În total, în regiunea Cernăuți au fost treierate 74,2 mii de hectare de cereale și culturi leguminoase – 62,4% din suprafața prognozată. Recolta medie este de 6,06 tone la hectar.

Recoltarea culturilor timpurii s-a încheiat deja. Mai exact, s-au obținut 169,3 mii de tone de grâu și 110,3 mii de tone de orz. De asemenea, agricultorii au finalizat recoltarea rapiței, de unde s-au strâns 38,3 mii de tone. Randamentul acesteia a depășit indicatorii de anul trecut.

În prezent, agricultorii continuă să recolteze porumb, soia, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr. Floarea-soarelui a fost recoltată de pe 80,8% din suprafața prognozată. Recoltarea legumelor se apropie de sfârșit – lucrările au fost efectuate pe 95,2% din suprafețele planificate. Cartofii au fost deja recoltați în întregime. Recolta acestora este de 463,5 mii de tone.

Conform prognozelor, în anul 2026 în regiunea noastră se așteaptă recoltarea a circa 795 de mii de tone de cereale și leguminoase. De asemenea, se estimează o recoltă de 150 de mii de tone de soia, 85 de mii de tone de floarea-soarelui, 100 de mii de tone de sfeclă de zahăr, 460 de mii de tone de cartofi și 180 de mii de tone de legume.

Totodată, randamentul culturilor târzii a fost influențat de vremea secetoasă și călduroasă din timpul perioadei de vegetație, precum și de cantitatea insuficientă de precipitații. În paralel, în regiune continuă semănatul culturilor de toamnă. Suprafața totală prognozată este de 46,9 mii de hectare – aproape la fel ca anul trecut.

Pentru cerealele de toamnă au fost repartizat 35,3 mii de hectare. Mai exact, grâul de toamnă este planificat să fie semănat pe 28,5 mii de hectare, orzul pe 6,6 mii, iar secara pe 200 de hectare.

La data de 20 octombrie, cu cereale de toamnă fuseseră semănate 21,9 mii de hectare, adică 62% din suprafața prognozată. Semănatul rapiței de toamnă pe cele 11,6 mii de hectare planificate a fost deja finalizat.

Finalizarea lucrărilor de câmp este împiedicată de vremea ploioasă. Precipitațiile prelungite pot îngreuna recoltarea și pot înrăutăți calitatea cerealelor și a semințelor din cauza umidității ridicate. Printre alte provocări pentru fermieri se numără întreruperile în alimentarea cu energie electrică și scumpirea carburanților.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Conform datelor operative de la data de 20 octombrie 2026, au fost treierate 74,2 mii hectare de culturi cerealiere și leguminoase, sau 62,4% din suprafața prognozată. În total, s-au recoltat 449,8 mii tone de cereale, la o productivitate medie de 6,06 tone/hectar.

Recoltarea culturilor timpurii a fost finalizată: de grâu — 169,3 mii tone; de orz — 110,3 mii tone.

De asemenea, a fost finalizată recoltarea rapiței — s-au obținut 38,3 mii tone, iar productivitatea acesteia depășește indicatorii de anul trecut.

În prezent, agricultorii recoltează porumb, soia, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr. Floarea-soarelui a fost recoltată pe 80,8% din suprafața prognozată, iar recoltarea legumelor se apropie de finalizare — s-au efectuat 95,2% din lucrările planificate. Cartofii au fost deja recoltați în totalitate: s-au obținut 463,5 mii tone.

Ritmul lucrărilor de teren este influențat de vremea ploioasă. Precipitațiile prelungite pot îngreuna încheierea secerișului și pot înrăutăți calitatea producției din cauza creșterii umidității boabelor și semințelor. Provocări suplimentare rămân a fi întreruperile în alimentarea cu energie electrică și scumpirea carburanților.

