S-a stins din viață o femeie care a crezut și a așteptat până în ultima clipă. Domnica Jitaryuk a stat umăr la umăr cu celelalte familii — cei ai căror fii, soți și frați au dispărut fără urmă sau au căzut în prizonierat. Împreună își căutau apropiații, împreună se sprijineau și nu își permiteau unii altora să cadă în disperare.

Fiul ei — apărătorul Nicolae Jitaryuk, născut la 1 iunie 1992 — este considerat în continuare dispărut fără urmă. El a dispărut în apropierea localității Ivanivske din raionul Bahmut: nu a mai luat legătura cu familia din 16 februarie 2023, fiind declarat oficial dispărut fără urmă pe 18 februarie 2023. Mama a luptat pentru el în toată această perioadă de incertitudine, fără a-și pierde speranța de a auzi ce era mai important: „Mamă, sunt acasă”. Însă inima ei a cedat în fața suferinței.

„Nu a mai apucat să audă ceea ce visase. A plecat cu durere în suflet”, au scris rudele prizonierilor și ale celor dispăruți, alături de care Domnica Jitariuk își căuta cu disperare copilul.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

După cum au comunicat reprezentanții instituției, acest tronson de drum are nevoie de reparație capitală. Cu toate acestea, din cauza finanțării limitate a sectorului rutier în condițiile stării de război, în prezent se execută doar lucrări de întreținere operațională.

Drumarii frezează porțiunile deteriorate ale carosabilului, le tratează cu materiale lianți, după care toarnă amestecul asfaltic și îl compactează.

Oficialii menționează că aceste lucrări reprezintă o soluție temporară și nu pot înlocui o reparație capitală propriu-zisă. În același timp, ele permit menținerea viabilității drumului, previn distrugerea ulterioară a asfaltului și asigură desfășurarea traficului rutier în condiții de siguranță.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Figura centrală a schemei a fost fostul șef al unei comisii interraionale de expertiză medicală și socială — acesta a adunat în jurul său doi medici, trei intermediari și o persoană responsabilă de falsificarea actelor. În perioada 2022–2024, grupul a activat în raioanele Vijnița și Nistru, percepând sume de până la 15 mii de dolari pentru obținerea unui grad de handicap fictiv pentru bărbații încorporabili.

Pentru fiecare „pacient” se colecta un pachet întreg de falsuri: istoric medical inventat, fișe de externare falsificate, epicrize și trimiteri — toate cu ștampile și semnături reproduse. Aceste documente deveneau temeiul pentru stabilirea gradului de handicap și trecerea frontierei în timpul stării de asediu. În total, handicapul ilegal a fost perfectat pentru aproape 100 de persoane de vârstă de recrutare, dintre care 59 au reușit să plece în străinătate.

Actul de acuzare împotriva a șapte persoane a fost trimis în instanță. Acestora li se incriminează obstrucționarea activității legitime a Forțelor Armate ale Ucrainei, organizarea trecerii ilegale a frontierei, falsul în acte de serviciu și falsificarea de documente în cadrul unui grup infracțional organizat. Fiecare riscă o pedeapsă de până la 12 ani de închisoare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Pe 18 iunie, comunitatea din Rukșyn l-a condus pe ultimul drum pământesc pe Apărătorul său — Evghen Okipneak. Simbolic și dureros: chiar în această zi se împlinește exact un an din ziua morții sale.

Evghenii s-a născut pe 17 ianuarie 1983. A crescut în Rukșyn, unde încă din copilărie s-a remarcat prin calități de lider, perseverență și un simț acut al dreptății. A slujit în poliție, ulterior a devenit scafandru — în fiecare activitate a fost un maximalist care nu știa să facă lucrurile pe jumătate.

Când Ucraina și-a chemat fiii sub drapel, Evghen a răspuns fără ezitare — s-a înrolat ca voluntar în Brigada 80 de Desant-Asalt și a luptat în cadrul Operațiunii Antiteroriste. După încheierea serviciului militar, a plecat în Polonia. Însă, pe 24 februarie 2022, s-a întors imediat — și a intrat din nou în rândurile armatei ca voluntar. A slujit ca cercetaș în Brigada 128 Separată de Asalt Montan, iar ulterior — în batalionul specializat de asalt „ȘKVAL”, pe direcția Sumî.

