<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Libertatea Cuvântului (Cernăuți) &#187; SPIRITUALITATE</title>
	<atom:link href="https://lyberti.com/category/spiritualitate/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://lyberti.com</link>
	<description>Ziar social-politic şi de cultură din regiunea Cernăuţi</description>
	<lastBuildDate>Fri, 20 Nov 2026 05:38:39 +0000</lastBuildDate>
	<language>ru-RU</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.2.39</generator>
	<item>
		<title>Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir, inspirator şi model de urmat pentru credincioşi. Obiceiuri și tradiții populare</title>
		<link>https://lyberti.com/sfantul-dumitru-izvoratorul-de-mir-inspirator-si-model-de-urmat-pentru-credinciosi-obiceiuri-si-traditii-populare/</link>
		<comments>https://lyberti.com/sfantul-dumitru-izvoratorul-de-mir-inspirator-si-model-de-urmat-pentru-credinciosi-obiceiuri-si-traditii-populare/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 08 Nov 2026 08:30:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SPIRITUALITATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166399</guid>
		<description><![CDATA[Astăzi, creștinii ortodocși îl cinstesc, pe stil vechi, pe Sfântul Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong><em>Astăzi, creștinii ortodocși îl cinstesc, pe stil vechi, pe Sfântul Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai Bisericii Ortodoxe. Sărbătoarea este prilej de rugăciune și recunoștință pentru ajutorul oferit în momentele grele ale vieții.</em></strong></p>
<p>Sfântul Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir a trăit la sfârşitul secolului III, în vremuri nefaste pentru creştinii care erau forţaţi să renunţe la religia lor, dar părinţii lui, cu toate riscurile, au ales să îşi crească copilul în această credinţă.  După moartea lor, Dumitru a fost ales prefect al Thesalonicului, dar pentru că era un înfocat propovăduitor al valorilor spirituale creştine, împăratul Maximilian a dispus arestarea şi întemniţarea lui şi o mai mare prigoană a creştinilor.</p>
<p>Nestor, un creştin convertit de Dimitrie, a fost pus să lupte în arenă cu barbarul Lie, gladiatorul favorit al lui Maximilian, temut de toţi adversarii pentru impresionanta sa statură şi ferocitate. Creştinul Nestor a primit binecuvântarea înainte de a intra în arenă. Lupta s-a încheiat cu victoria creştinului şi uciderea barbarului, spre disperarea împăratului care a ordonat imediat uciderea lui şi a lui Dumitru. În timp ce se ruga în temniţă, tânărul Dumitru a fost ucis, dar în jurul moaştelor sale au continuat miracolele.</p>
<p>După mai mult de o sută de ani de la martiriul mucenicului Dumitru, prefectul Leonţiu al Illiricului a dorit să ridice în cinstea lui pe locul micului lăcaş de cult zidit deasupra mormântului o biserică mai mare. Moaştele Sfântului Dumitru au fost găsite întregi, iar din ele a izvorât mir care a umplut toată cetatea de mireasmă. Leonţiu a ridicat în acel loc o biserică în care a fost pusă racla cu osemintele sfântului, pentru a fi cinstite de credincioşi. Moaştele Sfântului se află în Biserica Sf. Dimitrie din Salonic, ridicată pe locul unde a fost martirizat bravul oştean greco-roman şi creştin.</p>
<p><strong>Tradiţii populare de Sâmedru, patronul iernii pastorale</strong></p>
<p>Se crede că împreună cu Sfântul Gheorghe, Sâmedru împarte anul pastoral în două anotimpuri simetrice: vara şi iarna.  Tradiţia spune că Dumnezeu le-a încredinţat celor doi sfinţi-fraţi cheile vremii. Sfântul Gheorghe deschide vara, iar Sfântul Dumitru închide vremea caldă.</p>
<p>În tradiția populară, ziua Sfântului Dumitru marchează trecerea la iarnă. Se spune că Sfântul „încuie” pământul. Credincioșii merg la biserică pentru a se ruga și a aprinde lumânări, cerând binecuvântare și sănătate. În multe localități este sărbătorit hramul. Oamenii se adună pentru a participa la slujbe religioase și la evenimentele festive organizate cu această ocazie.</p>
<p>Sfântul Dumitru este cunoscut ca protector al celor aflați în nevoie, iar rugăciunile către el sunt considerate a fi de mare ajutor, mai ales în vremuri de încercare. Toamna, de Sâmedru, este ziua soroacelor. Ciobanii coboară de la munte şi lasă oile în gospodăriile stăpânilor lor, se încasează dobânzi, se achită datorii, se închiriază case şi pământuri, se fac tot felul de astfel de neguţătorii şi toată lumea se pregăteşte pentru iarnă.</p>
<p>Aşa cum s-a înţeles cu Sfântul Gheorghe, Sfântul Dumitru trebuie să desfrunzească pădurea şi să-i adune pe toţi gospodarii de la muncile câmpului la ziua recoltei ca să se bucure de roadele acumulate.</p>
<p>Bucuria recoltei este marcată prin Focul de Sâmedru, obicei păgân cu multe variante locale. Se aprind focuri rituale fie într-o poiană de la marginea satului, unde se adună lumea în jurul unui rug imens, la răscruce de drumuri importante. După ce focul se stinge fiecare ia acasă câte un tăciune, căci se crede că dacă sunt aruncaţi în livadă, cărbunii vor face ca pomii să fie sănătoşi şi să rodească şi în primăvara viitoare. În această zi femeile dăruiesc copiilor covrigi, mere, nuci sau fructe uscate.</p>
<p>Credinţe şi obiceiuri despre această divinitate agrară precreştină sunt atestate în special în zonele crescătorilor de animale. Sâmedru concentra acte rituale de fertilitate, purificare, era data când se făceau pronosticuri pentru iarna ce urma să înceapă. Tradiţional, ciobanii aruncau în mijlocul oilor un cojoc ca să afle cum va fi vremea: rea, dacă pe cojoc se aşeza o oaie neagră, şi bună, dacă oaia este albă.</p>
<p>În ziua de Sfântul Dumitru, pe stil nou sau pe stil vechi, foarte mulţi români îşi sărbătoresc onomastica. <strong>La mulți ani</strong> tuturor celor care poartă numele Dumitru, Dimitrie, Dumitrache, Dumitra, Dumitrița, Mitra, Dumitrica, Dumitrana  şi alte derivate.</p>
<p>Sfântul Dumitru este cunoscut ca protector al celor aflați în nevoie, iar rugăciunile către el sunt considerate a fi de mare ajutor, mai ales în aceste vremuri de încercare.<em>(Adevărul.ro; Moldova1.md )</em></p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/sfantul-dumitru-izvoratorul-de-mir-inspirator-si-model-de-urmat-pentru-credinciosi-obiceiuri-si-traditii-populare/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sărbători creştine. Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil. Obiceiuri, tradiţii şi credinţe populare</title>
		<link>https://lyberti.com/sarbatori-crestine-sfintii-arhangheli-mihail-si-gavriil-obiceiuri-traditii-si-credinte-populare-2/</link>
		<comments>https://lyberti.com/sarbatori-crestine-sfintii-arhangheli-mihail-si-gavriil-obiceiuri-traditii-si-credinte-populare-2/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 08 Nov 2026 08:26:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SPIRITUALITATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166396</guid>
		<description><![CDATA[La 8 noiembrie sunt sărbătoriţi, pe stil nou, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil şi, odată cu ei, toţi îngerii, consideraţi în tradiţia populară ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La 8 noiembrie sunt sărbătoriţi, pe stil nou, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil şi, odată cu ei, toţi îngerii, consideraţi în tradiţia populară păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, numele sărbătorii fiind Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Cultul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este foarte răspândit. Numeroase sunt bisericile şi mănăstirile cu hramul Sfinţilor Arhangheli, numeroşi sunt şi credincioşii români care le poartă numele.</p>