Conform prognozelor, în anul 2026 se așteaptă ca în regiune să se recolteze aproximativ 795 mii tone de culturi cerealiere și leguminoase. În plus, se prognozează obținerea a 38 mii tone de rapiță, 150 mii tone de soia, 85 mii tone de floarea-soarelui, 100 mii tone de sfeclă de zahăr, 460 mii tone de cartofi și 180 mii tone de legume.

Productivitatea culturilor cerealiere și leguminoase timpurii rămâne în general aproape de nivelul anului trecut. Totodată, indicatorii culturilor târzii au fost influențați de vremea secetoasă și călduroasă din perioada de vegetație, precum și de cantitatea insuficientă de precipitații.

Ca urmare a rezultatelor obținute la recoltarea cerealelor și leguminoaselor timpurii, Bucovina a intrat în topul primelor cinci regiuni din Ucraina cu cei mai înalți indicatori de productivitate.

În paralel, continuă semănatul culturilor de toamnă pentru recolta din 2027. Suprafața totală prognozată constituie 46,9 mii hectare, ceea ce corespunde proporției de 99,6% din nivelul anului precedent. Din această suprafață, 35,3 mii hectare sunt alocate culturilor cerealiere de toamnă, și anume: grâu de toamnă — 28,5 mii hectare; orz de toamnă — 6,6 mii hectare; secară de toamnă — 0,2 mii hectare.

La data de 20 octombrie, cu cereale de toamnă au fost semănate 21,9 mii hectare, sau 62% din suprafața prognozată. Semănatul rapiței de toamnă pe suprafața planificată de 11,6 mii hectare a fost deja finalizat.

În ciuda provocărilor climatice și de producție, agricultorii din Bucovina își continuă munca pentru a strânge recolta cultivată, a finaliza semănatul culturilor de toamnă și a asigura o producție agricolă stabilă în regiune.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În același timp, regiunea a primit peste 100 de milioane de grivne din Bugetul de stat pentru reparația drumurilor locale încă de la începutul verii, a precizat primul adjunct al șefului AMR Cernăuți, Vitali Bondar.

Potrivit lui Osipenko, inițial în regiune au fost anunțate trei licitații separate pentru reparația și întreținerea drumurilor de importanță locală. În raionul Cernăuți, se planifica cheltuirea a circa 500 mii grivne pentru reparația și întreținerea a peste o mie de kilometri de drumuri. În raionul Nistru, valoarea estimată a achiziției depășea 180 de milioane  grivne. În raionul Vijnița, se planifica folosirea a peste 170 de milioane grivne pentru reparația și întreținerea drumurilor. Ruslan Osypenko a accentuat în timpul analizei ofertelor din cadrul licitațiilor s-a descoperit că participanții indicau aceleași echipamente pentru executarea lucrărilor în raioane diferite.

„Nu poate același utilaj să lucreze simultan în trei raioane. Au existat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la veridicitatea anumitor documente. Pe marginea faptelor descoperite am trimis materiale către structurile de drept, au fost deschise dosare penale, iar în prezent se desfășoară anchete”, a concretizat  Osypenko. Ulterior, achizițiile anterioare au fost anulate și s-a decis alegerea unui singur antreprenor pentru executarea lucrărilor în toate cele trei raioane.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit primarului comunității Nedoboivți, Iurii Iuzva, întreprinderile lui Todosiiciuk se numără printre cei mai mari contribuabili din comunitate.

În prezent, în livezi lucrează aproximativ 50 de oameni. Fiecare fruct este cules purtând mănuși, pentru a nu lăsa urme de degete, și li se păstrează codițele – acestea sunt condițiile în care merele pot fi vândute în străinătate, povestește șefa brigăzii pomicole, Ganna Verenciuk.

În total, sunt cultivate aproximativ zece soiuri. Pe piața ucraineană se vând în principal mere din soiul „Champion” și din grupa „Jonagold”, iar în străinătate – clone ale soiului „Gala”, soiurile „Golden”, „Simirenko”, „Jeromine”, „Red Delicious” și „Granny Smith”, povestește fondatorul întreprinderilor unde sunt cultivate merele, Veaceslav Todosiiciuk.