Pe 18 iunie 2025, în timpul îndeplinirii unei misiuni de luptă, Evghen a fost dat dispărut. Timp de aproape un an, mama sa Nadiia, tatăl Myhailo, rudele și cei apropiați au trăit cu speranță, au căutat, au așteptat și au crezut. Însă, ulterior, s-a aflat cel mai groaznic lucru — în acea zi, soldatul a murit.

Nu a căutat căi ușoare. Întotdeauna era  prezent acolo unde era cea mai mare nevoie de el. Așa va rămâne în memoria celor care l-au cunoscut.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Acum trei luni, în familia Irinei și a lui Ilia s-a petrecut o adevărată minune — au venit pe lume trei fetițe drăguțe: Olivia, Ilaria și Amelia. Trei îngerași mici care au adus în casa lor o bucurie nemărginită, noi speranțe și o iubire incredibilă.

Astăzi, fetițele au crescut deja, s-au întărit și descoperă în fiecare zi această lume mare. Zâmbetele lor, privirile curioase și palmele micuțe sunt capabile să topească orice inimă. Privindu-le, înțelegi că tocmai în copii trăiește viitorul nostru, credința noastră și cea mai mare speranță a noastră.

Este deosebit de emoționant faptul că aceasta este familia lui Ilia — un om care, la rândul său, a sărit în apărarea Ucrainei, și-a îndeplinit datoria față de stat, iar astăzi, împreună cu soția sa, Irina, își cresc cea mai mare comoară — cele trei fetițe minunate, pe lângă copiii mai mari, un băiețel și o fetiță.

Le mulțumesc din suflet deputaților Consiliului Regional Cernăuți, Julia Grițcu și Volodymyr Jarovski, care au răspuns cu bucurie și au ajutat la organizarea unui cadou atât de necesar pentru familie — cărucioare pentru tripleți. Este o dovadă sinceră de omenie, grijă și sprijin, care contează atât de mult în viața unei tinere familii numeroase.

Este o plăcere să fim mici vrăjitori pentru o familie atât de mare, unită și frumoasă. Căci bunătatea trăiește tocmai în astfel de fapte — când oameni cărora le pasă se unesc pentru a oferi cuiva un pic de bucurie și căldură.

Din tot sufletul le dorim Oliviei, Ilariei și Ameliei să crească sănătoase, fericite și înconjurate de iubire. Fie ca Bunul Dumnezeu să le păzească fiecare pas, copilăria să le fie luminoasă și fără griji, iar casa părintească să fie mereu plină de râsete de copii, confort și bucurie.

Multă sănătate Irinei și lui Ilia, bunăstare în familie, binecuvântare divină și un cer senin deasupra capului. Fie ca întreita fericire care s-a instalat în casa voastră să se multiplice cu fiecare zi, oferindu-vă clipe de neuitat de iubire, mândrie și fericire de familie, se menționează în postarea pe Facebook a directorului Centrului Perinatal din Cernăuți, Liubov Godniuk, deputată în Consiliul Regional Cernăuți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

„Astăzi, aproape 5 milioane de oameni de-ai noștri, adică 2,5-3 milioane de familii, și-au pierdut locuințele. Iar provocarea constă în faptul că statul nu are posibilitatea, din păcate, să asigure acești oameni măcar cu locuințe sociale, nemaivorbind despre a le oferi o locuință proprie pe deplin. Vom căuta variante de soluționare a problemei locuințelor pentru oamenii noștri – ar putea fi vorba despre o compensație suplimentară sau identificarea de către autoritățile regionale a unor spații sau construcții nefinalizate din Bucovina”, a declarat deputatul poporului din Ucraina și cofondator al ONG-ului „VPO Ucraina”, Maksym Tkacenko.

Participanții au discutat despre oferirea de servicii sociale și medicale de calitate, asigurarea cu locuințe, angajarea în câmpul muncii, plata pensiilor și integrarea persoanelor strămutate în comunități. La discuție s-a alăturat și președintele interimar al Consiliului Regional Cernăuți, Mykola Guitor. El a menționat că, încă din primele zile ale războiului pe scară largă, instituțiile comunale regionale au primit cu promptitudine persoanele strămutate, iar toate instituțiile care au această posibilitate continuă să o facă.