<p>În calendarul popular, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt percepuţi ca nişte fiinţe divine, întotdeauna prezente în viaţa oamenilor, veghind din ceruri asupra muritorilor, arzându-le păcatele mărunte şi având grijă ca sufletele lor să fie curăţate de greşeală cu prilejul posturilor şi rugându-se la Dumnezeu pentru ei.</p>
<p><strong>Semnificația religioasă a sărbătorii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil</strong></p>
<p>Numele complet al sărbătorii este Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Cuvântul „arhanghel” înseamnă „mai mare peste îngeri” sau „cel dintâi dintre îngeri”, iar Sfinţii Arhangheli sunt în număr de şapte – Mihail, Gavriil, Rafail, Salatiil, Uriil, Gudiil şi Varahil, menţionaţi în Cartea Apocalipsei ca fiind cele şapte duhuri care stau în faţa Tronului lui Dumnezeu. Mihail şi Gavriil sunt cei mai cunoscuţi dintre arhangheli, despre care se spune că luptă în oastea cerească pentru respectarea poruncilor lui Dumnezeu.</p>
<p>Sfântul Arhanghel Mihail înseamnă, în ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”. Asta după ce Mihail a spus: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum întuneric s-a făcut. Cine este ca Dumnezeu?”. Aşa s-a întocmit soborul – adunarea şi unirea tuturor îngerilor. Pe seama sa se pune şi călăuzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Tot Mihail îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe Sfântul Apostol Petru. De asemenea, în credințele populare Sfântul Mihail este și protectorul Lunii și al Soarelui și se spune că ori de câte ori diavolii încearcă să le fure de pe cer (eclipse), nu ezită să se lupte cu ei.</p>
<p>Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă, în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri: a vestit lui Ioachim şi Anei că o vor avea pe Maria, deşi erau bătrâni; a vestit-o pe Fecioara Maria că îl va naşte pe Iisus; l-a înştiinţat pe Zaharia de naşterea fiului lui, Înaintemergătorului, Ioan Botezătorul; a vestit păstorilor că în Bethleem s-a născut Mesia. Sfântul Gavriil ocroteşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu.</p>
<p>Drept recunoştinţă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mână, semn al bunei vestiri, iar celalalt, cu o sabie de foc, semn al pazei ce i-a fost rânduită la poarta Edenului.</p>
<p>Arhanghelul Mihail este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i dea vestea că îl va naşte pe Mântuitorul Iisus şi tot el a dus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.</p>
<p>În folclorul românesc, Arhanghelul Mihail poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este dat să mai trăiască. De multe ori, este întâlnit alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina.</p>
<p><strong>Obiceiuri și tradiții de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil</strong></p>
<p>Conform tradiţiei, în această zi se face marea pomenire a tuturor morţilor din familie, iar credinţa populară spune că de Sfinţii Mihail şi Gavriil nu se lucrează.</p>
<p>În credinţa populară, Arhanghelii asistă la Judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.</p>
<p>Obiceiul este ca, de Sfinţii Mihail şi Gavriil, să se aprindă lumânări atât pentru cei în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări tragice. De asemenea, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil – despre care se crede că iau sufletele oamenilor când mor – se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.</p>
<p>Conform credinţei populare, în această zi de sărbătoare a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil nu se lucrează, întrucât cine nesocoteşte această regulă se va chinui înainte de moarte. Oamenii trebuie să meargă la biserică, să aprindă lumânări şi să se roage pentru belşug şi sănătate.</p>
<p>Ziua de 8 noiembrie este considerată „Vara Arhanghelilor”, iar pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun, trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase, numite popular „Vara iernii”.</p>
<p>În sâmbăta dinaintea sărbătorii se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date de pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Moşii de Arhangheli”.</p>
<p>În prezent foarte mulţi români poartă numele Mihail, Mihai, Mihnea, Mihalache,  Gavril, Gavrilă, Mihaela, Gabriela, Gabi şi multe alte derivate. „La mulți ani!” tuturor celor care își serbează onomastica de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Să fie sănătoși, bucuroși și să trăiască în pace alături de cei dragi! <em>(HotNews.ro; Doxologia.ro)</em></p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/sarbatori-crestine-sfintii-arhangheli-mihail-si-gavriil-obiceiuri-traditii-si-credinte-populare-2/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>270 de ani de credință și dăinuire românească la Hudești</title>
		<link>https://lyberti.com/270-de-ani-de-credinta-si-dainuire-romaneasca-la-hudesti/</link>
		<comments>https://lyberti.com/270-de-ani-de-credinta-si-dainuire-romaneasca-la-hudesti/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 30 Oct 2026 10:40:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SPIRITUALITATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166072</guid>
		<description><![CDATA[Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil&#187; din Hudești a împlinit 270 de ani de la ctitorire. Timp de aproape trei secole, acest sfânt ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil&#187; din Hudești a împlinit 270 de ani de la ctitorire. Timp de aproape trei secole, acest sfânt lăcaș a fost locul în care generații întregi de români au fost botezate, cununate și petrecute pe ultimul drum. A fost și locul unde și-au păstrat credința, limba și obiceiurile strămoșești.</p>
<p>Asociația Intelectualilor Contemporani a fost reprezentată la acest moment aniversar de către președintele Asociației, domnul Ion Vieru, alături de câțiva membri.</p>
<p>La eveniment a fost prezentă și Excelența sa, doamna Irina-Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți. În cuvântul său, doamna consul general a subliniat legătura strânsă dintre românii din țară și comunitatea românească din regiunea Cernăuți. A amintit că aceștia sunt uniți de aceeași credință, limbă și istorie.</p>
<p>„Pentru noi, o biserică veche de 270 de ani nu este doar o clădire. Este o mărturie vie a istoriei comunității și a celor care au ridicat-o și au păstrat-o peste vremuri grele. Ne arată și datoria noastră de a duce mai departe această moștenire.</p>
<p>Cu acest prilej, Asociația Intelectualilor Contemporani a primit medalia comemorativă emisă special pentru aniversarea a 270 de ani de la ctitorirea bisericii. Medalia ne-a fost înmânată de părintele-paroh Eugen Lăzărescu. Primim această distincție cu emoție și recunoștință. Pentru noi, ea este o onoare și, totodată, un îndemn să continuăm munca pentru păstrarea memoriei istorice și a identității românești, de o parte și de alta a frontierei.</p>
<p>Mulțumim pentru invitație părintelui-paroh Eugeniu Lăzărescu și domnului Prof. Dr. Vasile Adăscăliței. Mulțumim, de asemenea, enoriașilor și tuturor celor care au făcut posibilă această sărbătoare. Le dorim ani mulți și binecuvântați. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil să ocrotească această comunitate!”, se menționează în postarea pe Facebook a Asociației Intelectualilor Contemporani.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/270-de-ani-de-credinta-si-dainuire-romaneasca-la-hudesti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>„SĂ NU-I LĂSĂM SĂ MOARĂ A DOUA OARĂ – PRIN UITARE”</title>
		<link>https://lyberti.com/sa-nu-i-lasam-sa-moara-a-doua-oara-prin-uitare/</link>
