–Stimate Gheorghe Isac, luna lui Prier este deosebită pentru Dumneavoastră, mai ales prin faptul că v-ați născut în miez de primăvară, iar acest anotimp al înfloririi este al 80-lea în viața Dumneavoastră. Voi aminti și de o altă dată –  tot în aprilie a apărut primul număr al ziarului „Zorile Bucovinei”, de istoria căruia Vă leagă un destin…

–Este un destin fericit. Atunci, în aprilie 1967, când în casele românilor din regiune a fost adus primul număr al noului ziar „Zorile Bucovinei”, eu eram în „floarea tinereții”, student la Universitatea din Cernăuți. Poetul Vasile Levițchi, primul redactor al „Zorilor Bucovinei”, m-a observat și mi-a propus să lucrez la ziar. Desigur, mi-au încercat capacitățile. Am fost trimis pe teren pentru a scrie materiale concrete despre activitatea culturală, chiar și din agricultură. Am susținut cu cinste acest „examen profesional” și am fost angajat la redacție.

–Dar să pornim de la alte examene, cele de admitere la Universitatea din Cernăuți. Cred că nu întâmplător V-ați ales specialitatea de filolog – profesor de „limba și literatura moldovenească” (după cum era atunci). Aveați o dragoste față de cuvântul matern…

–E adevărat, dar am avut și o altă pasiune – sportul. Sunt originar din Mahala, iar studiile medii mi le-am făcut la școala din Boian. Acolo veneau la practica pedagogică studenți de la „filologia moldovenească” și ei mi-au sugerat ideea de a-mi continua studiile la Universitatea din Cernăuți, anume la această specialitate. Dar sportul prevala. Aveam rezultate foarte bune la atletica ușoară – la alergări pe distanțe medii. Fiind elev, participam la competiții regionale. Odată am auzit în spatele meu cum vorbeau despre mine doi antrenori, apreciindu-mi capacitățile. Presupuneau că mă ocup serios în secția sportivă, iar eu mă gândeam în sine: „Ce fel de antrenament, când vara, cât e ziua de mare alergam după vite”. Acesta era antrenamentul nostru, al copiilor de la țară. Și, totuși, am primit mai multe  sfaturi de la renumitul nostru consătean, Gheorghe Cotic. El era cu câțiva ani mai mare decât mine, dar deja cunoscut în lumea sportului.

–Este primul moldovean get-beget care a devenit campion al Uniunii Sovietice la sambo și tot primul moldovean medaliat la Campionatul Europei la judo (1966). Așa scrie Ion Bahnarel în cartea recent apărută „100+1… personalități basarabene cu rădăcini bucovinene”.

–Ce-i drept, consăteanul meu mi-a propus să-mi continui și eu studiile la Chișinău, dar am decis altfel. După absolvirea Școlii medii din Boian, am înaintat documentele la o școală militară – de telecomunicații.  Credeam că o să  am o specialitate minunată. Dar, pregătindu-mă pentru examene, am auzit de la niște ofițeri spunând: „Săracii de ei, aceștia cred că își vor face serviciul în trupele de rachete, fără să știe că vor sta de pază în buncărele de comandă”. O astfel de perspectivă m-a întristat. M-am lăsat păgubaș, am urcat în tren și m-am întors acasă. În ultima zi de depunere a documentelor am reușit să mă prezint la Comisia de admitere la Universitatea din Cernăuți. Așa am devenit student la filologie. De sport nu m-am dezis, am făcut parte chiar din selecționata Ucrainei. În 1966 am participat la competițiile pentru trofeul gazetei „Pravda”.

–… Și de acolo V-ați legat în curând destinul de noua publicație pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți – „Zorile Bucovinei”.

–Activitatea la „Zorile Bucovinei” constituie o pagină luminoasă în viața mea. Vorbind în termeni sportivi, pentru mine a însemnat o cursă medie. Am lucrat doar zece ani, spre deosebire de colegii și prietenii mei care au trudit la ziar câteva decenii. La redacție mi-am găsit și consoarta – soția Stela e din suburbia Roșa, cu care am trăit o viață frumoasă, crescând și dând în rând cu lumea trei fiice. De câțiva ani Stela nu mai este printre noi. Regret și plecarea la cele veșnice a unor colegi și prieteni foarte buni, printre aceștia numărându-se și scriitorul Grigore Crigan, cu care am fost foarte apropiați. Fiind la „Zorile Bucovinei” șeful Secției de informații și scrisori, am fost transferat la Comitetul regional de partid, în calitate de instructor la Secția de propagandă și agitație. Răspundeam de presă și, deseori, când ne vizitau delegații din România, îndeplineam funcția de translator. Când s-a destrămat Uniunea Sovietică și regimul sovietic, nu am procedat ca alți funcționari de partid. Nu am dorit să particip la activitatea politică, ci am ales calea de întreprinzător, am lucrat la Firma turistică „Rugvis” și m-am consacrat mai mult familiei.