La rândul lor, atât autoritățile regionale, cât și cele orășenești din Cernăuți asigură că fac tot posibilul pentru a integra oamenii în noul loc și pentru a-i ajuta să înceapă viața de la o foaie albă: „Consider că aceasta este datoria noastră, ca oraș aflat în spate și care este mai mult sau mai puțin liniștit. Vreau să le mulțumesc locuitorilor orașului pentru toleranță, ospitalitate și pentru ceea ce au făcut pentru oamenii care au sosit, ca aceștia să se simtă confortabil. Autoritățile locale și cetățenii trebuie să facă totul pentru ca acest loc să fie pentru ei ca o casă natală”, a spus primarul orașului Cernăuți, Roman Kliciuk. „Înțeleg că este greu pentru toată lumea, dar fiecare comunitate încearcă să ofere un sprijin, este interesată și înțelege în ce condiții ați ajuns aici. Înțeleg că începeți de la o pagină albă, înțeleg aspectele sociale, locative, facilitățile, adică toate problemele de integrare care ne privesc. Mulțumesc comunităților pentru o asemenea înțelegere!”, a subliniat șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, Ruslan Osypenko.

Următoarele astfel de dialoguri deschise sunt planificate să fie organizate și în alte regiuni ale Ucrainei.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Pe pământul vechii Daci

Când mai mare, când mai mic,

Dacă n-ar fi Eminescu

Viața nu ne-ar fi nimic.

Adrian PĂUNESCU

Pe firul istoriei, în permanentă desfășurare se succed generațiile una după alta, fiecare lăsând în urma ei mărturii ale propriei existențe și creații materiale și spirituale. Pentru toți cei care și-au asumat sarcina de a scrie istoria culturală a ținutului nostru, așa cum a fost, adunarea și publicarea izvoarelor arhivistice trebuie să constituie preocupări de prim ordin. Fondurile Arhivei de Stat a regiunii Cernăuți conțin mărturii prețioase referitoare la marele Eminescu, viața căruia a fost atât de strâns legată de Țara codrilor de fagi. Nemuritorul poet scria la 1866:

„N-oi uita vreodată, dulce Bucovină,

Geniu-ți romantic, munții în lumină,

Văile în flori,

Râuri resăltânde printre stânce nante,

Apele lucinde-n dalbe diamante

Peste câmpii-n zori.

Ale sorții mele plângeri și surâse,

Îngânate-n cânturi, îngânate-n vise

Tainic și ușor,

Toate-mi trec prin gându-mi, trec pe dinainte,

Inima mi-o fură și cu dulci cuvinte

Îmi șoptesc de dor”.

Dosarele Fondului ,,Prefectura județului Cernăuți” ne atestă că pentru ridicarea monumentelor lui Mihai Eminescu în București și Cluj, în ținutul nostru au fost răspândite, în perioada anilor 1924-1926, scrisorile Cercului Literar de pe lângă revista ,,Gândirea” din capitală și a Societății Academice ,,România Jună”, ce conțineau adresările către populația țării de a participa la colectarea banilor pentru realizarea scopurilor nobile. Bucovinenii s-au încadrat cu însuflețire în această activitate. Documentele de arhivă indică și faptul că la 1932, în satele Lențești (astăzi Lenkivți) și Moși (astăzi Jucika) au fost întemeiate Societățile culturale ,,Mihai Eminescu”, scopul cărora era de a răspândi cultura noastră în mijlocul populației din aceste localități ucrainene. Așa ne anunță raportul Postului de jandarmi din Lențești, adresat Chesturii poliției municipiului Cernăuți la 20 februarie 1933.

Documentele Fondului ,,Rezidentul regal al Ținutului Suceava” din anul 1938 (acest Ținut a fost organizat ca unitate administrativă în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, în componența lui intrând județele Cernăuți, Dorohoi, Rădăuți, Hotin, Suceava, Câmpulung și Storojineț) mărturisesc faptul că la 5 februarie 1937 a fost înregistrată de către Tribunalul județului Cernăuți Societatea Culturală ,,Mihai Eminescu” cu sediul în satul Boian. Păcat, că această istorică localitate românească nu continuă tradițiile acelei minunate Societăți.

Problema deschiderii unui muzeu al Luceafărului poeziei noastre în orașul în care tânărul de șaisprezece ani a plâns prima sa poezie la moartea mult iubitului său Profesor, Aron Pumnul, și de unde a pornit în nemurire, i-a preocupat întotdeauna pe oamenii de bună credință din ținut. Bunăoară, la 5 ianuarie 1942, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina a înaintat președintelui Academiei Române o scrisoare cu următorul conținut: ,,În casa, care a fost proprietatea profesorului Aron Pumnul și în care a locuit Mihai Eminescu-elev, Societatea noastră intenționează să deschidă un muzeu, în care să se perpetueze amintirea celor doi dispăruți. Pentru a completa colecțiile acestui muzeu, cu onoare vă rugăm să binevoiți a îngădui delegatului nostru … cercetarea manuscriselor și a tuturor relicviilor rămase la Academie de la Eminescu și Pumnul, precum și fotografierea lor. Cu deosebită stimă, președinte: C. Loghin”.

