<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Libertatea Cuvântului (Cernăuți)</title>
	<atom:link href="https://lyberti.com/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://lyberti.com</link>
	<description>Ziar social-politic şi de cultură din regiunea Cernăuţi</description>
	<lastBuildDate>Mon, 07 Sep 2026 07:42:11 +0000</lastBuildDate>
	<language>ru-RU</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.2.39</generator>
	<item>
		<title>În munții Bucovinei a căzut prima brumă</title>
		<link>https://lyberti.com/in-muntii-bucovinei-a-cazut-prima-bruma/</link>
		<comments>https://lyberti.com/in-muntii-bucovinei-a-cazut-prima-bruma/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 07 Sep 2026 07:42:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Diverse]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=164170</guid>
		<description><![CDATA[În munții Bucovinei, în dimineața zilei de astăzi au fost înregistrate temperaturi negative, iar pe iarbă s-a așternut bruma. Informația și fotografiile au ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În munții Bucovinei, în dimineața zilei de astăzi au fost înregistrate temperaturi negative, iar pe iarbă s-a așternut bruma. Informația și fotografiile au fost postate de primarul comunității Seliatin, Valerii Polianciuk, scrie molbuk.ua. „Toamna își face simțită prezența, ca de obicei. La noi în munți așa a fost mereu”, a scris primarul comunității.</p>
<p>În imagini se poate observa că dimineața, în satul Seliatin, au fost minus două grade.</p>
<p>Centrul Hidrometeorologic Regional a comunicat că pe 7 septembrie în Bucovina cerul va fi variabil. Fără precipitații. Vânt din nord-vest, cu o viteză de 7-12 m/s. Temperatura pe timp de noapte va fi de 8-13°C, în munți 3-8°C, iar ziua de 19-24°, în munți 15-20°.</p>
<p>În Cernăuți – cer variabil, fără precipitații. Vânt din nord-vest, de 7-12 m/s. Temperatura noaptea va fi de 11-13°, iar ziua de 21-23°.</p>
<p><strong>Foto: Valerii Polianciuk</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/in-muntii-bucovinei-a-cazut-prima-bruma/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mass-media a relatat cum este dispus Trump după negocierile de la Kiev și Moscova</title>
		<link>https://lyberti.com/mass-media-a-relatat-cum-este-dispus-trump-dupa-negocierile-de-la-kiev-si-moscova/</link>
		<comments>https://lyberti.com/mass-media-a-relatat-cum-este-dispus-trump-dupa-negocierile-de-la-kiev-si-moscova/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 07 Sep 2026 07:26:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=164167</guid>
		<description><![CDATA[Președintele SUA, Donald Trump, ar fi programat pentru data de 7 septembrie convorbiri telefonice separate cu liderul Federației Ruse și Președintele Ucrainei, după ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Președintele SUA, Donald Trump, ar fi programat pentru data de 7 septembrie convorbiri telefonice separate cu liderul Federației Ruse și Președintele Ucrainei, după vizita negociatorilor săi la Kiev și Moscova. Despre aceasta relatează Kyiv Independent, cu referire la un interlocutor anonim, scrie „Evropeiska pravda”.</p>
<p>Un oficial american anonim a informat că luni sunt așteptate convorbirile telefonice ale lui Trump, mai întâi cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, iar apoi cu președintele Volodymyr Zelenski. Apelurile sunt programate pentru 7 septembrie, după ce Trump îi va audia pe negociatorii săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu privire la rezultatele negocierilor de la Moscova și Kiev.</p>
<p>Witkoff și Kushner au participat la negocierile de la Moscova pe 5 septembrie, iar pe 6 septembrie au sosit cu trenul în capitala ucraineană, după care au plecat înapoi duminică seara.</p>
<p>La Kiev au avut loc trei runde de negocieri, dintre care una – cu participarea consilierilor pentru securitate națională ai țărilor din „troica europeană”: Franța, Marea Britanie și Germania.</p>
<p>Potrivit lui Zelenski, în timpul negocierilor de la Kiev au fost propuse câteva idei noi privind procesul ulterior de negociere și s-a ajuns la o înțelegere de a repeta în viitorul apropiat întâlnirea în formatul Ucraina-SUA-Europa.</p>
<p>Kushner a declarat că încheierea războiului din Ucraina până în iarnă „nu este garantată”, însă partea americană lucrează la crearea condițiilor pentru atingerea acestui obiectiv. El a mai declarat că Trump este ferm hotărât să pună capăt războiului ruso-ucrainean.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/mass-media-a-relatat-cum-este-dispus-trump-dupa-negocierile-de-la-kiev-si-moscova/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CAFEAUA DE DIMINEAȚĂ</title>
		<link>https://lyberti.com/cafeaua-de-dimineata-198/</link>
		<comments>https://lyberti.com/cafeaua-de-dimineata-198/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 07 Sep 2026 06:55:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Diverse]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=164163</guid>
		<description><![CDATA[Ceasul oprit Moștenise de la bunicul său un ceas de buzunar din argint care se oprea mereu la ora 14:15, oricât de mult ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Ceasul oprit</strong></p>