–Ba chiar i-ați susținut și pe unii colegi ziariști…

–Da, am contribuit la finanțarea a șase cărți  fără să afișez rolul de sponsor. I-am ajutat pe unii colegi de la „Zorile Bucovinei”, precum și pe colegele mele de  facultate Teodosia Chitari, lector universitar, și pe Nița Zegrea, fostă corectoare la „Zorile Bucovinei”, ele suferind de boli incurabile. Eu mă conduc după principiul – dacă ai posibilitate să-l ajuți pe cineva căzut la nevoie, fă acest lucru.

–În viața Dumneavoastră a fost și „kilometrul olimpic”…

–Este vorba de o clipă majoră. În anul 1980, când a avut loc Olimpiada de la Moscova, eu, având merite în sport și fiind în formă sportivă bună,  am participat la ștafeta Focului Olimpic. Mi-a căzut să alerg cu torța cu Focul Olimpic distanța de un kilometru în satul Tărăsăuți, transmițând ștafeta mai departe. Păstrez ca o relicvă scumpă acea torță olimpică.

Am crescut trei fiice, am șapte nepoți cărora m-am străduit să le transmit ștafeta binelui și omeniei. Aceasta este cea mai sigură ștafetă între generații. Spunând aceasta, îmi amintesc de bunicul meu. El mă chema să-i țin pomul pe care îl sădea primăvara. Și acum simt sudoarea muncii sale. Era o muncă cinstită, înfăptuită de un om care cunoștea rostul vieții.

–Cu prilejul jubileului de 80 de ani, Vă adresăm în numele tuturor jurnaliștilor români din regiune cele mai sincere felicitări de sănătate, prosperitate, fericire și tradiționalul „La mulți ani!”.

–Vă mulțumesc din suflet și vă doresc să transmiteți cu demnitate urmașilor ștafeta Cuvântului Românesc.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com  

„Nu avem dreptul la inacțiune atunci când oamenii noștri sunt în captivitate sau dispăruți și nu avem dreptul să uităm de familiile care așteaptă zilnic o veste. Tocmai de aceea am inițiat această întâlnire”, a declarat Ruslan Osypenko.

În cadrul întâlnirii au fost discutate următoarele subiecte: algoritmi și mecanisme pentru căutarea persoanelor dispărute;  procedurile de returnare a apărătorilor (bărbați și femei). Au fost date consultații  unde și cum pot familiile să solicite ajutor, sprijin și informații actualizate.

Șeful AMR Cernăuți a mulțumit participanților pentru un dialog onest și a exprimat recunoștință specială Iuliei Pavliuk, șefa Centrului Regional Central, pentru vizita la Cernăuți și disponibilitatea de a ajuta în continuare, se menționează în postarea de pe Facebook a AMR Cernăuți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Principala decizie este crearea Societății cu Răspundere Limitată „Universal”, având un capital social de 1 milion grivne. Noua structură se va ocupa de întreținerea drumurilor, amenajarea teritoriului, canalizare și evacuarea apelor reziduale, construcții și instalarea indicatoarelor rutiere. Practic, comunitatea obține propriul instrument pentru soluționarea problemelor comunale, fără a mai depinde de antreprenori externi.

În sfera educației, a fost aprobat planul de reformare a rețelei școlare: Liceul din Mahala va fi reprofilat în liceu academic, iar cele din Ostrița și Ridkivți) în gimnazii. Problema este încă în curs de examinare la nivel de stat și local și va fi supusă audierilor publice.

O linie separată în buget prevede peste 8 milioane grivne pentru majorarea salariilor personalului tehnic din instituțiile de învățământ. Motivul este unul sincer: oamenii nu vor să lucreze pentru o plată mizeră, iar posturile vacante rămân neocupate. Alte 230 mii grivne au fost alocate instituțiilor medicale regionale unde sunt tratați militari. Pentru nevoile întreprinderilor comunale și alte cheltuieli ale comunității au fost direcționate 1 milion 290 mii grivne.

