe Nistru care a existat. Astăzi, acesta este cel mai mic aflux al Nistrului din toți anii de existență. Avem o situație nu catastrofală în privința afluxului, ci un astfel de fenomen natural.

Nistrul este un râu cu regim pluvial. Nu de iarnă, ci de ploi. Poate începe să plouă și, la literalmente o săptămână sau două, râul se va reface. De aceea, astăzi preferăm să așteptăm ploi. Mai există rezerve de apă.

Nu văd nicio catastrofă globală pentru aceste câteva săptămâni. Mai departe vom vedea, s-ar putea ca nivelul să scadă puțin – va trebui să se lucreze cu prizele de apă, astfel încât să capteze apa mai la adâncime. Avem un an extrem în contextul caniculei.

— Unele instituții mass-media răspândesc informația că motivul secării Nistrului ar fi activitatea Centralei Hidroelectrice și a Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin pompaj de pe Nistru. Cât de fiabilă este această informație?

— Motivul secării este, totuși, un fenomen natural. Cum funcționează CHE și CHAP? Există Lacul de acumulare de pe Nistru. Acesta este un rezervor de apă uriaș, care acumulează apă pentru o anumită perioadă. Această rezervă colosală de apă echilibrează și reglementează diverse fenomene: apele mari sau apele mici.

În prezent, avem un aflux de apă la un nivel care oscilează între 30 și 50 de metri cubi pe secundă. Și trebuie să lăsăm să treacă în jos spre partea moldovenească 85 de metri cubi pe secundă. Din această cauză, descărcăm puțin rezervorul nostru, în care exista o rezervă de apă. Adică aceasta este o funcționare normală pentru centrala noastră hidroelectrică.

Când această apă este lăsată să treacă, se produce energie electrică care merge în sistemul energetic al Ucrainei. Și a spune că secarea depinde de activitatea Centralei Hidroelectrice – nu, deoarece există un lac de acumulare tampon cu o rezervă uriașă. Activitatea noastră influențează exclusiv nivelul lacului de acumulare de pe Nistru.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com