Acest lucru a fost relatat într-un comentariu pentru Suspilne de către Markku Rentto, președintele consiliului de administrație al întreprinderii finlandeze.

După cum a anunțat pe pagina sa de Facebook Ruslan Osypenko, șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, compania inițiază un nou proiect investițional în Noua Suliță, în valoare de 5 milioane de euro.

Potrivit lui Markku Rentto, filiala din Noua Suliță va deveni un centru de producție pentru furtunuri din silicon și cauciuc destinate sistemelor de răcire a motoarelor, garnituri, elemente de etanșare, amortizoare și sisteme antivibrații pentru tehnica mărcilor mondiale.

„Aceste furtunuri sunt utilizate de obicei în tehnică grea, în special pe camioane Volvo, combine și tractoare ale unor producători cunoscuți precum John Deere, Caterpillar, Claas etc.”, a informat Rentto.

Rentto spune că Noua Suliță a fost aleasă, printre altele, datorită amplasării și logisticii convenabile, precum și a „forței de muncă accesibile”.

În prezent, în oraș a început reconstrucția clădirii fabricii de mobilă. Lucrările sunt planificate să fie finalizate la începutul anului 2027. Întreprinderea a început deja să recruteze angajați – primii dintre ei vor pleca în curând în stagiu în Polonia.

În total, în prima etapă a producției se preconizează crearea a 60 de locuri de muncă. Primarul orașului Noua Suliță, Maria Nicorici, a declarat într-un comentariu pentru Suspilne că acesta este primul proiect investițional de o asemenea amploare implementat pe teritoriul comunității. Pe lângă noile locuri de muncă, acest lucru va spori veniturile la bugetul local, deoarece întreprinderea va fi înregistrată în Noua Suliță.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Conform datelor operative la 10 septembrie 2026, agricultorii au treierat 53,4 mii hectare de culturi cerealiere și leguminoase, adică 44,9% din suprafața prognozată. În total, s-au treierat 285,1 mii tone de cereale. Recolta medie este de 5,34 tone la hectar, în timp ce anul trecut acest indicator a fost de 5,29 tone la hectar.

În special, s-au obținut  grâu — 169,3 mii tone, recolta medie fiind  de 5, 76 tone la hectar; orz — 110,3 mii tone (4,95 tone la hectar); secară — 1 mie tone; ovăz — 3 mii tone; mazăre — 0,5 mii tone; fasole — 1 mie tone.

Continuă și recoltarea culturilor târzii. Au fost obținute deja 38,3 mii tone de rapiță, 3,4 mii tone de soia și 1,2 mii tone de floarea-soarelui. De asemenea, au fost recoltate 172,9 mii tone de cartofi și 86,3 mii tone de legume și bostănoase.

Anul acesta, condițiile meteorologice au influențat formarea recoltei de culturi târzii. Din cauza perioadei prelungite de căldură și secetă, precum și a cantității insuficiente de precipitații, care a reprezentat aproximativ 70–90% din normă, se așteaptă o productivitate ușor mai scăzută sau apropiată de cea de anul trecut la porumb, soia, floarea-soarelui și sfecla de zahăr.  Conform calculelor preliminare, în 2026 se estimează o producție în regiune de 795,6 mii tone de culturi cerealiere și leguminoase. În plus, se prognozează obținerea a 37,1 mii tone de rapiță, 162,2 mii tone de soia, 77,3 mii tone de floarea-soarelui, 99,2 mii tone de sfeclă de zahăr, 403,9 mii tone de cartofi și 177,6 mii tone de legume.

În ciuda scăderii anticipate a producției globale la anumite culturi din cauza randamentului și a reducerii suprafețelor semănate, volumele prognozate sunt suficiente pentru a asigura securitatea alimentară a regiunii.

În ceea ce privește productivitatea cerealelor și leguminoaselor timpurii, regiunea Cernăuți a intrat în topul primelor cinci cele mai bune regiuni din Ucraina.

În paralel, gospodăriile pun baza recoltei anului 2027. Vor fi însămânțate 35,3 mii hectare cu cerealele de toamnă, inclusiv 28,5 mii hectare cu grâu de toamnă, 6,6 mii hectare cu orz de toamnă și 0,2 mii hectare cu secară de toamnă.