Reamintim că primăria Mahala dezvoltă consecvent propria infrastructură comunală. Crearea SRL „Universal” este un pas către o mai mare autonomie în chestiunile gospodărești, ceea ce va permite comunității să reacționeze mai operativ la nevoile locuitorilor.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Forumul a devenit una dintre primele platforme deschise din Ucraina inițiate de societatea civilă, având ca scop formarea unei viziuni strategice privind integrarea economică a veteranilor. Participanții au discutat despre oportunitățile de angajare a militarilor demobilizați, participarea acestora la antreprenoriat, precum și despre mecanismele de atragere a investițiilor în proiectele de afaceri ale veteranilor.

De asemenea, în timpul discuțiilor a fost prezentată expoziția VETERAN BUSINESS EXPO, unde au fost expuse date despre întreprinderi ale veteranilor, proiecte inovatoare și inițiative sociale. Evenimentul a inclus și un bloc interactiv special, intitulat „10 lecții de afaceri de pe front”, în cadrul căruia veteranii, împreună cu lideri de business, au discutat principiile cheie ale managementului eficient în condiții de incertitudine.

„Reintegrarea veteranilor în viața civilă necesită sprijin sistemic din partea autorităților statului, inclusiv crearea de oportunități de angajare, dezvoltare a carierei și lansarea propriilor afaceri. Este important să asigurăm condițiile în care experiența și abilitățile lor să contribuie la dezvoltarea economică a comunităților lor”, a declarat adjunctul șefului AMR Cernăuți, Roman Greba.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Informația a fost furnizată de Administrația Militară Regională Cernăuți. În cadrul proiectului experimental, Serviciul Fiscal de Stat al Ucrainei, împreună cu comunitățile din regiunile Cernăuți și Hmelnițki, au semnat un memorandum de parteneriat privind administrarea taxei turistice.

La proiect participă comunitățile Hotin,  Kamianeț-Podilski, Kitaigorod,  Stara Ușițea. Proiectul este experimental și va dura șase luni. Scopul este de a evalua modul în care comunitățile pot administra mai eficient taxa turistică și pot atrage resurse suplimentare pentru dezvoltarea teritoriilor.

În regiunea Cernăuți se înregistrează deja o creștere: în 2025 s-au încasat peste 4,7 milioane grivne din taxa turistică — cu 689 mii grivne mai mult decât în 2024. Creșterea este de 17%. Autoritățile regionale subliniază că taxa turistică devine unul dintre instrumentele cheie pentru alimentarea bugetelor locale și dezvoltarea infrastructurii turistice.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Acesta nu este doar un cadou. Este un semn că alături există oameni care își amintesc. Care împărtășesc durerea. Care nu îi lasă pe acești copii să se simtă singuri în suferința lor.

Copiii care cresc fără tată cresc cu o cunoaștere grea, pe care niciun copil nu ar trebui să o aibă. Iar faptul că adulții găsesc puterea de a veni la ei de Paște cu un coș și o vorbă caldă nu este un lucru mărunt. Este alegerea de a nu uita. Și această alegere ne face oameni.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Informația a fost oferită pentru Suspilne de către Oksana Semeniuk, șefa Secției de relații publice al Consiliului de Orășel Hliboca. Potrivit acesteia, starea fizică și tehnologică a sistemului creează riscuri ecologice. „Construcția noilor facilități nu este doar o reparație, ci o necesitate pentru respectarea normelor sanitare și ecologice. Este critic de important pentru prevenirea poluării bazinului râului Siret”.

Construcția instalațiilor locale de epurare biologică se va desfășura în cadrul acordului financiar „Programul de recuperare a Ucrainei III”, încheiat între Ucraina și Banca Europeană de Investiții. Proiectul prevede instalarea de echipamente de tip bloc-modul cu tehnologie de epurare biologică profundă. Capacitatea noilor instalații va fi de 250 de metri cubi pe zi, deservind zona centrală, inclusiv blocurile de locuințe, spitalul central, instituțiile de învățământ și clădirile administrative.

A fost deja anunțată licitația pe site-ul Prozorro, cu o valoare estimată de peste 21,5 milioane de grivne. Conform condițiilor, contractantul trebuie să finalizeze lucrările până la 31 octombrie 2027.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Istoria copilului salvat dintr-o casă distrusă de o dronă a fost relatată de Serviciul de Stat pentru Situațiile de Urgență din Odesa.

Atacul a avut loc în noaptea de luni, 6 aprilie, la Odesa. Familia a auzit cum pereții casei au început să se prăbușească sub impactul dronei rusești.