		<comments>https://lyberti.com/sa-nu-i-lasam-sa-moara-a-doua-oara-prin-uitare/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 28 Oct 2026 10:19:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SPIRITUALITATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166007</guid>
		<description><![CDATA[Clopotele de la Putna însoțesc spre cer rugăciunile părinților români din regiunea Cernăuți, care și-au pierdut fiii în războiul declanșat de Rusia.   Pentru ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Clopotele de la Putna însoțesc spre cer rugăciunile părinților români din regiunea Cernăuți, care și-au pierdut fiii în războiul declanșat de Rusia.  </strong></p>
<p>Pentru a treia oară, la Mănăstirea Putna a fost organizat un parastas întru veșnica pomenire a ostașilor români din regiunea Cernăuți, care au căzut în luptele din estul Ucrainei împotriva ocupanților ruși. Rugăciunea comună, la care au participat rude ale acestor militari căzuți la datorie, a fost binecuvântată de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Rolul de organizatori le-a revenit  Societății „Golgota” a românilor din Ucraina (Vasile Rauț), Centrului Media BucPress (Marin Gherman), Societății Culturale „Valea Prutului” (Sergiu Barbuța), Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa (Anatol Popescu) și Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din Cernăuți (membrul prezidiului, Mihai Grosu).  Organizatorii au beneficiat de sprijinul Mănăstirii Putna și al Părintelui Arhimandrit Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, asigurând  deplasarea rudelor apropiate ale militarilor căzuți pe front, de la frontiera cu Ucraina până la mănăstire.</p>
<p>Pe o alee a Mănăstirii Putna au fost montate panouri cu portretele ostașilor căzuți. Găsind chipurile dragi, rudele nu și-au putut reține lacrimile. Au venit cu flori de acasă și le-au pus lângă panouri, iar cu portretele fiilor, ale soților sau a taților, au intrat în Biserica mare a Mănăstirii, unde au asistat la slujba de pomenire. Ea a fost oficiată de un sobor de clerici sub protia Părintelui Arhimandrit Mechisedec Velnic, Starețul așezământului monahal. În predica sa Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic a amintit:</p>
<p>–În februarie 2022, bărbați din comunitățile românești ale Ucrainei au fost chemați și ei sub arme. Mulți sunt încă acolo, unii s-au întors, alții s-au întors răniți, alții nu s-au întors deloc. Am săvârșit acum acest parastas aici, în casa voievodului, a Sfântului Ștefan cel Mare pentru toți românii, în plus pentru românii din nordul Bucovinei. Este un loc care nu-i uită. Nu putem să uităm că în Cernăuți, în Storojineț, în Crasna, în Ciudei, în Herța, în satele de pe Valea Siretului și în atâtea localități sunt români care vor să-și păstreze credința, limba și identitatea și vor să le-o transmită copiilor lor.</p>
<p>Părintele Arhimandrit a accentuat că în fiecare om, care a suferit de război, Hristos este în el. Au fost citite numele celor 337 de ostași de etnie română din Ucraina, care și-au pierdut viața în luptele de pe front, subliniindu-se că 98 de soldați români sunt dați dispăruți fără veste.</p>
<p>Această rugăciune comună de la Mănăstirea Putna este pentru pacea lumii. Ea ne îndeamnă de a nu face rău altuia. În acest context,  Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, a subliniat importanța rugăciunii pentru cei trecuți la cele veșnice și a păstrării legăturii cu românii din Ucraina. Evocând încercările prin care au trecut de-a lungul istoriei comunitățile românești din nordul Bucovinei, Părintele Stareț a îndemnat la solidaritate cu familiile îndoliate și la păstrarea credinței, limbii și culturii strămoșești. Adresându-se celor care și-au pierdut persoanele dragi, le-a transmis un cuvânt de mângâiere și întărire sufletească.</p>
<p>–Iubite familii îndoliate, sunteți pe crucea despărțirii de cei dragi. Dar aceasta nu trebuie să fie crucea deznădejdii, ci crucea nădejdii. Pentru că Hristos nu a rămas în mormânt, ci a înviat. Iar învierea Lui este temeiul nădejdii noastre că despărțirea de cei dragi nu este veșnică, ci este doar pentru un timp. De aceea, în nădejdea învierii, astăzi îi aducem înaintea lui Dumnezeu pe toți cei plecați, dar și pe dumneavoastră, cu crucea dumneavoastră.</p>
<p>Consulul General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, prezentă la eveniment, a mulțumit preacucernicilor părinți pentru slujba  de pomenire, care este un gest de solidaritate, de recunoștință și neuitare.</p>
<p>–Prin rugăciunile noastre, prin prezența comunității de pe ambele părți ale frontierei reafirmăm că acești ostași rămân vii în conștiința noastră, a accentuat doamna Consul General.</p>
<p>Reprezentantul Centrului Media BucPress, Marin Gherman, a declarat:</p>
<p>–Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: au fost români și și-au dat viața în războiul ruso-ucrainean. Rămâne pentru noi un singur lucru: să nu-i lăsăm să moară pentru a doua oară prin uitare. Să nu-i uităm.</p>
<p>Un alt organizator al evenimentului, președintele Societății „Golgota” a românilor din Ucraina, Vasile Rauț, este convinsă că atunci&#8230;</p>
<p>–&#8230;când avem alături Putna, nici o sârmă ghimpată nu ne va putea despărți nici în credință, nici</p>
<p>în tradiții, nici în limbă. Dar depinde de noi – să fim uniți.</p>
<p>Poetul Nicolae Șapcă s-a referit la marea durere provocată de pierderile celor dragi în război:</p>
<p>–Aici, la Mănăstirea Putna, sub firul ierbii fierbe istoria, iar în liniștea desăvârșită a dimineților, cine știe să asculte aude rugăciunile plutitoare către cer de la Ștefan cel Mare și până la părinții obștii monahale  din zilele noastre. Nu am întâlnit și nu cred că există vreo poezie, poem, roman, epopee care să poată exprima întocmai durerea părinților, a taților și a mamelor care și-au pierdut copiii, a soțiilor care și-au pierdut soții, sau a copiilor care și-au pierdut tații.</p>
<p>L-a susținut și o mamă îndoliată:</p>
<p>–Să știți că nu este o durere mai mare decât a pierde pe cineva drag din familie și de a-i duce dorul de acum înainte.</p>
<p>În fața altarului Bisericii mari a Mănăstirii Putna au răsunat câteva cântece religioase în interpretarea Ansamblului vocal „Armonii Horbovene” din Horbova, dirijat de Nadia Prescure. Vocile copiilor, care au răsunat sub cupola sfântului locaș, păreau voci de îngeri.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/sa-nu-i-lasam-sa-moara-a-doua-oara-prin-uitare/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sărbători creştine.  Sfânta Cuvioasă Parascheva – ocrotitoarea familiei. Tradiții și obiceiuri păstrate din generaţie în generaţie</title>
		<link>https://lyberti.com/sarbatori-crestine-sfanta-cuvioasa-parascheva-ocrotitoarea-familiei-traditii-si-obiceiuri-pastrate-din-generatie-in-generatie/</link>
		<comments>https://lyberti.com/sarbatori-crestine-sfanta-cuvioasa-parascheva-ocrotitoarea-familiei-traditii-si-obiceiuri-pastrate-din-generatie-in-generatie/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 Oct 2026 08:44:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SPIRITUALITATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165974</guid>
		<description><![CDATA[Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc, la 27 octombrie, Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ocrotitoarea Moldovei. În tradiția populară, sărbătoarea mai este cunoscută drept ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><em>Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc, la 27 octombrie, Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ocrotitoarea Moldovei. În tradiția populară, sărbătoarea mai este cunoscută drept „Sfânta Vineri de Toamnă”. Cu această ocazie, mai multe localități din țară  își serbează Hramul.</em></p>