Se seamănă activ rapița de toamnă. Din cele 11,6 mii hectare planificate, au fost însămânțate  deja 10,3 mii hectare, adică 88,8% din suprafața prognozată.

Campania agricolă de toamnă din regiune se desfășoară în conformitate cu termenele calendaristice, se menționează în postarea pe Facebook a Direcției pentru dezvoltarea agroindustrială a AMR Cernăuți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Grâu, țiței, porumb, produse din carne și articole de construcție din material plastic: în august 2026, tocmai aceste mărfuri au intrat în principalele poziții de export perfectate de Vama Cernăuți, scrie MA ASS. După cum s-a comunicat pe pagina de Facebook a Vămii Cernăuți, grâul a condus clasamentul după valoare – 7 milioane de dolari SUA. Într-o lună au fost exportate 38,2 mii de tone, iar cota sa din valoarea totală a exportului a constituit 16,5%. Pe locul al doilea se află țițeiul: 5,9 milioane de dolari SUA și 9,3 mii de tone. O altă poziție importantă este porumbul. În august, acesta a fost exportat în valoare de 3 milioane de dolari SUA, cu o greutate totală de 14,7 mii de tone. În primele cinci mărfuri au mai intrat produsele din carne – 2.4 milioane de dolari SUA, precum și articolele de construcție din material plastic – 1,9 milioane de dolari SUA. Este interesant că grâul, țițeiul și porumbul nu au fost exportate prin Vama Cernăuți în perioada similară a anului trecut, așa că în acest an structura exportului a căpătat imediat mai multe poziții noi importante. Exportul se schimbă odată cu cerințele pieței, iar statistica perfectărilor vamale arată clar ce mărfuri formează astăzi comerțul exterior al regiunii.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Totuși, în Bucovina această cultură nu este încă cultivată la scară industrială – ea este cercetată pe trei parcele ale Stațiunii Agricole Experimentale, comunică Suspilne Cernăuți.

Dacă facem o comparație cu alte tipuri de materii prime pentru încălzire, o tonă de miscanthus uscat corespunde, ca valoare energetică, la până la 1,5 tone de lemn și aproximativ 620 de kilograme de cărbune. Totodată, în timpul arderii, el elimină cu aproximativ 20% mai multă căldură decât lemnul. Despre aceasta a relatat pentru Suspilne Valentina Semenciuk, secretar științific al Stațiunii Agricole Experimentale de Stat Bucovinene din cadrul Academiei Naționale de Științe Agrare și candidat în științe agricole.

„Această cultură se plantează o singură dată: poate crește în același loc timp de 25 de ani. De pe un hectar se pot obține până la 25 de tone de materie uscată”, constată Valentina Semenciuk.

Pentru a cultiva un hectar de miscanthus sunt necesare aproximativ 200 de mii de grivne. Cea mai mare parte din această sumă reprezintă costul rizomilor pentru plantare. Ulterior, de-a lungul anilor, principalele cheltuieli vor fi legate de recoltare, transport și prelucrarea recoltei.

Potrivit Valentinei Semenciuk, pentru dezvoltarea unei astfel de producții sunt necesare întreprinderi care ar putea prelucra planta în pelete sau brichete de combustibil. „Regiunea noastră este mică și nu avem întreprinderi mari cu o industrie de prelucrare. Dacă ar exista astfel de întreprinderi, poate că ar fi interesate de tipuri alternative de combustibil – tocătură, pelete, brichete”, afirmă cercetătoarea.

O întreprindere care cultivă și prelucrează miscanthus în brichete și pelete își desfășoară activitatea în regiunea Jytomir, menționează Valentina Semenciuk. La Stațiunea Experimentală din Cernăuți materia primă nu se vinde, deoarece volumul este insuficient. În schimb, aceasta este folosită pe ogoare ca îngrășământ organic și se studiază modul în care cultura se adaptează la clima bucovineană.