„Mama Karolinei — o femeie curajoasă, care este însărcinată și așteaptă o nouă viață — și-a acoperit fiica cu propriul corp. Când salvatorii o scoteau de sub dărâmături, inițial nici nu au văzut copilul. Până când femeia a strigat printre dureri: «Salvați-mi fiica!»”, se arată în comunicat.

Mama Karolinei a permis publicarea acestei fotografii fără blur, pentru ca lumea întreagă să vadă ce fac rușii.

„La doi ani, un copil nu ar trebui să știe ce înseamnă „explozie”, „captivitate în flăcări” sau „dărâmături”, a declarat mama copilului.

„În privirea Karolinei se citește doar o groază mută și o disperare de adult, nu de copil. Ea nu înțelege încă totul, dar simte deja: s-a întâmplat ceva ireparabil”, au adăugat salvatorii.

Reprezentanții Serviciului de Stat pentru Situațiile de Urgență au raportat că, în prezent, Karolina și mama ei sunt în afara oricărui pericol și au fost externate din spital.

Reamintim că, în noaptea de 6 aprilie, rușii au atacat masiv orașul Odesa. Se cunoaște despre existența a trei morți și 16 răniți. Printre cei decedați se numără o femeie de 30 de ani și fetița ei de doar 2 ani și 6 luni, precum și o femeie de 53 de ani.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Petru Gheorghiu face parte din generația care cunoaște aroma și fața preacurată a pâinii, scoasă din cuptor de mama. Toate acestea i s-au întipărit adânc în suflet și când a hotărât să aibă o afacere a sa, s-a gândit în primul rând la brutărie. Acum de la brutăria sa se răspândește în unul din cătunele Târnaucăi mirosul inconfundabil de pâine proaspăt scoasă numai ce din cuptor.

Petru Gheorghiu, împreună cu frumoasa sa familie, și-a început afacerea în anul 2009. A pornit de la coacerea pâinii obișnuite, mărind treptat asortimentul: chifle, franzele, colaci… Primii pași în activitatea de întreprinzător au fost grei, în adevăratul sens al cuvântului. Aluatul era frământat în mod manual. Brutarii depuneau multe eforturi fizice, deoarece volumul producției creștea. Cu timpul, Petru Gheorghiu a reușit să achiziționeze anumite utilaje.

Cu câțiva ani în urmă întreprinzătorul din Târnauca, Petru Gheorghiu, s-a folosit de programul de granturi „eRobota”, cu scopul de a cumpăra un malaxor profesional pentru aluat. Cererea a fost acceptată și peste o lună Petru Gheorghiu a primit din partea statului un grant de 250 mii grivne.

– Datorită echipamentului achiziționat, am reușit să îmbunătățim calitatea aluatului, lucru resimțit și de consumatori. Pe lângă creșterea calității produselor, reușim să facem și economii – această mașină consumă mai puțină energie electrică. Și timpul de lucru s-a redus: dacă înainte aparatul frământa aluatul în 15 minute, cu noul echipament sunt suficiente 4-5 minute, afirmă Petru Gheorghiu.

Întreprinzătorul a îndeplinit și o altă condiție cerută la acordarea grantului: a creat două locuri de muncă.

–Vindem producția nu numai în magazinul din sat. Avem și un magazin la Herța. Dar, în genere, coacem pâine și colaci la comandă. De asigurarea comenzilor se ocupă fiul David și nora Daniela. Acum, în preajma Paștelui, coacem și păscuțe. Avem comenzi de la Herța, Hliboca și Storojineț, afirmă Petru Gheorghiu.

De asemenea, în preajma luminatei sărbători a Învierii Domnului întreprinzătorul din Târnauca, Petru Gheorghiu, și-a sărbătorit jubileul de 55 de ani. L-a felicitat multă lume, mai ales cei care consumă „pâine de la Petru Gheorghiu”, precum și conducerea Comunității Teritoriale Herța. Petru Gheorghiu s-a bucurat întotdeauna de încrederea oamenilor, care i-au și oferit mandatul de deputat în Consiliul Orășenesc Herța.

–Mă preocup de problemele funciare, probleme deloc ușoare. În prezent, când în țară este război, mai toate problemele sunt complicate. Trebuie să ne facem cinstit datoria și să rezistăm, declară Petru Gheorghiu.

Locuitorii din Ținutul Herței îl știu pe șeful brutăriei din Târnauca și ca om de binefacere.