<p><em>Legendele o prezintă pe Sfânta Parascheva ca pe o bătrână înțeleaptă, care veghează asupra sănătății oamenilor și a roadelor pământului. Preoții spun că Sfânta Parascheva ocrotește familia și îndeamnă credincioșii ca în această zi să fie mai smeriți, să se roage și să evite conflictele.</em></p>
<p>Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în prima parte a secolului al XI-lea. De neam din Tracia (macedoneană), din satul Epivat, de pe țărmul Mării Marmara, Cuvioasa Parascheva făcea parte dintr-o familie de oameni credincioși, care au crescut-o cu frica de Dumnezeu. Se spune că la vârsta de zece ani, pe când se afla la Sfânta Liturghie dintr-o biserică a Precistei, a auzit cuvântul Evangheliei: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Din acel moment, ea a început să facă din ce în ce mai multe fapte milostive și, chiar să își doneze hainele săracilor. Cu averea moștenită de la părinți, tânăra Parascheva a oferit partea ei săracilor și s-a retras în pustietate, la Constantinopol, alături de călugări și călugărițe. Ulterior, ascultându-le sfatul, Parascheva a părăsit Constantinopolul și a mers la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea unde a stat timp de 5 ani. De aici, a plecat către Țara Sfântă unde voia să-și petreacă restul vieții. A vizitat Ierusalimul, după care s-a retras la o mănăstire din pustiul Iordanului. În ceea ce privește postul, rugăciunea și privegherea de toată noaptea, le întrecea pe toate celelalte fecioare. La vârsta de 25 de ani i-a apărut un înger în vis care i-a spus să se întoarcă la locurile părintești. „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul.</p>
<p>A fost îngropată ca o străină. Potrivit tradiției se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la țărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe niște creștini să-l îngroape după rânduiala creștinească. Săpând deci o groapă, au găsit trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit și plin de mireasmă. Cu toate acestea, au pus alături de ea și trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, șezând pe un scaun luminat și înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceștia îl mustră pentru că n-a scos din groapă trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împărăteasa pe care o văzuse în vis „și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva” i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva la loc de cinste. Credincioșii au înțeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au așezat în biserica Sfinții Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște.</p>
<p>Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost aduse în Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) și așezate în Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iași. Pelerinajul de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași este unul dintre cele mai mari pelerinaje.</p>
<p><strong>Obiceiuri și tradiții.  </strong>Sfânta Cuvioasă Parascheva este ocrotitoarea familiei și se cuvine ca în această zi să fim mai smeriți, să ne rugăm pentru liniște, pace și armonie în familie și să nu îi uităm nici pe cei trecuți la cel veșnice, oferind pomană celor nevoiași.</p>
<p>Se mai spune că așa cum este vremea de Sf. Parascheva, așa va fi până la sfârşitul toamnei. Totodată, previziuni legate de starea vremii se fac și în funcție de somnul oilor. În cazul în care oile dorm strânse și înghesuite laolaltă, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă și friguroasă. Dacă oile dorm răsfirate, atunci iarna va fi blândă.</p>
<p>Pentru a nu avea probleme de sănătate, se interzice femeilor să facă treburi în casă, să calce ori să coase. De asemenea, nici bărbații nu au voie să muncească, altfel casa le va fi lovită de trăsnet.</p>
<p>De Sfânta Parascheva e bine să împarți covrigi, lipii, must nou și vin roșu celor amărâți. Cei care dau pomană vor avea sărbători îmbelșugate în tot restul anului. Dacă cineva cere ajutor, nu te feri să îi întinzi mâna. Nu e bine să faci foc în casă în această zi, oricât ar fi de frig.</p>
<p>Se spune că adevărata credință ține căldura în sufletele oamenilor. Sfânta Cuvioasă Parascheva mijlocește către Domnul pentru toți creștinii, ocrotește și izbăvește de boli, de spaimă și de pagube, risipește furtunile, aduce alinare pentru necazurile care s-au năpustit asupra lor, sănătate, spor în casă, pace şi bucurii. <em>(Adevărul.ro; TV8.md)</em></p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/sarbatori-crestine-sfanta-cuvioasa-parascheva-ocrotitoarea-familiei-traditii-si-obiceiuri-pastrate-din-generatie-in-generatie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Datoria sfântă a neuitării</title>
		<link>https://lyberti.com/datoria-sfanta-a-neuitarii/</link>
		<comments>https://lyberti.com/datoria-sfanta-a-neuitarii/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 26 Oct 2026 12:50:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SPIRITUALITATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165934</guid>
		<description><![CDATA[În 2026 s-au împlinit 85 de ani de la unele evenimente tragice din viața comunității românești din regiunea Cernăuți, printre acestea fiind masacrele ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În 2026 s-au împlinit 85 de ani de la unele evenimente tragice din viața comunității românești din regiunea Cernăuți, printre acestea fiind masacrele de la Lunca și Fântâna Albă, urmate de deportările în masă în ținuturile îndepărtate ale fostei URSS. Societatea „Golgota” a românilor din Ucraina a organizat mai multe acțiuni de comemorare a victimelor nevinovate ale acestor fărădelegi săvârșite de regimul totalitar sovietic. În acest context a fost susținut și finanțat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni Proiectul „Dă-mi mâna, frate!”. El prevedea și  editarea cărții cu același titlu de scriitoarea Maria Toacă. Este încă un volum care completează modesta bibliotecă a Societății „Golgota”.</p>
<p>Zilele trecute, la Palatul Național al Românilor din Cernăuți a avut loc lansarea noului volum. După cum a menționat Vasile Rauț, președintele Societății „Golgota”, pe această temă există încă multe materiale nevalorificate, care, grație unor astfel de autori activi ca Maria Toacă, vor fi așternute pe hârtie și vor vedea lumina tiparului. Astfel, sunt comemorate jertfele regimului totalitar sovietic și, totodată, generațiile ce urmează sunt îndemnate să nu-și uite istoria neamului.</p>
<p>Consulul General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, prezentă la eveniment, a subliniat datoria sfântă a neuitării şi a mulțumit doamnei Maria Toacă și a întregii echipe editoriale coordonate de domnul Vasile Răuț. Excelența sa  a menționat cǎ „la 85 de ani de la calvarul de la Lunca și Fântâna Albă, când martorii direcți aproape au dispărut, acest volum devine o veritabilă candelă a memoriei noastre colective. Mâinile strânse în rugăciune de pe coperta cărții ne amintesc că supraviețuirea identitară a românilor din Bucovina s-a sprijinit pe credință și unitate. Prezența liderilor asociațiilor noastre și a urmașilor celor deportați este dovada vie că nicio barieră istorică nu poate rupe legătura de sânge și limbă cu Patria Mamă. România va continua, prin toate instrumentele sale, inclusiv prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, să fie o prezență caldă și un sprijin necondiționat pentru comunitatea dumneavoastră”.</p>