Potrivit Valentinei Semenciuk, cultura nu este pretențioasă față de condițiile de cultivare. Pentru ea este suficientă căldura și lumina, iar cantitatea optimă de precipitații este de aproximativ 500 de milimetri pe an. Aceasta este mai puțin decât media precipitațiilor din Bucovina. De asemenea, planta poate crește pe soluri puțin productive și epuizate, îmbogățindu-le cu materie organică.

Pe un hectar se plantează aproximativ 20 de mii de plante. În primul an de după plantare, cultura necesită cea mai mare atenție – parcela trebuie pregătită, curățată de arbuști și altă vegetație, iar miscanthusul în sine este prășit sau tratat cu preparate speciale împotriva dăunătorilor.

În anii următori, nevoia de îngrijire scade. Planta este aproape neatacată de boli și dăunători. În prezent, pe una dintre parcelele Stațiunii Experimentale din Cernăuți, cele mai înalte plante ating 3,2 metri. În total, miscanthusul poate crește până la aproape patru metri.

Prima recoltă completă poate fi obținută la aproximativ trei ani după plantare, când planta s-a dezvoltat suficient.

Potrivit cercetătoarei, miscanthusul se recoltează la sfârșitul iernii sau la începutul primăverii. În această perioadă, planta pierde o parte din umiditate, astfel încât nu mai este necesară o uscare suplimentară înainte de recoltare.

În același timp, pentru fabricarea peletelor sau brichetelor de combustibil, materia primă trebuie adusă la o umiditate de aproximativ 10–12%.

Pe lângă combustibil, miscanthusul este utilizat la fabricarea hârtiei, cartonului și frânghiilor.

Miscanthusul este utilizat în Germania, Franța și Marea Britanie. Acolo se fabrică din această plantă, în special, peleți și brichete, iar o parte din materia primă este importată, inclusiv din Ucraina.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit calculelor specialiștilor, în anul curent, în regiunea Cernăuți recolta de cerealiere și leguminoase timpurii este cu circa 20% mai mare decât cea din anul trecut. Însă  o productivitate mai bună nu înseamnă profituri mai mari pentru agricultori. Directorul-adjunct al Întreprinderii agricole „Spicul de Aur” din Stroiești, CT Noua Suliță, Artiom Gligor, a explicat într-un interviu pentru presă: „Carburanții reprezintă una dintre principalele noastre articole de cheltuieli, deoarece foarte multe resurse financiare sunt folosite pentru achiziționarea lor. Prețul grâului nu ne bucură deloc. Astăzi, pe piața mondială, prețul grâului și al orzului de primăvară se situează în limitele a 250-270  dolari pentru o tonă, în timp ce pe piața internă din Ucraina 100 de dolari este considerat un preț foarte bun”.

O altă problemă o constituie lipsa brațelor de muncă, doar în țară e război. „De la începutul războiului, situația în privința specialiștilor este foarte complicată: lipsesc  oameni pe care îi poți așeza la cârma combinei sau pe un alt agregat serios”, remarcă Artiom Gligor.  Potrivit lui, la întreprindere se încearcă trecerea la echipamente noi și de înaltă productivitate. În special, pentru prelucrarea solului se alege acea tehnică ce poate efectua simultan câte două-trei operațiuni, pentru a optimiza costurile.

–Într-adevăr, cheltuielile s-au dublat, iar prețurile la cereale au scăzut cu 30-35% față de cele din anul trecut, a confirmat Alexei Cherțoia, conducătorul Întreprinderii agricole din Marșinți, CT Noua Suliță. Contăm pe recolta de porumb-boabe. Plantele s-au dezvoltat bine și cred că am putea obține câte 10 tone la hectar, ca și în anii trecuți. În agricultură trebuie să fie o oarecare stabilitate, deși recolta de la un an la altul se deosebește. Se cere neapărat luat în considerare factorul climatic. Clima se schimbă, temperatura crește și cad mai puține precipitații. Este o grea încercare pentru agricultori.