Munca se desfășoară pe parcursul întregului an. După recoltarea merelor, copacii sunt pregătiți pentru iarnă – udați, în special dacă sunt puține ploi. Astfel, un singur copac are nevoie de 20 de litri de apă. Primăvara, pomii sunt curățiți cu utilaje speciale. „Pomicultura este o ramură la care este imposibil să renunți. Este ca un copil pe care îl îngrijești, îl crești cu dragoste și mergi alături de el decenii întregi”, a povestit Todosiiciuk.

„Cel mai mare hub logistic unde sunt aduse merele noastre este Turcia. De acolo sunt distribuite mai departe către țări precum Siria, Liban, Irak. Aceasta este ruta terestră, dar mai există și cea maritimă – Dubai, Emiratele Arabe Unite. Acolo există de asemenea un hub logistic, de unde produsele sunt distribuite mai departe către alte continente. Merele noastre sunt apreciate pentru proprietățile lor gustative clar exprimate”, a povestit Todosiiciuk.

Todosiiciuk spune că în fiecare an un anumit soi de mere devine un trend. Care anume va fi acesta în acest sezon – nu se știe încă, deoarece vânzarea merelor nu a început. În același timp, anul trecut, acest statut l-a avut soiul „Gala”.

În total, pentru întreținerea a peste 50 de hectare de livadă se cheltuiesc anual până la trei mii de dolari, accentuează Todosiiciuk. Merele recoltate sunt distribuite în depozite frigorifice. Când o cameră este umplută complet, temperatura din interior este coborâtă la 1–2 grade.

Finalizarea recoltării merelor este planificată pentru luna noiembrie. Fructele mari vor fi vândute, iar din cele mici se va produce suc în cadrul propriei fabrici. Astfel se lucrează deja de șapte ani, povestește Todosiiciuk. Sezonul trecut s-au putut vinde până la 120 de tone de suc. Cererea pentru produse este în creștere, așa că întreprinderea anticipează o creștere a volumului vânzărilor cu aproximativ 50%. De asemenea, în planuri este extinderea procesării merelor și fabricarea de noi produse din acestea. În prezent, se produc și ambalaje pentru mere și suc.

Momentan, încăperile în care sunt depozitate merele și se fabrică sucul funcționează ca un hub. Aici își depozitează fructele și alți fermieri, în special din comunitățile și regiunile învecinate.

„La vremea noastră am construit mai multe spații de depozitare decât ne permitea capacitatea propriilor întreprinderi, așa că pe lângă noi s-au reunit fermieri mici, mijlocii și mai mari. Așa a luat naștere o cooperativă naturală, care face posibilă păstrarea în comun a merelor, organizarea vânzărilor, formarea loturilor de marfă și vânzarea lor mai ușoară”, spune Todosiiciuk.

El mai afirmă că munca în această afacere îi aduce satisfacție morală, în special toamna, când văd rezultatele muncii depuse.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit Inei Vovciuk, vremea permite în prezent efectuarea lucrărilor de câmp, însă pentru semănatul culturilor de toamnă lipsește umiditatea în sol. Pentru recolta de anul viitor se intenționează să se semene în total: 28,5 mii de hectare de grâu de toamnă; 6,6 mii de hectare de orz de toamnă; 0,2 mii de hectare de secară de toamnă.

În prezent, semănatul rapiței de toamnă a fost finalizat pe o suprafață de 11,6 mii de hectare, iar culturile cerealiere de toamnă au fost semănate pe mai mult de 40% din suprafața totală, menționează Ina Vovciuk. „Pe parcursul perioadei de vegetație în regiune au căzut aproape 70% din precipitațiile normale. Umiditatea în sol este, de asemenea, mai redusă decât de obicei, însă deocamdată situația nu este critică. Din cauza lipsei precipitațiilor, agricultorii riscă să semene în sol uscat. Acest lucru poate influența termenele de semănat, germinarea semințelor și starea culturilor de toamnă”, declară Ina Vovciuk.