<p>Autoarea volumului „Dă-mi mâna, frate!”, Maria Toacă, a explicat că în paginile acestei cărți a adunat exemple de susținere frățească din partea statului român, precum și a unor oameni cu inima mare de care ne bucurăm în timpurile de față. „Întotdeauna am avut și vom avea nevoie de o inimă, de o mână de frate. Simțindu-le căldura rezistăm, ne păstrăm identitatea, trăim, naștem și renaștem românește”.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/datoria-sfanta-a-neuitarii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sărbători creştine. Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir. Obiceiuri și tradiții populare</title>
		<link>https://lyberti.com/sarbatori-crestine-sfantul-dumitru-izvoratorul-de-mir-obiceiuri-si-traditii-populare/</link>
		<comments>https://lyberti.com/sarbatori-crestine-sfantul-dumitru-izvoratorul-de-mir-obiceiuri-si-traditii-populare/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 26 Oct 2026 07:56:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SPIRITUALITATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165925</guid>
		<description><![CDATA[Astăzi este sărbătorit (pe stil nou) Sfântul Mare Mucenic Dumitru Izvorâtorul de Mir, numit Sâmedru în tradiţia populară, inspirator şi model de urmat ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong><em>Astăzi este sărbătorit (pe stil nou) Sfântul Mare Mucenic Dumitru Izvorâtorul de Mir, numit Sâmedru în tradiţia populară, inspirator şi model de urmat pentru credincioşi.</em></strong></p>
<p>Sfântul Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir a trăit la sfârşitul secolului III, în vremuri nefaste pentru creştinii care erau forţaţi să renunţe la religia lor, dar părinţii lui, cu toate riscurile, au ales să îşi crească copilul în această credinţă.  După moartea lor, Dumitru a fost ales prefect al Thesalonicului, dar pentru că era un înfocat propovăduitor al valorilor spirituale creştine, împăratul Maximilian a dispus arestarea şi întemniţarea lui şi o mai mare prigoană a creştinilor.</p>
<p>Nestor, un creştin convertit de Dimitrie, a fost pus să lupte în arenă cu barbarul Lie, gladiatorul favorit al lui Maximilian, temut de toţi adversarii pentru impresionanta sa statură şi ferocitate. Creştinul Nestor a primit binecuvântarea înainte de a intra în arenă: Du-te şi luptă! Pe Lie îl vei birui, iar pe Hristos îl vei mărturisi, i-ar fi spus Dumitru. Lupta s-a încheiat cu victoria creştinului şi uciderea barbarului, spre disperarea împăratului care a ordonat imediat uciderea lui şi a lui Dumitru. În timp ce se ruga în temniţă, la 9 aprilie 304, tânărul Dumitru a fost ucis, dar în jurul moaştelor sale au continuat miracolele.</p>
<p>În 26 octombrie 413, după mai mult de o sută de ani de la martiriul mucenicului Dumitru, prefectul Leonţiu al Illiricului a dorit să ridice în cinstea lui pe locul micului lăcaş de cult zidit deasupra mormântului o biserică mai mare. Moaştele Sfântului Dumitru au fost găsite întregi, iar din ele a izvorât mir care a umplut toată cetatea de mireasmă. Leonţiu a ridicat în acel loc o biserică în care a fost pusă racla cu osemintele sfântului, pentru a fi cinstite de credincioşi. Moaştele Sfântului se află în Biserica Sf. Dimitrie din Salonic, ridicată pe locul unde a fost martirizat bravul oştean greco-roman şi creştin.</p>
<p><strong>Tradiţii populare de Sâmedru, patronul iernii pastorale</strong></p>
<p>Împreună cu Sfântul Gheorghe din 23 aprilie, Sâmedru împarte anul pastoral în două anotimpuri simetrice: vara şi iarna.  Tradiţia spune că Dumnezeu le-a încredinţat celor doi sfinţi-fraţi cheile vremii. Sfântul Gheorghe deschide vara, iar Sfântul Dumitru închide vremea caldă. Popular, anul este asemănat cu o casă care are două uşi ce dau afară: una stă descuiată o jumătate de an şi este păzită de Sfântul Gheorghe, pe cealaltă o deschide Sfântul Dumitru, de ziua lui.</p>
<p>Toamna, de Sâmedru, este ziua soroacelor, momentul socotelilor pentru învoielile şi afacerile tocmite în primăvară, la Sângiorz. Ciobanii coboară de la munte şi lasă oile în gospodăriile stăpânilor lor, se încasează dobânzi, se achită datorii, se închiriază case şi pământuri, se fac tot felul de astfel de neguţătorii şi toată lumea se pregăteşte pentru iarnă.</p>
<p>Aşa cum s-a înţeles cu Sfântul Gheorghe, Sfântul Dumitru trebuie să desfrunzească pădurea şi să-i adune pe toţi gospodarii de la muncile câmpului la ziua recoltei ca să se bucure de roadele acumulate.</p>
<p>Bucuria recoltei este marcată prin Focul de Sâmedru, obicei păgân cu multe variante locale. Se aprind focuri rituale fie într-o poiană de la marginea satului, unde se adună lumea în jurul unui rug imens, la răscruce de drumuri importante. După ce focul se stinge fiecare ia acasă câte un tăciune, căci se crede că dacă sunt aruncaţi în livadă, cărbunii vor face ca pomii să fie sănătoşi şi să rodească şi în primăvara viitoare. În această zi femeile dăruiesc copiilor covrigi, mere, nuci sau fructe uscate.</p>
<p>Credinţe şi obiceiuri despre această divinitate agrară precreştină sunt atestate în special în zonele crescătorilor de animale. Sâmedru concentra acte rituale de fertilitate, purificare, era data când se făceau pronosticuri pentru iarna ce urma să înceapă. Tradiţional, ciobanii aruncau în mijlocul oilor un cojoc ca să afle cum va fi vremea: rea, dacă pe cojoc se aşeza o oaie neagră, şi bună, dacă oaia este albă.</p>
<p>***</p>
<p>În ziua următoare, la 27 octombrie, este sărbătoare mare la români şi mai ales în Bucureşti, unde se prăznuieşte Sfântul Dimitrie cel Nou – Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor. A trăit în secolul XIII, în timpul „imperiului” de la Târnovo întemeiat de fraţii Petru şi Asan, şi deşi viaţa lui a fost aparent simplă şi fără fapte măreţe, Dimitrie Basarabov ascunde o mare desăvârşire interioară. Dimitrie s-a născut în satul Basarabov din părinţi săraci care nu l-au putut da la învăţătură şi ani în şir a păscut vitele şi oile ţăranilor. Tradiţia spune că pe când îşi păştea turma pe malul răului Lom, Dimitrie a călcat din nebăgare de seamă un cuib de pasăre cu pui şi s-a simţit atât de vinovat încât şi-a pedepsit piciorul care greşise, mergând desculţ 3 ani, fie iarna, fie vara. Milostenia a rămas în sufletul lui şi a intrat monah la un schit cu chilii adăpostite în peşteri săpate pe malul râului, unde a petrecut ani în şir în post aspru şi rugăciune, izolat cu totul de lume şi de ceilalţi monahi. Tradiţia spune că moaştele Sfântului Dimitrie au fost puse într-o biserică nou ridicată de un domn al Ţării Româneşti în Basarabov, pentru a fi cinstite de credincioşii care se îndreptau mereu spre satul în care văzuse lumina zilei. În iulie 1774, moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou au fost aşezate cu mare cinste în Biserica Patriarhală a Mitropoliei din Bucureşti şi în felul acesta, Sfântul Dimitrie cel Nou a devenit ocrotitorul Bucureştiului şi al întregii Ţări Româneşti.</p>
<p>În zilele de 26 şi 27 octombrie foarte mulţi români îşi sărbătoresc onomastica. <strong>La mulți ani</strong> tuturor celor care poartă numele Dumitru, Dimitrie, Dumitrache, Dumitra, Dumitrița, Mitra, Dumitrica, Dumitrana  şi alte derivate. <strong><em>(Sursa – TVR Info.ro;  Adevărul.ro )</em></strong></p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/sarbatori-crestine-sfantul-dumitru-izvoratorul-de-mir-obiceiuri-si-traditii-populare/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Clopotele de la Putna însoțesc spre cer rugăciunile părinților români din regiunea Cernăuți, care și-au pierdut fiii în războiul declanșat de Rusia</title>
		<link>https://lyberti.com/clopotele-de-la-putna-insotesc-spre-cer-rugaciunile-parintilor-romani-din-regiunea-cernauti-care-si-au-pierdut-fiii-in-razboiul-declansat-de-rusia/</link>