La 4 martie același an, amintita Societate s-a adresat Primăriei orașului Cernăuți cu rugămintea ca organele administrative locale să înceapă lucrări de reparație în privința clădirii nr. 19 de pe strada Aron Pumnul, pentru a organiza în ea muzeul lui Eminescu. Cererea Societății era însoțită de un referat, întocmit de către inginerul Găina, în care erau indicate lucrările ce trebuiau să fie efectuate pentru reparația numitei case. Se prevedeau următoarele: văruirea interioară și exterioară a clădirii, repararea acoperișului, ferestrelor și a șoproanelor din curte, ridicarea unui gard din lemn împrejurul casei. S-a constatat că, pentru a duce la bun sfârșit lucrările planificate, era nevoie de suma de 170 mii lei. Societatea a fost nevoită să intervină pe lângă Primăria orașului după ajutor, fiindcă nu dispunea de mijloacele necesare pentru organizarea muzeului, deschiderea căruia se prevedea pentru ziua de 1 mai 1942. În prezent, Muzeul ,,Mihai Eminescu” funcționează în incinta Muzeului Etnografic Regional.

În presa locală s-a scris despre bustul lui Eminescu, ridicat la Cernăuți, în fostul Parc ,,Arboroasa”, la 7 decembrie 1930, bust, care a fost salvat de către Armata Română în 1940, aflându-se astăzi în fața Liceului ,,Mihai Eminescu” din municipiul Botoșani, România. În copia articolului istoricului literar Constantin Loghin, întitulat ,,Un monument lui Eminescu la Cernăuți”, publicat în ziarul ,,Universul” din 10 decembrie 1943, păstrată în Fondul ,,Guvernământul Provinciei Bucovina”, se menționează următoarele: ,,Ce era deci mai firesc decât ca orașul, care a alintat copilăria lui Eminescu … și i-a pus solidă bază vastei sale culturi, să râvnească și mai departe de a avea în cuprinsul său chipul înveșnicit în bronz al celui mai mare poet român”.

Constantin Loghin scria în continuare: ,,Atunci s-a pus problema unui monument lui Eminescu în acest oraș … Inițiativa vine din partea Cercului ,,Bucovina Literară”, care ne anunță într-un ziar că a și făcut toate pregătirile pentru ridicarea acestui monument. Gestul este foarte frumos și merită toate elogiile”.

El conchide că acest fapt nobil ,,… angajează onoarea unei provincii întregi, care a avut totdeauna și are și până astăzi cel mai sfânt cult pentru memoria lui Eminescu. Un bust ce se ridică este pentru veșnicie, el dăinuiește peste oameni și peste veacuri”.

După o cercetare minuțioasă a izvoarelor arhivistice aflăm, din sursele altui fond, că, într-adevăr, Cercul ,,Bucovina Literară” înaintează președintelui Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina următoarea scrisoare: ,,Avem onoarea a vă aduce la cunoștință că cercul nostru a luat inițiativa ridicării unui bust scriitorului Mihail Eminescu aici, în Cernăuți… Spre a cinsti, așa cum se cuvine, numele scriitorului, dorința noastră este ca să-i instalăm bustul în locul cel mai de seamă din Cernăuți. Pentru aceasta ne îngăduim a vă ruga să binevoiți a ne comunica opinia d-voastre cu privire la alegerea locului respectiv. Răspunsul ne-ar trebui până la data de 24 decembrie 1943, dată la care punem în lucru soclul bustului”.

Rezoluția Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina pe marginea acestei scrisori suna astfel: ,,Se va comunica: Parcul ,,Arboroasa”, peste drum de intrarea în Catedrală”.

După cum vedem, s-a primit hotărârea ca viitorul bust al lui Eminescu să fie instalat acolo, unde fusese ridicat în 1930.