Ținem, deocamdată, recolta de cereale în hambare. Nimeni nu se grăbește să vândă producția la un preț mic, când cheltuielile sunt atât de mari. Înțelegem că e timp de război și trebuie găsită o ieșire din situație. Întreprinderea noastră arendează cotele de pământ ale unor consăteni și trebuie să ne achităm cu ei: cine preferă plată în natură – le dăm o anumită cantitate de grâu sau de orz, cine preferă plata în bani – le achităm taxa respectivă. Alegem din recoltă și material semincer, căci, indiferent de condiții și posibilități, solul trebuie lucrat și însămânțat. Important e să fie pace, iar greutățile de producție le vom depăși, se arată a fi convins Alexei Cherțoia.

Fermierul din Bălcăuți, CT Mămăliga, Vasile Stadniciuc, este de părerea că într-o gospodărie agricolă, mică sau mare, ar trebui să fie cultivate mai multe culturi, să fie respectat un anumit asolament.

–Nu putem să ne orientăm numai la culturile care asigură o eficiență mai mare și un venit mai bun. Practica demonstrează că întotdeauna este în câștig acela, care contează pe mai multe culturi. Anul acesta a scăzut prețul la cereale cu cel puțin 30%. Aceasta nu înseamnă că la anul viitor nu trebuie să cultivăm cereale. Anul trecut a fost prețul bun la semințe de floarea-soarelui. Acum  el a  coborât de la 28 grivne kilogramul la 18 grivne kilogramul. La anul viitor situația se poate schimba radical, iar principala condiție pentru aceasta este pacea, afirmă Vasile Stadniciuc.

–Înțelegem că pe timp de război suferă logistica, că nu putem vinde din recoltă pentru export, dar și brațe de muncă nu ajung, spune fermierul din Berestea, CT Noua Suliță, Anatolie Buza. Țin deocamdată recolta de cereale în depozit, aștept un moment potrivit s-o vând. Dar, într-un fel sau altul, trebuie să vând ceva, căci în curând va începe semănatul culturilor cerealiere de toamnă. Este datoria noastră să asigurăm și recolta viitoare. În localitatea noastră nu este nici o parcelă de pământ arabil să stea pârloagă.

–Nici un fermier nu se bucură să vândă grâul la un preț de 4-5 grivne kilogramul, adaugă la cele spuse de Anatolie Buza starostele satului Berestea, Radu Cociurca. Gospodarul rămâne în pierdere. Doar plătește foarte scump combustibilul, îngrășămintele minerale. Din această situație rezultă că dacă grâul este cumpărat la preț atât de mic, atunci nici pâinea nu ar trebui să se scumpească. Întreprinderile de panificație au argumentele lor: se scumpește curentul electric, combustibilul etc.  Iar munca celor care lucrează pământul rămâne subapreciată. Este o chestiune foarte importantă atât din punct de vedere economic, cât și social.

Deși se confruntă cu atâtea probleme, n-am auzit de la agricultori să spună că vor lăsa pământul pârloagă, ci vor  ieși la arat și semănat.  Iar semănatul culturilor cerealiere de toamnă în regiunea noastră deja a început. Pentru recolta din anul 2027 se planifică să fie însămânțate 35,3 mii hectare cu cerealiere de toamnă, inclusiv cu grâu — 28,5 mii  hectare; cu orz— 6,6 mii  hectare și cu secară — 0,2 mii hectare.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În prezent, stațiile sunt nevoite să deverseze în aval mai multă apă decât primesc, pentru a-și îndeplini obligațiile internaționale și a asigura cu apă țara vecină, Moldova, precum și regiunea Odesa.

De ce este important să se economisească apa și care sunt perspectivele pentru toamnă a explicat Suhețki pentru Suspilne Cernăuți:

— Într-adevăr, Nistrul seacă. Din 1985 efectuăm cercetări și înregistrăm afluxul pe Nistru care a existat. Astăzi, acesta este cel mai mic aflux al Nistrului din toți anii de existență. Avem o situație nu catastrofală în privința afluxului, ci un astfel de fenomen natural.

Nistrul este un râu cu regim pluvial. Nu de iarnă, ci de ploi. Poate începe să plouă și, la literalmente o săptămână sau două, râul se va reface. De aceea, astăzi preferăm să așteptăm ploi. Mai există rezerve de apă.