		<comments>https://lyberti.com/clopotele-de-la-putna-insotesc-spre-cer-rugaciunile-parintilor-romani-din-regiunea-cernauti-care-si-au-pierdut-fiii-in-razboiul-declansat-de-rusia/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 25 Oct 2026 14:20:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SPIRITUALITATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165901</guid>
		<description><![CDATA[Pentru a treia oară, la Mănăstirea Putna a fost organizat un parastas întru veșnica pomenire a ostașilor români din regiunea Cernăuți, care au ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Pentru a treia oară, la Mănăstirea Putna a fost organizat un parastas întru veșnica pomenire a ostașilor români din regiunea Cernăuți, care au căzut în luptele din estul Ucrainei împotriva ocupanților ruși. Rugăciunea comună, la care au participat rude ale acestor militari căzuți la datorie, a fost binecuvântată de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Rolul de organizatori le-a revenit  Societății „Golgota” a românilor din Ucraina (Vasile Rauț), Centrului Media BucPress (Marin Gherman), Societății Culturale „Valea Prutului” (Sergiu Barbuța), Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa (Anatol Popescu) și Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din Cernăuți (membrul prezidiului, Mihai Grosu).  Organizatorii au beneficiat de sprijinul Mănăstirii Putna și al Părintelui Arhimandrit Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, asigurând  deplasarea rudelor apropiate ale militarilor căzuți pe front, de la frontiera cu Ucraina până la mănăstire.</p>
<p>Pe o alee a Mănăstirii Putna au fost montate panouri cu portretele ostașilor căzuți. Găsind chipurile dragi, rudele nu și-au putut reține lacrimile. Au venit cu flori de acasă și le-au pus lângă panouri, iar cu portretele fiilor, ale soților sau a taților, au intrat în Biserica mare a Mănăstirii, unde au asistat la slujba de pomenire. Ea a fost oficiată de un sobor de clerici sub protia Părintelui Arhimandrit Mechisedec Velnic, Starețul așezământului monahal. În predica sa Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic a amintit:</p>
<p>–În februarie 2022, bărbați din comunitățile românești ale Ucrainei au fost chemați și ei sub arme. Mulți sunt încă acolo, unii s-au întors, alții s-au întors răniți, alții nu s-au întors deloc. Am săvârșit acum acest parastas aici, în casa voievodului, a Sfântului Ștefan cel Mare pentru toți românii, în plus pentru românii din nordul Bucovinei. Este un loc care nu-i uită. Nu putem să uităm că în Cernăuți, în Storojineț, în Crasna, în Ciudei, în Herța, în satele de pe Valea Siretului și în atâtea localități sunt români care vor să-și păstreze credința, limba și identitatea și vor să le-o transmită copiilor lor.</p>
<p>Părintele Arhimandrit a accentuat că în fiecare om, care a suferit de război, Hristos este în el. Au fost citite numele celor 337 de ostași de etnie română din Ucraina, care și-au pierdut viața în luptele de pe front, subliniindu-se că 99 de soldați români sunt dați dispăruți fără veste.</p>
<p>Consulul General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, prezentă la eveniment, a mulțumit preacucernicilor părinți pentru slujba  de pomenire, care este un gest de solidaritate. Din partea organizatorilor au luat cuvântul Marin Gherman, Vasile Rauț, Anatol Popescu, Nicolae Șapcă.</p>
<p>În fața altarului Bisericii mari a Mănăstirii Putna au răsunat câteva cântece religioase în interpretarea Ansamblului vocal „Armonii Horbovene” din Horbova, dirijat de Nadia Prescure.</p>
<p>Publicația „Libertatea Cuvântului” va reveni cu un material mai amplu despre parastasul de la Mănăstirea Putna întru veșnica pomenire a ostașilor de etnie română căzuți în războiul ruso-ucrainean.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/clopotele-de-la-putna-insotesc-spre-cer-rugaciunile-parintilor-romani-din-regiunea-cernauti-care-si-au-pierdut-fiii-in-razboiul-declansat-de-rusia/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sărbători creştine. Sfânta Cuvioasă Parascheva. Tradiții și obiceiuri păstrate din generaţie în generaţie</title>
		<link>https://lyberti.com/sarbatori-crestine-sfanta-cuvioasa-parascheva-traditii-si-obiceiuri-pastrate-din-generatie-in-generatie/</link>
		<comments>https://lyberti.com/sarbatori-crestine-sfanta-cuvioasa-parascheva-traditii-si-obiceiuri-pastrate-din-generatie-in-generatie/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 14 Oct 2026 08:22:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SPIRITUALITATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165516</guid>
		<description><![CDATA[Potrivit Calendarului creștin-ortodox, în fiecare an, la data de 14 octombrie (stil nou) se prăznuiește  Sfânta Cuvioasă Parascheva, această sărbătoare fiind însemnată cu ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit Calendarului creștin-ortodox, în fiecare an, la data de 14 octombrie (stil nou) se prăznuiește  Sfânta Cuvioasă Parascheva, această sărbătoare fiind însemnată cu cruce roșie. Considerată protectoarea fecioarelor, mamelor și călugărițelor, Sfânta Cuvioasă Parascheva este cea mai iubită sfântă din România, puterile ei miraculoase fiind cunoscute și mult căutate de credincioși.</p>
<p>Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în prima parte a secolului al XI-lea. De neam din Tracia (macedoneană), din satul Epivat, de pe țărmul Mării Marmara, Cuvioasa Parascheva făcea parte dintr-o familie de oameni de neam bun și credincioși, care au crescut-o cu frica de Dumnezeu. Se spune că la vârsta de zece ani, pe când se afla la Sfânta Liturghie dintr-o biserică a Precistei, a auzit cuvântul Evangheliei: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Din acel moment, ea a început să facă din ce în ce mai multe fapte milostive și, chiar să își doneze hainele săracilor. Cu averea moștenită de la părinți, tânăra Parascheva a oferit partea ei săracilor și s-a retras în pustietate, la Constantinopol, alături de călugări și călugărițe. Ulterior, ascultându-le sfatul, Parascheva a părăsit Constantinopolul și a mers la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea unde a stat timp de 5 ani. De aici, a plecat către Țara Sfântă unde voia să-și petreacă restul vieții. A vizitat Ierusalimul, după care s-a retras la o mănăstire din pustiul Iordanului. În ceea ce privește postul, rugăciunea și privegherea de toată noaptea, le întrecea pe toate celelalte fecioare. La vârsta de 25 de ani i-a apărut un înger în vis care i-a spus să se întoarcă la locurile părintești. „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul.</p>
<p>A fost îngropată ca o străină. Potrivit tradiției se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la țărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe niște creștini să-l îngroape după rânduiala creștinească. Săpând deci o groapă, au găsit trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit și plin de mireasmă. Cu toate acestea, au pus alături de ea și trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, șezând pe un scaun luminat și înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceștia îl mustră pentru că n-a scos din groapă trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împărăteasa pe care o văzuse în vis „și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva” i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva la loc de cinste. Credincioșii au înțeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au așezat în biserica Sfinții Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște.</p>