Aceste documente, descoperite în fondurile Arhivei de Stat a regiunii Cernăuți, aduc noi completări la eminescologia bucovineană. Ele oglindesc nețărmurita dragoste a oamenilor din ținut față de Luceafărul poeziei românești, care mărturisea despre Bucovina:

„Numai lângă sânu-ți geniile rele,

Care îmi descântă firul vieții mele,

Parcă dormita;

Mă lăsară-n pace, ca să cânt în lume,

Să-mi visez o soartă mândră de-al meu nume

Și de steaua mea”.

Petru GRIOR,

directorul Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți, fost director-adjunct al Arhivei de Stat a regiunii Cernăuți

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Proiectul este implementat în cadrul inițiativei Președintelui Ucrainei, cu sprijinul Oficiiului Președintelui Ucrainei, al Asociației Ucrainene de Fotbal și al partenerilor. Pe parcursul lunii iunie, în cadrul „Schimbului Carpatic”, 400 de copii din regiunile de pe linia frontului se vor odihni în Bucovina: 200 din regiunea Cernighiv și 200 din regiunea Dnipropetrovsk.

Prima serie a taberei pentru copiii din regiunea Cernighiv s-a încheiat deja, iar aceștia pleacă spre casă cu amintiri frumoase, după o vacanță plină și interesantă, se menționează în postarea AMR Cernăuți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

montator de echipamente tehnologice — 50 000 grivne; lăcătuș pentru repararea vehiculelor pe roți — 50 000 grivne; lăcătuș-electrician pentru repararea echipamentelor electrice — 50 000 grivne.

Fiecare poziție provine de la un angajator real, iar baza de date este actualizată în permanență. Dacă vă este dificil să vă orientați pe cont propriu, specialiștii serviciului vă vor ajuta să găsiți o opțiune adaptată experienței și abilităților dumneavoastră specifice.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„În total, 400 de copii din teritoriile aflate pe linia frontului se vor odihni în Bucovina în cadrul proiectului „Schimbul Carpativ”, inițiat de președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski. Părinții lor sunt apărători ai Ucrainei, care ne protejează statul. Pentru copii a fost pregătit un program de recreere intens și interesant, astfel încât să acumuleze cât mai multe impresii luminoase și pozitive”, a menționat adjuncta șefului AMR Cernăuți, Oksana Sakrier.

Inițiativa „Schimbul Carpatin” este implementată de administrațiile de stat regionale cu sprijinul Oficiului Președintelui Ucrainei, al Asociației Ucrainene de Fotbal și al partenerilor. Proiectul îmbină recuperarea mentală și fizică și are scopul de a ajuta copiii afectați de război să își recapete sentimentul de siguranță, să își formeze un mediu mental sănătos și să simtă din nou bucuria copilăriei.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„În tabăra de copii dintr-o zonă montană pitorească, copiii se vor odihni timp de 10 zile. Momentan, acesta este primul grup. În total, planificăm trei serii de tabără. Odihna de calitate pentru copiii apărătorilor noștri este una dintre sarcinile prioritare la care lucrăm împreună cu partenerii”, spune adjuncta șefului Administrației Militare  Regionale Cernăuți, Oksana Simak.

Programul taberei prevede o odihnă activă și densă, ce îmbină drumețiile pe poteci ecologice montane, activități sportive de echipă pe baza infrastructurii moderne a hotelului și cursuri interactive de dezvoltare cu instructori și pedagogi.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Despre aceasta a informat reprezentanta Ombudsmanului în regiunea Cernăuți, Irina Isopenko, în cadrul prezentării raportului anual al Împuternicitului pentru Drepturile Omului al Radei Supreme a Ucrainei, transmite publicația C4.

Potrivit ei, este vorba despre un caz legat de desfășurarea măsurilor de mobilizare. Reacția autorităților a avut loc în urma unei sesizări privind un medic care beneficia de o rezervare valabilă (amânare legală de la mobilizare), dar față de care, conform reprezentantei Ombudsmanului, au fost comise acțiuni ilegale.

În urma verificărilor, două persoane cu funcții de răspundere din cadrul Centrului Teritorial Raional de Recrutare și Sprijin Social Nistru au fost trase la răspundere disciplinară. Irina Isopenko a mai menționat că, în anul 2025, interacțiunea dintre reprezentanța Ombudsmanului și Centrului Teritorial Regional de Recrutare și Sprijin Social Cernăuți s-a desfășurat prin corespondență.

Rezultatele vizitelor de monitorizare la centrele teritoriale de recrutare, care se efectuează în cursul anului 2026, vor fi incluse în următorul raport anual.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com