Sărbătoarea simbolizează puterea vindecătoare a credinței și rolul Maicii Domnului ca ocrotitoare a celor bolnavi și suferinzi. Tradiția spune că apa acelui izvor a avut puteri tămăduitoare, iar sărbătoarea a rămas în calendarul ortodox ca simbol al vindecării și al speranței. Pentru credincioși, ziua are o semnificație profundă, fiind asociată cu ajutorul divin și cu puterea credinței.

În această zi, în toate bisericile se oficiază slujba de sfințire a apei, cunoscută sub numele de Agheasma Mică. Credincioșii merg la biserică pentru a lua apă sfințită, despre care se spune că are puteri vindecătoare și protectoare. Aceasta este păstrată în case și folosită pentru binecuvântare. În multe zone, oamenii obișnuiesc să stropească locuințele, animalele sau grădinile cu această apă, pentru sănătate și protecție.

Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii

Izvorul Tămăduirii este însoțit de numeroase tradiții populare. Se spune că este bine ca în această zi să se consume apă sfințită și să se evite certurile sau supărările. De asemenea, în unele regiuni există obiceiul de a merge la izvoare sau fântâni, considerate locuri cu apă „curată” și binecuvântată. În această săptămână, ușile altarului rămân deschise, simbolizând deschiderea cerurilor.

Pe lângă consumul de agheasmă, această zi este marcată de câteva obiceiuri și gesturi considerate aducătoare de bine: * Stropirea casei, a gospodăriei și a membrilor familiei cu agheasmă; * Rugăciuni pentru sănătate, iertare și protecție; * Fapte bune și ajutor oferit celor aflați în nevoie. Se crede că apa sfințită în această zi are puteri speciale de vindecare și protecție, iar cei care o folosesc cu credință pot primi alinare în suferințe.

Ce nu este bine să faci în această zi

– Nu se spală haine, considerându-se că în această zi apa are un caracter sacru, nu se murdărește cu lucruri lumești.

– Nu se lucrează la câmp sau în gospodărie. Este o zi de sărbătoare și rugăciune, nu de muncă fizică.

– Nu se refuză apa sfințită. Se bea cu smerenie, pe nemâncate, și se rostește o rugăciune.

– Nu se ignoră nevoile celor din jur. Fiind o zi a milei și tămăduirii, este bine să faci un gest de ajutor pentru cineva aflat în suferință.

– Nu se consumă alcool sau se petrece zgomotos. Sărbătoarea este una a vindecării și reculegerii, nu a distracției fără măsură.

Izvorul Tămăduirii este o zi în care cerul este mai aproape de inimile oamenilor, iar rugăciunile sunt ascultate mai repede. E momentul ideal să ceri alinare, luminare, curățare interioară. Apa sfințită din această zi este păstrată cu mare grijă, deoarece are o putere aparte, fiind binecuvântată în Săptămâna Luminată, perioada cu cea mai înaltă încărcătură spirituală din an.

Această sărbătoare este o zi a speranței și a vindecării. Izvorul Tămăduirii nu este doar o tradiție religioasă, ci și un moment de reflecție asupra sănătății și echilibrului interior. Este o zi în care oamenii caută nu doar vindecarea fizică, ci și liniștea sufletească, întărind legătura cu divinitatea și cu valorile spirituale.  (CSID.ro)

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În priceasna pe care o interpretează Cristian Ruști de la Școala Populară de Artă „Ciprian Porumbescu” din Cernăuți, răsună un mesaj asemănător: „Lângă Crucea Ta, Iisuse, eu am învățat să cânt,/ Lângă Cruce, lângă Cruce mă simt mai sus de pământ”.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Conducerea CT Herța transmite sincere condoleanțe rudelor, apropiaților și camarazilor de arme.

Eroul va fi condus pe ultimul drum mâine, 17 aprilie, comunitatea Herța îl va întâmpina pe apărătorul căzut.  Funerarele  avea loc în satul Târnauca.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Natalia Ruda. Ea s-a născut în Berhomet, raionul Vijnița, locul unde a început și pasiunea sa pentru încondeierea ouălor. Prima dată a pictat un ou la vârsta de 13 ani, având-o ca mentor pe meștera Maria Grab. Astăzi, doamna Natalia este ea însăși un ghid în lumea creației, inspirând și vindecând sufletele multor oameni.

În prezent, palmaresul artistei cuprinde peste 200 de ouă încondeiate, 20 de icoane și 30 de pânze care emană căldură sufletească, credință și o dragoste sinceră pentru cultura ucraineană.

Lumina deosebită a lucrărilor Nataliei Ruda se naște din profunzimea sufletului său – unul sincer, deschis și plin de iubire față de lume. În fiecare ou încondeiat, icoană sau tablou se simte o rugăciune tăcută, o liniște interioară și o credință capabilă să încălzească inima privitorului.