<p><strong>Obiceiuri și tradiții.  </strong>Sfânta Cuvioasă Parascheva este ocrotitoarea familiei și se cuvine ca în această zi să fim mai smeriți, să ne rugăm pentru liniște, pace și armonie în familie și să nu îi uităm nici pe cei trecuți la cel veșnice, oferind pomană celor nevoiași.</p>
<p>Se mai spune că așa cum este vremea de Sf. Parascheva, așa va fi până la Sfântul Dumitru. Totodată, previziuni legate de starea vremii se fac și în funcție de somnul oilor. În cazul în care oile dorm strânse și înghesuite laolaltă, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă și friguroasă. Dacă oile dorm răsfirate, atunci iarna va fi blândă.</p>
<p>Pentru a nu avea probleme de sănătate, se interzice femeilor să facă treburi în casă, să calce ori să coase. De asemenea, nici bărbații nu au voie să muncească, altfel casa le va fi lovită de trăsnet și va cădea grinda peste ea.</p>
<p>De Sfânta Parascheva e bine să împarți covrigi, lipii, must nou și vin roșu celor amărâți. Cei care dau pomană vor avea sărbători îmbelșugate în tot restul anului. Dacă cineva cere ajutor, nu te feri să îi întinzi mâna ta. Nu e bine să faci foc în casă în această zi, oricât ar fi de frig. Se spune că adevărata credință ține căldura în sufletele oamenilor. Credințele și legendele populare o înfățișează pe Sfânta Parascheva sub chipul unei bătrâne care veghează pentru sănătatea oamenilor și fertilitatea pământului. Sfânta Cuvioasă Parascheva mijlocește către Domnul pentru toți creștinii, ocrotește și izbăvește de boli, de spaimă și de pagube, risipește furtunile, aduce roade și belșug.</p>
<p><strong>Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva &#8212; Pelerinaj la Iași. </strong>Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost aduse în Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) și așezate pe 14 octombrie 1641, în Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iași. Pelerinajul de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași este unul dintre cele mai mari pelerinaje. Ceremonia de prăznuire începe pe data de 11 octombrie și se termină pe data de 15 octombrie. Pe durata pelerinajului se citește și Acatistul Sfintei Parascheva.</p>
<p>Sărbătoarea din 14 octombrie are o însemnătate cu totul aparte pentru români, sute de mii de credincioşi venind să se închine la racla celei pe care o ştiu „mult folositoare“. Cei care ajung la „Cuvioasa“  o roagă pentru soluţionarea problemelor de zi cu zi, îi cer alinare pentru necazurile care s-au năpustit asupra lor, pentru sănătate, spor în casă şi bucurii. <em>(Adevărul.ro)</em></p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/sarbatori-crestine-sfanta-cuvioasa-parascheva-traditii-si-obiceiuri-pastrate-din-generatie-in-generatie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Calendar creştin-ortodox. Acoperământul Maicii Domnului – cea mai importantă sărbătoare de toamnă</title>
		<link>https://lyberti.com/calendar-crestin-ortodox-acoperamantul-maicii-domnului-cea-mai-importanta-sarbatoare-de-toamna/</link>
		<comments>https://lyberti.com/calendar-crestin-ortodox-acoperamantul-maicii-domnului-cea-mai-importanta-sarbatoare-de-toamna/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 14 Oct 2026 08:20:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SPIRITUALITATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165513</guid>
		<description><![CDATA[Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi, 14 octombrie,  Acoperământul Maicii Domnului. Sărbătoarea mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Pocroave, ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi, 14 octombrie,  Acoperământul Maicii Domnului. Sărbătoarea mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Pocroave, fiind considerată o sărbătoare cu încărcătură spirituală deosebită. Această zi aduce în prim-plan semnificația protecției spirituale oferite de Fecioara Maria și modul în care credincioșii celebrează momentul prin practici religioase și tradiții transmise din generație în generație.</p>
<p><strong>Semnificația Acoperământului Maicii Domnului.  </strong>Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului vorbește despre protecția și grija maternă pe care Fecioara Maria o revarsă asupra oamenilor. Originea sărbătorii vine din secolul al X-lea, când, potrivit tradiției, Maica Domnului s-a arătat în Biserica Vlaherne din Constantinopol, în timpul unei privegheri de noapte. Orașul era amenințat, iar oamenii se rugau cu lacrimi. Atunci, Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos a văzut-o pe Fecioara Maria înconjurată de îngeri și sfinți, rugându-se pentru lume și întinzându-și vălul peste cei prezenți, ca semn al ocrotirii divine. Minunea a fost percepută ca un mesaj clar: Maica Domnului veghează asupra credincioșilor și a întregii creștinătăți. Potrivit cronicilor, pericolul s-a risipit, iar cetatea a fost salvată.  Pentru credincioși, Acoperământul înseamnă nădejde și alinare: oricine, oricât de împovărat ar fi, poate găsi adăpost sufletesc sub rugăciunile și ocrotirea Maicii Domnului.</p>
<p><strong>Tradiţii şi obiceiuri respectate şi transmise din generaţie în generaţie</strong></p>
<p>Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului  este o zi bogată în semnificații religioase și populare. Totul se leagă de ideea că Fecioara Maria îi ocrotește pe oameni, îi apără de rele și le aduce binecuvântare. De aceea, în timp, au apărut multe obiceiuri, diferite de la o zonă la alta, dar unite prin același gând: protecție, liniște sufletească și început de toamnă târzie, care vestește apropierea iernii.</p>
<p>Se spune că în această zi nu se lucrează și nu se fac treburi gospodărești grele. Sunt evitate munca istovitoare, lucrul la câmp, spălatul rufelor, cusutul sau alte activități casnice, tocmai pentru ca ziua să rămână dedicată rugăciunii și liniștii. La fel de important, tradiția avertizează că nu este bine să te cerți sau să rostești vorbe grele, pentru că supărarea și cearta alungă pacea pe care sărbătoarea o aduce.</p>
<p>De asemenea, se recomandă cumpătare: fără excese de mâncare și băutură, fără petreceri zgomotoase care ar distrage sufletul de la rostul zilei. În schimb, credincioșii sunt îndemnați să participe la slujbe, să se roage, să facă milostenie și să petreacă timp alături de familie. Străbunii credeau că cine muncește sau nesocotește sărbătoarea riscă să piardă ocrotirea Maicii Domnului.</p>
<p>Un obicei frumos este cel al milosteniei. Pentru că Maica Domnului este văzută ca apărătoarea celor sărmani și neajutorați, mulți credincioși aleg tocmai această zi pentru a-i ajuta pe alții: duc alimente la vecinii lipsiți, oferă haine celor în nevoie, vizitează bolnavii sau dau de pomană pentru sufletele celor adormiți. În unele locuri, familiile pregătesc colaci sau pâini pe care le împart și aprind lumânări, cerând ca Maica Domnului să îi acopere și pe cei dragi trecuți la Domnul.</p>
<p>Pe lângă partea religioasă, sărbătoarea are și o puternică legătură cu viața satului și cu schimbarea anotimpurilor. În vechime, sărbătoarea marca sfârșitul muncilor câmpului: se strângeau recoltele, hambarele erau pline, iar oamenii intrau într-o perioadă mai liniștită. Era momentul potrivit pentru nunți, așa că Acoperământul era privit ca începutul sezonului de căsătorii.</p>
<p>În tradiția populară, gestul Maicii Domnului de a-și întinde vălul peste credincioși era pus în legătură cu acoperirea capului miresei cu voalul la nuntă. Se credea că nunțile făcute după această zi sunt mai binecuvântate, pentru că sunt sub ocrotirea Fecioarei.</p>
<p>Țăranii priveau cu atenție vremea în această zi. Dacă apărea prima brumă sau prima zăpadă, era semn bun: Maica Domnului „acoperă” ogoarele, protejându-le pentru iarnă, iar recolta din anul următor va fi bogată. Prima ninsoare era legată și de norocul fetelor de măritat.</p>