Nu văd nicio catastrofă globală pentru aceste câteva săptămâni. Mai departe vom vedea, s-ar putea ca nivelul să scadă puțin – va trebui să se lucreze cu prizele de apă, astfel încât să capteze apa mai la adâncime. Avem un an extrem în contextul caniculei.

— Unele instituții mass-media răspândesc informația că motivul secării Nistrului ar fi activitatea Centralei Hidroelectrice și a Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin pompaj de pe Nistru. Cât de fiabilă este această informație?

— Motivul secării este, totuși, un fenomen natural. Cum funcționează CHE și CHAP? Există Lacul de acumulare de pe Nistru. Acesta este un rezervor de apă uriaș, care acumulează apă pentru o anumită perioadă. Această rezervă colosală de apă echilibrează și reglementează diverse fenomene: apele mari sau apele mici.

În prezent, avem un aflux de apă la un nivel care oscilează între 30 și 50 de metri cubi pe secundă. Și trebuie să lăsăm să treacă în jos spre partea moldovenească 85 de metri cubi pe secundă. Din această cauză, descărcăm puțin rezervorul nostru, în care exista o rezervă de apă. Adică aceasta este o funcționare normală pentru centrala noastră hidroelectrică.

Când această apă este lăsată să treacă, se produce energie electrică care merge în sistemul energetic al Ucrainei. Și a spune că secarea depinde de activitatea Centralei Hidroelectrice – nu, deoarece există un lac de acumulare tampon cu o rezervă uriașă. Activitatea noastră influențează exclusiv nivelul lacului de acumulare de pe Nistru.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„Dacă înainte de invazia pe scară largă situația prețurilor la cereale era mai favorabilă, iar rentabilitatea se situa la nivelul de 70–80%, astăzi, în producția de grâu și orz, agricultorii ajung aproape la zero”, spune Ilașciuk. Din acest motiv, gospodăriile își schimbă structura culturilor și mizează pe culturi care pot aduce un profit mai mare. „Ei compensează această situație semănând culturi mai rentabile, cum ar fi soia, rapița, floarea-soarelui. Totuși, fermierii nu renunță complet la grâu și orz, deoarece aceste culturi sunt necesare pentru asolamentul culturilor și rămân importante pentru gospodării”, a adăugat Ilașciuk.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Korețki a anunțat că guvernul a identificat deja economii în valoare de 70 de miliarde de grivne, care planifică să fie direcționate integral către finanțarea armatei. „Guvernul introduce un regim sever de economisire a fondurilor bugetare care nu sunt destinate nevoilor de apărare. Ca rezultat, am găsit deja economii de 70 de miliarde, care vor fi direcționate integral către nevoile de apărare”, a declarat premierul.

În același timp, pentru ucrainenii care primesc pensii și salarii de la buget, Korețki a transmis o poziție importantă. Potrivit lui, obligațiile sociale necesare ale statului vor fi îndeplinite în mod obișnuit. Adică introducerea regimului de economii în sine nu înseamnă reducerea pensiilor sau a salariilor. Declarația premierului se referă la redistribuirea fondurilor bugetare în favoarea apărării, și nu la anularea sau diminuarea plăților sociale.

Korețki a subliniat că plata pensiilor și a salariilor va continua în mod obișnuit. Totodată, guvernul intenționează să reducă la maximum sau să revizuiască alte cheltuieli bugetare care nu au legătură directă cu apărarea.

De asemenea, Premierul le-a cerut deputaților să se alăture pregătirii Bugetului de stat pentru anul 2027. Potrivit lui, în timpul formării sale, este necesar să se pornească de la principiul economisirii maxime a fiecărei grivne bugetare.