De asemenea, lucrările agricole de toamnă sunt influențate de costul carburanților, al îngrășămintelor și al produselor pentru tratarea semințelor. Din acest motiv, unele gospodării agricole și-ar putea modifica suprafețele destinate culturilor de toamnă și ar putea mări masivul cu culturi de primăvară, adaugă Ina Vovciuk.

În prezent, în regiune au fost recoltate 58,6 mii de hectare de culturi agricole târzii, ceea ce reprezintă 49,3% din suprafața totală. În total, au fost obținute aproape 319 mii de tone de boabe, cu o recoltă medie de 5,44 tone la hectar. Recoltarea culturilor cerealiere timpurii și a leguminoaselor a fost deja finalizată și se continuă strângerea porumbului, a soii și a floarei-soarelui. Au fost deja recoltate: porumb — 32,5 mii de tone de pe o suprafață de 4,5 mii de hectare; soia — 50,1 mii de tone de pe 18,5 mii de hectare; floarea-soarelui — 32,6 mii de tone de pe 10,5 mii de hectare.

Totodată, recoltarea rapiței a fost deja încheiată — s-au strâns 38,3 mii de tone de pe 11,5 mii de hectare. De asemenea, au fost recoltate 148,4 mii de tone de legume și bostănoase de pe 7,4 mii de hectare. De asemenea, strângerea cartofilor este aproape finalizată — s-au recoltat 450,4 mii de tone de pe o suprafață de 21,5 mii de hectare, ceea ce reprezintă 96% din suprafața totală, precizează Ina Vovciuk. Sfecla de zahăr a fost recoltată până acum în cantitate de 21 de mii de tone de pe o suprafață de 0,3 mii de hectare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Contribuibilii din regiunea Cernăuți au mobilizat venituri în trezoreria statului în sumă totală de 19,5 miliarde grivne, dintre care: prin intermediul organelor fiscale – 7 miliarde grivne,  prin intermediul organelor vamale – 12 miliarde grivne, din alte surse – 0,5 miliarde grivne. În fondul general al bugetelor locale din regiune, pentru perioada ianuarie – septembrie 2026, au intrat venituri proprii în valoare de 7,1 miliarde grivne, ceea ce reprezintă 103,6% față de indicatorii programați pentru această perioadă. A fost asigurată îndeplinirea indicatorilor planificați per total pentru bugetul regional și bugetele comunităților teritoriale (cu excepția celor din Tereblecea și Kadubivți). Realizarea planului anual rectificat este de 77,6%.

Comparativ cu anul trecut, încasările la fondul general au crescut cu 1,3 miliarde grivne, adică cu 22,7%. Toate comunitățile teritoriale (cu excepția celei din Vikno) au depășit sau au atins nivelul perioadei similare a anului trecut.

Conform evaluării de rang a regiunilor realizată de Ministerul Finanțelor din Ucraina pentru cele 9 luni ale anului 2026, regiunea Cernăuți s-a clasat pe locul 6 în ceea ce privește dinamica veniturilor încasate la fondul general al bugetelor locale. În timp ce la nivel național creșterea încasărilor la bugetele locale a fost de 18%, în regiunea Cernăuți creșterea a fost de 22,7%.