–Săptămâna aceasta – Săptămâna Patimilor – când toată lumea se pregătește de sărbătoarea Învierii Domnului, ne străduim, pe măsura posibilităților, să aducem bucurie și oamenilor nevoiași, împărțindu-le produse alimentare, păscuțe coapte în brutăria noastră. Pasca de Paște adună în jurul mesei întreagă familie, or, Paștele, ca și Crăciunul, este o sărbătoare de familie. Acum, pe vreme de război, multe familii sunt înstrăinate și ne rugăm Domnului să ne aducă pace în țară și în lume, ca toate familiile să fie întregite și să se bucure de lumina Învierii, remarcă Petru Gheorghiu.

Întreprinzătorul din Târnauca cunoaște rostul pâinii, cea care reprezintă hrana fundamentală – esențială pentru existență.  Ea simbolizează casa care rezistă, familia și masa în jurul căreia nimeni nu rămâne flămând, evocând ideea de cămin și stabilitate. Pasca de Paște aduce la masa de sărbătoare binecuvântarea și mila divină, fiind considerată „dulcele Învierii”. Pentru Petru Gheorghiu și familia sa asemenea momente sunt deosebite, căci consideră munca brutarului  una dintre cele mai pașnice și nobile, conștientizând și însemnătatea „pâinii spre ființă”.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com  

Ne înclinăm cu respect în fața militarilor noștri pentru curajul, rezistența și sacrificiul lor. Vă mulțumim pentru fiecare zi nouă, pentru posibilitatea de a trăi și de a munci.

Aducem mulțumiri speciale prietenilor noștri voluntari, Vladislav Dântu din Dinăuți și Serghei Neaicu din Boian, care și-au asumat această misiune importantă de a transporta ajutorul direct în mâinile militarilor. Datorită locuitorilor noștri, acest sprijin a ajuns acolo unde era cea mai mare nevoie. Fiecare întâlnire cu militarii a fost plină de emoții sincere și bucurie. Soldații mențin apărarea și nu au nicio intenție să renunțe.

Mulțumim din suflet tuturor celor care s-au implicat în colectare: pentru solidaritate, pentru inimile deschise și disponibilitatea de a ajuta. Vom continua să îi susținem pe cei care ne apără liniștea și viitorul. Credem în ei, ne rugăm pentru ei și apropiem în fiecare zi Victoria noastră comună. Îi așteptăm să se întoarcă acasă sănătoși și victorioși.

Radu ȘTEFLIUC,

starostele satului Dinăuți, CT Noua Suliță

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

La Ujgorod a avut loc Congresul Autorităților Locale și Regionale de pe lângă Președintele Ucrainei. Regiunea Cernăuți a fost reprezentată de șeful Administrației Militare Regionale, Ruslan Osypenko, președintele interimar al Consiliului Regional, Mykola Guitor, și primarii a opt comunități teritoriale: Novodnistrovsk, Hotin, Vașcăuți (Vașkivți), Cuciurul Mare, Seleatin, Crasna, Rukșyn și Noua Suliță.

Congresul a început cu un dialog între comunități și Parlament — evenimentul fiind deschis de Președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk. Pe ordinea de zi s-au aflat proiecte de lege privind sprijinirea comunităților, protecția teritoriilor din prima linie, administrarea impozitelor locale, păstrarea cotei de 64% din impozitul pe venitul persoanelor fizice în bugetul pe anul 2027, chestiuni de protecție civilă și reforma învățământului liceal de profil.

În timpul dialogului cu Guvernul, moderat de Prim-ministrul Iulia Svyrydenko, Osypenko a anunțat că regiunea Cernăuți și-a susținut cu succes planul de reziliență — în prima etapă, regiunea va primi 126 milioane grivne pentru lucrări la sistemul energetic și servicii comunale.

De asemenea, acesta a prezentat date despre cooperarea internațională a regiunii: ea a încheiat 145 de acorduri cu unități administrativ-teritoriale din alte state, inclusiv 9 acorduri regionale cu districtul Șvabia (Germania), parteneri români, francezi, polonezi, croați și canadieni. Alte 122 de acorduri sunt deținute individual de către comunități.

În ceea ce privește finanțele — în primul trimestru al anului 2026, bugetele locale ale Bucovinei au încasat 2,1 miliarde grivne din venituri proprii, cu 21% mai mult față de anul trecut. Indicatorii planificați au fost îndepliniți de 49 din cele 52 de comunități.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com