Ouăle încondeiate prezentate în expoziție abordează diverse motive: ornamente tripoliene,

reprezentări cosmologice străvechi, simboluri ale tradiției creștine.

Expoziția este completată de icoane, ștergare tradiționale și lucrări de pictură. Lucrările și cărțile Nataliei Ruda sunt păstrate în locații de prestigiu și în diverse colțuri ale lumii: Muzeul Ouălor Încondeiate din Kolomyia, Stația științifică „Academicianul Vernadski” din Antarctica;

Ccolecții din SUA, Anglia, Canada, Lituania, Japonia, România, Italia, Spania, Emiratele Arabe Unite (Dubai) și multe alte țări.

Expoziția „Miracolul Paștelui” oferă o senzație de armonie și echilibru interior, reflectând lumea spirituală bogată a autoarei. Ea poate fi vizitată la Muzeul Etnografic Regional până la sfârșitul lunii aprilie, se precizează în postarea Consiliului Regional Cernăuți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Dat muritorilor de Dumnezeu…

Precum culorile în curcubeu,

În liturghia lui serbează sfinții.

Prin calendarul roș, de sânge pur,

Filele vieții se prefiră tainic –

Cărare spre Cetatea de Azur –

Din zorii vieții  până-n ceasul cainic.

Ierusalim al timpului, fărâmă

Din veșnicia raiului râvnit,

Chimval ceresc, cu viers de Porumbiță…

E inima-n palpitul său de criță

Putere infinită, ce dărâmă,

Prin dragoste, păcatul adamit.

Mircea LUTIC

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Îţi simţi de lacrimi calde ochii uzi
Şi-n suflet parcă serafimii-ţi cântă
De câte ori, creştine, o auzi.

Hristos a Înviat în firul ierbii,
A înviat Hristos în Adevăr;
În poieniţa-n care zburdă cerbii,
În florile de piersic şi de măr.

În stupii de albină fără greş,
În vântul care suflă mângâios
În ramura-nflorită de cireş
Dar vai, în suflet ţi-anviat Hristos?

Ai cântărit cu mintea ta, creştine,
Cât bine ai făcut sub cer umblând,
Te simţi măcar acum pornit spre bine
Măcar acum te simţi mai bun, mai blând?

Simţi tu topită-n suflet vechea ură?
Mai vrei pieirea celui plin de Har?
Ţi-ai pus zăvor pe bârfitoarea-ţi gură?
Iubirea pentru semeni o simţi jar?

O, dacă-aceste legi de-a pururi sfinte
În aur măcar azi te-au îmbrăcat
Cu serafimii-n suflet imn fierbinte
Ai drept să cânţi: Hristos a Înviat!

Vasile MILITARU

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Anul acesta, rezultatele muncii colective vor fi trimise apărătorilor care se află în prezent la tratament în instituțiile medicale din regiune din cauza traumelor și rănilor suferite. Seturile de Paște au fost colectate prin eforturile comune ale angajaților tuturor instituțiilor comunale regionale.

Slujba de sfințire a fost oficiată de arhiereul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, Theognost, Episcop de Cernăuți și Bucovina. O atenție deosebită a fost acordată sprijinirii grănicerilor: în timpul slujbei au fost sfințite și coșuri pentru luptătorii din Detașamentul 31 de Grăniceri.

La serviciul religios festiv de pe teritoriul muzeului au participat președintele interimar al Consiliului Regional Cernăuți, Mykola Guitor, șeful Administrației Militare Regionale, Ruslan Osypenko, militari și locuitori ai orașului, se menționează în postarea pe Facebook a Consiliului Regional Cernăuți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Învierea este considerată o sărbătoare a Luminii, deoarece seara sau la miezul nopţii, când toți creștinii merg la slujba Învierii, aprind lumânări la mormintele celor morţi din neamul lor. Există o credință conform căreia, în această noapte să se lase luminile aprinse în toată casa şi în curte, ca să fie luminate în cinstea Luminii pe care a adus-o Hristos în lume, prin Învierea Sa. Un alt motiv pentru care este considerată o sărbătoare a Luminii este acela că fiecare credincios are în mâini o lumânare, pe care o va aprinde din lumina dăruită de preot de pe masa Sfântului Altar, lumină care, de câțiva ani, este adusă de la Ierusalim, de la Biserica Învierii. Această lumină este considerată ca fiind simbolul Învierii, al biruinței vieții asupra morții, dar și a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului. Din această zi și până la Înălțarea Domnului, salutul obișnuit este înlocuit cu tradiționalul „Hristos a Înviat”, la care se răspunde „Adevărat a Înviat”. Este o formă de mărturisire a Învierii şi a credinţei creştine.