După dinamica încasărilor din taxa funciară, regiunea ocupă locul 3, la impozitul pe venitul persoanelor fizice și impozitul pe bunurile imobile – locul 6, la accize – locul 8, iar la impozitul unic – locul 9.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Despre aceasta a relatat într-un comentariu pentru molbuk.ua Viaceslav Șitra, șeful Secției de Management Dispecer al Rețelelor din cadrul S.A. „Cernivțioblenergo”. În cadrul acestui plan, „Cernivțioblenergo” și Ministerul Energiei au identificat împreună obiectivele cheie care trebuie protejate împotriva posibilelor lovituri inamice asupra infrastructurii energetice. Inamicul atacă infrastructura energetică, iar acest lucru se resimte deosebit de dureros în perioada toamnă-iarnă, când există o sarcină suplimentară din cauza creșterii consumului. Și, în consecință, acest lucru îi afectează pe consumatori. Prin urmare, compania, prognozând posibile variante de distrugere a obiectivelor, analizează scheme pentru a vedea cum își poate realimenta clienții”, explică Viaceslav Șitra.

„Desigur, în situația actuală, ne-am dori să protejăm toate obiectivele energetice cu cel mai înalt nivel de protecție. Dar înțelegem că sunt planuri nerealiste, deoarece acest lucru necesită investiții mari de capital, pe care compania nu le are în prezent. Totodată, există un program de stat pentru protecția obiectivelor energetice. Statul a început să aloce fonduri anume pentru protecția obiectivelor. Acolo sunt prevăzute anumite niveluri de protecție, iar cele mai importante obiective sunt protejate la un nivel superior”, a explicat energeticianul.

Potrivit expertului, nu este vorba doar despre obiectivele Companiei Naționale „Ukrenergo”, ci și despre protecția substațiilor care se află pe teritoriul regiunii și se ocupă de distribuția energiei electrice către consumatorii finali.

„În primii ani de război, inamicul a atacat în principal obiectivele «Ukrenergo» – substanțe și linii mari, puternice. Acum vedem că inamicul și-a schimbat tactica. Multe substații sunt deja protejate, iar adesea vectorul atacurilor s-a mutat deja spre substațiile companiilor de distribuție. Statul a luat acest lucru în considerare și a elaborat un program de Plan de reziliență, în cadrul căruia fiecare regiune a identificat obiectivele importante și, în funcție de finanțare, a asigurat nivelul necesar de protecție pentru acestea”, a declarat Viaceslav Șitra.

Cei de la „Cernivțioblenergo” dau asigurări că au făcut tot posibilul pentru a aduce nivelul de protecție în concordanță cu Planul de reziliență.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Potrivit lui, în regiune se finalizează deja recoltarea cartofilor. Anul acesta, agricultorii bucovineni au plantat cartofi pe peste 24.000 de hectare și au recoltat aproximativ 24 de tone de fiecare hectar. „O astfel de productivitate este mai mare decât media. Aceasta este o recoltă destul de bună, deși prognozele anterioare din cauza verii secetoase au fost altele. O asemenea recoltă este suficientă pentru a acoperi nevoile populației din regiune, surplusul putând fi vândut liniștit. Nu prognozăm un deficit și nicio creștere semnificativă a prețului. Cartofi sunt din belșug”, a accentuat Bogdan  Boiciuk.

Conform declarațiilor lui Boiciuk, prețul en-gros de achiziție a cartofilor de la fermieri este de aproximativ 10 grivne per kilogram. Acesta poate crește cu 20 la sută, însă nu se prognozează un preț mai mare pentru moment. În același timp, în magazine, cartofii se vând cu 13-15 grivne  kilogramul. „Plata impozitelor, arenda pământului, îngrășămintele minerale, combustibilul, salariile — fermierilor care cultivă legume nu le este deloc ușor acum. Aceasta este o muncă grea și costisitoare, iar prețul existent nu este avantajos pentru producător”, a conchis  Bogdan Boiciuk.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a propus limitarea salariilor funcționarilor și a relatat cum va arăta Bugetul de stat pentru anul 2027. El a abordat tema dată într-o discuție cu jurnaliștii. „Acesta este un nou buget de stare de urgență, un nou buget de război, în care marea majoritate este direcționată către sprijinul Forțelor Armate Ucrainene. Unde o mare cantitate de bani nu provine din contribuția ucraineană, ci din contul colegilor noștri, al partenerilor noștri, ceea ce trebuie să fie precedat de o muncă diplomatică amplă pe care continuăm să o facem”, a spus el.