<p>În case, oamenii aveau grijă să alunge răul și să aducă binecuvântarea. Se aprindeau ramuri uscate de măr sau de cireș, crezând că așa se curăță aerul și familia va fi sănătoasă. Astfel, odihna, pacea și faptele bune sunt felul prin care oamenii mulțumesc pentru protecția Maicii Domnului, așezându-și viața sub binecuvântarea și Acoperământul Ei<em>.  (Ştirile ProTV.ro; Ortodox.md)</em></p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/calendar-crestin-ortodox-acoperamantul-maicii-domnului-cea-mai-importanta-sarbatoare-de-toamna/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Legenda gutuii – fructul de aur despre care bătrânii spuneau că păstrează căldura soarelui peste iarnă</title>
		<link>https://lyberti.com/legenda-gutuii-fructul-de-aur-despre-care-batranii-spuneau-ca-pastreaza-caldura-soarelui-peste-iarna/</link>
		<comments>https://lyberti.com/legenda-gutuii-fructul-de-aur-despre-care-batranii-spuneau-ca-pastreaza-caldura-soarelui-peste-iarna/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 Oct 2026 18:32:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SPIRITUALITATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165472</guid>
		<description><![CDATA[Se spune că, demult, într-un sat așezat între dealuri, trăia o bătrână singură într-o căsuță mică, la marginea unei livezi. Nu avea avere ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Se spune că, demult, într-un sat așezat între dealuri, trăia o bătrână singură într-o căsuță mică, la marginea unei livezi. Nu avea avere și nici hambarele pline. Avea doar câțiva pomi, o grădină și un gutui bătrân care, în fiecare toamnă, îi umplea curtea de parfum.</p>
<p>Într-un an însă, frigul a venit mult prea devreme. Recoltele au fost slabe, iar oamenii se temeau de iarna care urma. Într-o seară rece, cineva a bătut la ușa bătrânei. Era un copil sărman, flămând și înghețat.</p>
<p>— Bunico, ai ceva de mâncare? a întrebat el încet.</p>
<p>Femeia s-a uitat prin cămară. Nu-i mai rămăsese decât o bucată de pâine pentru ziua următoare.</p>
<p>A rupt-o în două și i-a dat copilului jumătatea mai mare. Apoi a luat ultima pătură groasă din casă și i-a pus-o pe umeri. Dimineața, copilul dispăruse. Dar în fața casei se petrecuse ceva nemaivăzut.</p>
<p>Gutuiul bătrân, care în acel an nu făcuse niciun fruct, era încărcat cu gutui mari și galbene, strălucind în lumina dimineții asemenea unor bulgări de aur.</p>
<p>Bătrâna a cules câteva și le-a dus în casă. Parfumul lor a umplut toate odăile. Iar când a tăiat prima gutuie, miezul ei avea culoarea caldă a soarelui de toamnă.</p>
<p>Legenda spune că acel copil fusese trimis pentru a încerca bunătatea femeii, iar pentru că ea împărțise puținul pe care îl avea, gutuiul îi fusese dăruit ca răsplată. De atunci, oamenii au început să așeze gutui pe dulapuri și la ferestre, pentru ca parfumul lor să rămână în casă cât mai mult timp.</p>
<p>Bătrânii mai spuneau ceva frumos: „Cât timp miroase a gutui într-o casă, toamna încă n-a plecat de tot.”</p>
<p><em>(Sursa Secretele Media) </em></p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR12hedSrap70lRrx0XK6n4fx5G_ywZWoah59_uYWH3o5UdtyLFMbkby88g_aem_wC0kctfXBpKYmsczmiRBKA">www.lyberti.com</a>  </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/legenda-gutuii-fructul-de-aur-despre-care-batranii-spuneau-ca-pastreaza-caldura-soarelui-peste-iarna/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Nici în infernul sovietic nu s-au dezis de credința strămoșească&#8230;</title>
		<link>https://lyberti.com/nici-in-infernul-sovietic-nu-s-au-dezis-de-credinta-stramoseasca/</link>
		<comments>https://lyberti.com/nici-in-infernul-sovietic-nu-s-au-dezis-de-credinta-stramoseasca/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 04 Oct 2026 18:02:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SPIRITUALITATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=165185</guid>
		<description><![CDATA[Au murit în chinuri ca adevărați martiri, nu au avut la căpătâi o lumânare aprinsă, dar până la ultima suflare s-a păstrat în ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Au murit în chinuri ca adevărați martiri, nu au avut la căpătâi o lumânare aprinsă, dar până la ultima suflare s-a păstrat în sufletul lor lumina credinței creștine. Nu se știe unde le sunt mormintele, aceste locuri n-au fost însemnate cu cruci&#8230; Acesta a fost sfârșitul tragic al miilor de bucovineni și basarabeni, ridicați de la vatră de copoii regimului totalitar sovietic și duși în siberiile de gheață, în taberele de muncă de la Onega. Un astfel de destin au avut și circa o sută de români din suburbia Roșa a Cernăuțiului. Foarte puțini dintre cei deportați au avut norocul să-și revadă baștina și rudele după teroarea roșie din GULAG-uri.</p>
<p>De la finele anilor 80 – începutul anilor 90 ai secolului trecut, când tema deportărilor în masă a devenit una deschisă, iar materialele din fondurile secrete ale arhivelor – accesibile, în regiunea noastră a fost creată Societatea „Golgota”, menită să apere drepturile și interesele victimelor regimului totalitar. Primele mari realizări ale aceste societăți a fost ridicarea crucilor-simbol în multe localități românești din ținutul nostru întru veșnica pomenire a conaționalilor  care au rămas să-și doarmă somnul de veci în pământ străin și la capăt de lume. Astfel li s-au întors doar numele acasă, în locul veșnicii pomeniri&#8230;</p>
<p>Românii din suburbia Roșa au dorit să ridice o astfel de cruce în curtea Bisericii cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, acolo unde vin duminica și în zile de sărbătoare să se roage în fața altarului. Cu susținerea Societății „Golgota” ei au realizat acest lucru în octombrie 1992. Și de atunci, an de an, enoriașii și activiștii societăților național-culturale românești se adună aici pentru a cinsti memoria victimelor deportărilor. Cu câțiva ani în urmă, de asemenea cu contribuția Societății „Golgota” și a președintelui ei, Vasile Rauț, precum și a unor gospodari din suburbie, a fost înlocuită crucea, iar pe plăcile de granit au fost incrustate și alte nume, fiind precizate. De aceasta s-a preocupat regretata președintă a filialei de la Roșa a Societății „Golgota”, Maria Timcu.</p>
<p>Anul acesta comemorarea victimelor regimului totalitar a avut loc în ziua de 4 octombrie. Parastasul a fost oficiat de părintele-paroh Ioan Blaga, ajutat de părintele Mihai Ștefaniuc. În fața enoriașilor adunați lângă crucea-simbol au luat cuvântul Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, Vasile Rauț, președintele Societății „Golgota” din Ucraina, scriitoarea Maria Toacă, ea prezentând și o nouă carte despre „golgota” neamului românesc din nordul Bucovinei, inclusiv din suburbia Roșa, Elena Tărâțeanu, directoarea Muzeului „M. Eminescu”, care urmează să fie deschis în Casa lui Aron Pumnul, părintele Mihai Ștefaniuc, care a relatat că numele străbunicului său a fost trecut în lista celor care au fost deportați, Vasile Carlașciuc, jurnalist, care a amintit că în suburbia Roșa a fost o biserică și mai veche, din lemn, sfințită în 1768. Urmele ei s-au păstrat și în zilele noastre.</p>
<p>Se vor păstra din generație în generație amintirile despre locuitorii din suburbie, care au fost deportați neavând nici o vină, care s-au nevoit în infernul sovietic, dar nu s-au dezis de credința strămoșească.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR2Mqm-n7t-UhTg4TFA-AYz0Z8Z6sv_Tb5tJyBIV8XTA5mbI215ZEJDMqCg_aem_3txJy6eQsleC6hSBbQyFfg">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/nici-in-infernul-sovietic-nu-s-au-dezis-de-credinta-stramoseasca/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