Lumina este considerată un simbol al speranței, credinței și al protecției divine.  Tradiția spune că Lumina de Înviere nu se stinge imediat, ci este dusă acasă și folosită în mod simbolic. Mulți credincioși folosesc flacăra pentru a face semnul crucii la ușa casei, la ferestre. Este un gest simbolic de protecție a locuinței și a familiei.

Se spune că este bine să lași lumânarea aprinsă cât mai mult timp după ce ajungi acasă, ideal până se consumă o parte din ea. Acest lucru simbolizează păstrarea luminii și a binecuvântării în casă. Lumânarea de Paște poate fi păstrată și folosită ulterior în momente de rugăciune, în perioade dificile, în caz de boală sau neliniște. Este văzută ca o sursă de liniște și sprijin spiritual.  Lumânarea trebuie păstrată cu grijă într-un loc curat, de obicei lângă icoane, ferită de deteriorare. Nu este un obiect obișnuit, ci unul cu valoare simbolică.

Un alt obicei specific sărbătorilor pascale este oul înroșit și împodobit. Oul este simbolul Mântuitorului, care părăsește mormântul și se întoarce la viață, așa cum puiul de găină iese din coaja oului. Ouăle roşii, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti, se pregătesc, de cele mai multe ori, în Joia Mare. Ouăle înroşite în această zi, potrivit tradiţiei, nu se strică pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodată. În spațiul nostru urban, acest obicei a evoluat, ajungând ca aceste ouă să fie decorate cu chipul lui Hristos, cu figuri de îngeri, cu miel sau alte motive zoomorfe.

Un alt simbol al sărbătorii îl reprezintă Pasca preparată de obicei sâmbăta dimineaţa, care este dusă spre sfinţire la biserică la slujba de Înviere, alături de coşul bucatelor preparate pentru sărbătoare. A doua zi dimineaţa, unii credincioşi, mănâncă din sfânta Pască în loc de anafură.

Chiar dacă în prezent sărbătoarea Învierii a ajuns să fie o combinație de obiceiuri religioase, ouă încondeiate și iepurași, fapt cert vizibil și în presă, această sărbătoare continuă să aducă bucurie și credință, indiferent de situația economică, de problemele societății sau de problemele cotidiene.

Învierea Domnului, cea mai importantă sărbătoare în calendarul creştin, însoţită de numeroase tradiţii şi obiceiuri, moştenite din generaţie în generaţie, aduce omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. Prin aceste tradiţii, unele dintre cele mai frumoase din lume, Sărbătoarea Învierii este prilej de reunire a familiei în jurul mesei cu preparate tradiţionale, este motiv de bucurie şi de optimism.

Paștele este mai mult decât o simplă sărbătoare religioasă; este un moment de profundă reflecție spirituală, de comuniune și de reînnoire. Sărbătoarea Învierii Domnului este, de asemenea, un moment de unitate și solidaritate, aducând familiile și comunitățile împreună.

Reflectând asupra semnificației Paștelui, ne reamintim de importanța credinței, a speranței și a iubirii în viețile noastre. (Digi FM.ro; AgroInfo.ro)

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

La sfânta liturghie de Paște, când preotul cheamă: „Veniți și luați Lumină!” și la sfințirea coșului pascal vin nu numai locuitori ai suburbiei, ci și ai cartierelor locative din vecinătate. Cea mai veche sărbătoare a creștinătății aduce lumina purificării în casele oamenilor.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În fiecare an, ceremonia coborârii Luminii Sfinte are loc în ajunul Paștelui, iar ritualul propriu-zis se desfășoară în Cuvucliu (capela) Sfântului Mormânt.

În timpul ritualului, toate lumânările și candelele din interiorul bisericii sunt stinse. Intrarea în capelă este închisă, iar pe ușă se aplică o pecete specială de ceară de către portarii Bisericii Sfântului Mormânt.

Ulterior, Patriarhul Ierusalimului, ținând în mâini un mănunchi de 33 de lumânări pentru a primi Lumina Sfântă, înconjoară de trei ori Cuvucliul cu o rugăciune specială. Apoi intră în capela Sfântului Mormânt și rostește rugăciuni lângă locul de odihnă de trei zile al lui Hristos Mântuitorul. După cinci-zece minute, are loc pogorârea Luminii Sfinte.

Anul acesta, la Ierusalim, ceremonia pogorârii Luminii Sfinte se desfășoară într-un format practic închis. Decizia a fost luată de forțele de ordine israeliene deoarece, din cauza escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, există amenințarea unor bombardamente.

De obicei, mii de credincioși se adună la Sfântul Mormânt pentru a vedea cu ochii lor acest miracol. Totuși, condițiile actuale nu permit desfășurarea evenimentelor de masă, deoarece siguranța oamenilor rămâne prioritatea principală.

În biserică a fost permis accesul doar pentru un număr limitat de persoane: reprezentanți ai clerului și delegații oficiale. Accesul în Orașul Vechi a fost controlat.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com