Potrivit lui Stefanciuk, aproape 70 de copeici din fiecare grivnă a bugetului ucrainean reprezintă resurse oferite de partenerii occidentali. Președintele Radei Supreme a declarat că intenționează să depună amendamente la Bugetul de stat pentru anul 2027. „Sunt convins că în perioada războiului — și anul trecut am depus un astfel de amendament — trebuie să existe un plafon maxim pentru salariul plătit din buget. Să nu avem în perioada războiului salarii de trei-patru milioane pe care le primesc unii funcționari”, a subliniat Stefanciuk.

În plus, Rada Supremă pregătește și alte amendamente la buget. Cele mai prioritare dintre ele sunt amendamentele privind echitatea socială, sprijinul universităților ucrainene și al Armatei Ucrainene. „Lucrăm în prezent la stabilirea programelor din ale căror fonduri putem realoca resurse pentru a sprijini aceste direcții. Desigur, există priorități pentru mine. Este foarte ușor să împarți un buget care nu este asigurat. Este ușor să introduci un amendament: cheltuiește pe aia, nu cheltuiește pe cealaltă. Dar trebuie să înțelegi de unde iei acești bani”, a adăugat Președintele Radei Supreme.f

Potrivit lui, prioritatea principală o reprezintă Forțele Armate ale Ucrainei, sprijinul pentru mediul de afaceri și sprijinul cetățenilor cu venituri mici.

Reamintim că, în anul 2027, Ucraina intenționează să cheltuiască cu 1,6 mii de miliarde de grivne mai mult decât va putea colecta la Bugetul de stat.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Acest lucru a fost relatat într-un comentariu pentru Suspilne de către Markku Rentto, președintele consiliului de administrație al întreprinderii finlandeze.

După cum a anunțat pe pagina sa de Facebook Ruslan Osypenko, șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, compania inițiază un nou proiect investițional în Noua Suliță, în valoare de 5 milioane de euro.

Potrivit lui Markku Rentto, filiala din Noua Suliță va deveni un centru de producție pentru furtunuri din silicon și cauciuc destinate sistemelor de răcire a motoarelor, garnituri, elemente de etanșare, amortizoare și sisteme antivibrații pentru tehnica mărcilor mondiale.

„Aceste furtunuri sunt utilizate de obicei în tehnică grea, în special pe camioane Volvo, combine și tractoare ale unor producători cunoscuți precum John Deere, Caterpillar, Claas etc.”, a informat Rentto.

Rentto spune că Noua Suliță a fost aleasă, printre altele, datorită amplasării și logisticii convenabile, precum și a „forței de muncă accesibile”.

În prezent, în oraș a început reconstrucția clădirii fabricii de mobilă. Lucrările sunt planificate să fie finalizate la începutul anului 2027. Întreprinderea a început deja să recruteze angajați – primii dintre ei vor pleca în curând în stagiu în Polonia.

În total, în prima etapă a producției se preconizează crearea a 60 de locuri de muncă. Primarul orașului Noua Suliță, Maria Nicorici, a declarat într-un comentariu pentru Suspilne că acesta este primul proiect investițional de o asemenea amploare implementat pe teritoriul comunității. Pe lângă noile locuri de muncă, acest lucru va spori veniturile la bugetul local, deoarece întreprinderea va fi înregistrată în Noua Suliță.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Conform datelor operative la 10 septembrie 2026, agricultorii au treierat 53,4 mii hectare de culturi cerealiere și leguminoase, adică 44,9% din suprafața prognozată. În total, s-au treierat 285,1 mii tone de cereale. Recolta medie este de 5,34 tone la hectar, în timp ce anul trecut acest indicator a fost de 5,29 tone la hectar.