Presiunea financiară asupra Bugetului de stat rămâne semnificativă. Korețki a declarat că până la sfârșitul anului 2026, Ucraina se așteaptă să primească de la partenerii internaționali aproximativ 30 de miliarde de dolari în cadrul programelor de sprijin deja aprobate. În același timp, pentru acoperirea deficitului bugetului de apărare, țara trebuie să atragă suplimentar 27 de miliarde de dolari. Potrivit Premierului, guvernul continuă negocierile cu partenerii privind finanțarea de urgență. Primirea unei părți din fonduri depinde de îndeplinirea de către Ucraina a angajamentelor asumate.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În 2012, Diana împreună cu soțul ei au deschis o mini-cafenea, care a funcționat cu succes timp de aproape cinci ani. Acesta a fost un proiect de familie pe care cuplul l-a condus pe cont propriu, fără a atrage angajați. Antreprenoarea s-a ocupat personal de organizarea activității localului, de prepararea băuturilor pe bază de cafea și a celor culinare, de servirea clienților și de controlul calității produselor. Această experiență i-a oferit o înțelegere profundă a tuturor etapei de desfășurare a unei afaceri – de la planificare și achiziționarea ingredientelor până la formarea meniului și crearea unei atmosfere confortabile pentru oaspeți. De asemenea, i-a fost de folos experiența de 17 ani ca asistentă medicală, ceea ce i-a asigurat atenție la detalii, organizare și responsabilitate în conducerea afacerii și gestionarea personalului.

Pentru realizarea ideii de afaceri, cuplul a cumpărat un teren și a construit propria clădire, unde a amplasat cafeneaua-pizzerie. Proprietarii au finalizat lucrările de reparație pentru a crea un spațiu modern, confortabil și atractiv pentru oaspeți. Iar din banii obținuți prin grant (250.000 de grivne), doamna Diana a achiziționat echipamentul necesar: plită pentru prăjit, malaxor de aluat, cuptor pentru pizza, masă frigorifică pentru pizza etc. De asemenea, conform condițiilor programului de granturi, antreprenoarea a creat două noi locuri de muncă.

„Meniul localului include o gamă largă de poziții: cafea, ceai, milkshake-uri, pizza proaspătă, haciapuri, rollini, pita, cartofi prăjiți, prăjituri, corasouri, snack-uri și apă în asortiment – o astfel de selecție va permite satisfacția atât a celor care își doresc o gustare rapidă, cât și a celor care trec pentru o cafea plăcută sau o odihnă în familie”, subliniază Diana Jijian.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

La merele puse în vânzare prețurile au crescut comparativ cu cele din anii precedenți.  Există mai multe motive pentru scumpire. După cum explică Ina Vovciuk, la sfârșitul sezonului principal, în iunie-iulie, stocurile de mere ucrainene s-au redus vizibil – iar acest lucru a împins prețurile cu amănuntul în sus. Și-a adus contribuția și scumpirea generală a combustibilului, a energiei electrice, a ambalajelor și a logisticii, întrucât toate acestea se reflectă în prețul final al fructelor. În ciuda unui an dificil, regiunea Cernăuți rămâne unul dintre centrele pomicole ale țării. Potrivit oficialului, livezile locale reprezintă aproape nouă la sută din totalul livezilor din Ucraina, iar regiunea dispune de condiții favorabile pentru creșterea unei game variate de culturi pomicole. În ultimii ani, în Bucovina s-a înregistrat chiar și o tendință de creștere a producției pomicole.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În medie, revin aproximativ 7,7 mii de grivne datorie fiscală pentru un singur PFA-debitor din regiunea Cernăuți.  Conform datelor platformei analitice, informația acoperă datoriile fiscale ale Persoanelor Fizice Autorizate din întreaga Ucraină. În Bucovina, numărul PFA-urilor cu datorii a depășit 41 de mii.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Cea mai mare creștere a fost înregistrată pe direcția spre România. Dacă în iulie se transferau acolo în medie doar 1,9 vagoane cu cereale pe zi, în august acest indicator a crescut la 49,1 vagoane. Pe locul al doilea se află Polonia. Prin punctele de trecere a frontierei ucraineano-poloneze se transferă în prezent în medie 47,9 vagoane cu cereale pe zi. Comparativ cu iulie, aceasta înseamnă cu 34,3 vagoane mai mult. Prin punctele de trecere cu Slovacia se îndreaptă 34,8 vagoane pe zi cu cereale. Creșterea lunară este de 17,9 vagoane. În același timp, transferul de cereale către Ungaria a scăzut. În august, acest indicator este în medie de 28,8 vagoane pe zi, ceea ce este cu 10,1 vagoane mai puțin decât în iulie.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com