În special, s-au obținut  grâu — 169,3 mii tone, recolta medie fiind  de 5, 76 tone la hectar; orz — 110,3 mii tone (4,95 tone la hectar); secară — 1 mie tone; ovăz — 3 mii tone; mazăre — 0,5 mii tone; fasole — 1 mie tone.

Continuă și recoltarea culturilor târzii. Au fost obținute deja 38,3 mii tone de rapiță, 3,4 mii tone de soia și 1,2 mii tone de floarea-soarelui. De asemenea, au fost recoltate 172,9 mii tone de cartofi și 86,3 mii tone de legume și bostănoase.

Anul acesta, condițiile meteorologice au influențat formarea recoltei de culturi târzii. Din cauza perioadei prelungite de căldură și secetă, precum și a cantității insuficiente de precipitații, care a reprezentat aproximativ 70–90% din normă, se așteaptă o productivitate ușor mai scăzută sau apropiată de cea de anul trecut la porumb, soia, floarea-soarelui și sfecla de zahăr.  Conform calculelor preliminare, în 2026 se estimează o producție în regiune de 795,6 mii tone de culturi cerealiere și leguminoase. În plus, se prognozează obținerea a 37,1 mii tone de rapiță, 162,2 mii tone de soia, 77,3 mii tone de floarea-soarelui, 99,2 mii tone de sfeclă de zahăr, 403,9 mii tone de cartofi și 177,6 mii tone de legume.

În ciuda scăderii anticipate a producției globale la anumite culturi din cauza randamentului și a reducerii suprafețelor semănate, volumele prognozate sunt suficiente pentru a asigura securitatea alimentară a regiunii.

În ceea ce privește productivitatea cerealelor și leguminoaselor timpurii, regiunea Cernăuți a intrat în topul primelor cinci cele mai bune regiuni din Ucraina.

În paralel, gospodăriile pun baza recoltei anului 2027. Vor fi însămânțate 35,3 mii hectare cu cerealele de toamnă, inclusiv 28,5 mii hectare cu grâu de toamnă, 6,6 mii hectare cu orz de toamnă și 0,2 mii hectare cu secară de toamnă.

Se seamănă activ rapița de toamnă. Din cele 11,6 mii hectare planificate, au fost însămânțate  deja 10,3 mii hectare, adică 88,8% din suprafața prognozată.

Campania agricolă de toamnă din regiune se desfășoară în conformitate cu termenele calendaristice, se menționează în postarea pe Facebook a Direcției pentru dezvoltarea agroindustrială a AMR Cernăuți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Grâu, țiței, porumb, produse din carne și articole de construcție din material plastic: în august 2026, tocmai aceste mărfuri au intrat în principalele poziții de export perfectate de Vama Cernăuți, scrie MA ASS. După cum s-a comunicat pe pagina de Facebook a Vămii Cernăuți, grâul a condus clasamentul după valoare – 7 milioane de dolari SUA. Într-o lună au fost exportate 38,2 mii de tone, iar cota sa din valoarea totală a exportului a constituit 16,5%. Pe locul al doilea se află țițeiul: 5,9 milioane de dolari SUA și 9,3 mii de tone. O altă poziție importantă este porumbul. În august, acesta a fost exportat în valoare de 3 milioane de dolari SUA, cu o greutate totală de 14,7 mii de tone. În primele cinci mărfuri au mai intrat produsele din carne – 2.4 milioane de dolari SUA, precum și articolele de construcție din material plastic – 1,9 milioane de dolari SUA. Este interesant că grâul, țițeiul și porumbul nu au fost exportate prin Vama Cernăuți în perioada similară a anului trecut, așa că în acest an structura exportului a căpătat imediat mai multe poziții noi importante. Exportul se schimbă odată cu cerințele pieței, iar statistica perfectărilor vamale arată clar ce mărfuri formează astăzi comerțul exterior al regiunii.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com