<p>Moștenise de la bunicul său un ceas de buzunar din argint care se oprea mereu la ora 14:15, oricât de mult l-ar fi reparat ceasornicarii. Îl purta la gât ca pe un talisman tăcut, o curiozitate mecanică fără nicio utilitate practică. Într-o sâmbătă după-amiază, într-un anticariat prăfuit de pe o stradă lăturalnică, a scăpat ceasul pe podeaua de lemn masiv. În timp ce se apleca să adune piesele, o mână subțire i-a întins capacul căzut. Când a ridicat privirea, tânăra din fața lui ținea în mână un mecanism identic, desfăcut pe jumătate:</p>
<p>–Știu de ce se oprește la 14:15, i-a spus ea zâmbind.</p>
<p>–Așa se oprea și ceasul bunicului meu, pentru că atunci a cunoscut-o pe bunica în gară.</p>
<p>Ceasurile lor au continuat să meargă de atunci înainte.</p>
<p><em>(Din rețelele de socializare) </em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-164165" src="http://lyberti.com/wp-content/uploads/2026/09/1-CAFEA.jpg" alt="1 CAFEA" width="433" height="463" /></p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/cafeaua-de-dimineata-198/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>7 SEPTEMBRIE – ISTORICUL ZILEI</title>
		<link>https://lyberti.com/7-septembrie-istoricul-zilei/</link>
		<comments>https://lyberti.com/7-septembrie-istoricul-zilei/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 07 Sep 2026 06:28:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=164160</guid>
		<description><![CDATA[La 7 septembrie 1850 s-a născut la Roman, în Principatul Moldova, Constantin I. Istrati, chimist şi medic, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La 7 septembrie 1850 s-a născut la Roman, în Principatul Moldova, <strong>Constantin I. Istrati</strong>, chimist şi medic, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie. Constantin I. Istrati (1850-1918) a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti şi a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902). A fost ministru în mai multe guverne ale României, membru titular (1899) şi preşedinte al Academiei Române în perioada 1913 – 1916. Constantin I. Istrati a luat doctoratul în medicină la Bucureşti în 1877, devenind colaboratorul lui Carol Davilla, iar in 1885 a obţinut şi doctoratul în chimie, la Paris. În 1883  a fost numit profesor de fizică la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti. A făcut cercetări asupra bogăţiilor naturale ale României (sare, petrol, chihlimbar, ozocherită etc.). Studiind derivaţii halogenaţi ai benzenului, a descoperit o nouă clasă de coloranţi, pe care i-a numit franceine. Pentru această invenţie i s-a acordat Medalia de aur la Expoziţia Internaţională de la Paris, în 1889. C.I. Istrati a fost şi un colecţionar împătimit de documente istorice. Documentele vechi adunate cu migală de doctorul Constantin I. Istrati sunt reunite în prezent în Colecţia Dr. Constantin I. Istrati, păstrată de Direcţia Judeţeană Mehedinţi a Arhivelor Naţionale. Documentele se referă la diferite regiuni şi zone ale ţării, însă cele mai multe privesc Moldova istorică şi Basarabia, deosebit de importante fiind actele de cancelarie emise în vremea lui Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Chior, Petru Rareş, Despot Vodă, Petru Şchiopul, Ieremia Movilă, Simion Movilă, Constantin Movilă, Ştefan al II-lea Tomşa şi a altor domni moldoveni, sau cele privind evenimente fundamentale privind istoria ţării, cum ar fi Revoluţia de la 1848, pregătirea şi înfăptuirea Unirii de la 1859 şi altele. Există în colecţie şi o serie de documente privitoare la personalităţi şi familii, precum Asachi, Donici, C. I. Istrati, Paladi, Rosetti, Bibescu, Densuşianu etc.</p>
<p>La 7 noiembrie 1938, în Briceni, s-a născut <strong>Eliza Botezatu</strong>,   scriitoare și critic literar din Republica Moldova. A vrut să devină actriță, dar nu a intrat la facultatea de specialitate, urmând Facultatea de Filologie la Universitatea de Stat din Moldova (1956–1961) și apoi cursuri de pedagogie, stilistică și știință literară. A lucrat la Institutul Pedagogic din Bălți (azi Universitatea de Stat „Alecu Russo”) ca lector-asistent, lector superior, a devenit Doctor în Științe Filologice în 1972, continuând cariera didactică: conferențiar, șef de catedră la același institut. A fost colaborator științific superior la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei, apoi șef de catedră și profesoară la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău. A publicat peste 400 de articole în ziare, reviste și periodice de specialitate, printre care: Poezia meditativă moldovenească, Teoria și metodica compunerii, Cheile artei (studiu despre creația lui George Meniuc), Literatura moldovenească pentru copii. Manual pentru școala superioară etc. A primit titlul Eminentă a învățământului public din Moldova (1978), a fost distinsă cu Ordinul Gloria Muncii (1999), i s-a conferit titlul de Doctor honoris causa al Universității de Stat din Bălți (2005). A decedat la 9 iunie 2022, la Chișinău.</p>
<p>La 7 septembrie 1965, în localitatea Adjud din judeţul Vrancea, s-a născut marea soprană română, <strong>Angela Gheorghiu</strong>, considerată una dintre cele mai renumite cântăreţe de operă din lume. Numele de fată al cântăreţei este Burlacu. Într-un interviu pentru o publicaţie italiană, Angela Gheorghiu (nume după prima ei căsătorie), amintindu-şi de copilărie, a relevat: „Mama era croitoreasă, iar tata lucra ca mecanic de locomotivă. În anul 1965, atunci când m-am născut eu, la putere a venit Ceaușescu, iar România era o țară oribilă. Eram copil, nu înțelegeam prea multe, mă jucam, cântam, apoi au început toți să-mi dea lecții gratuite de canto. La 14 ani am plecat de la Adjud la București pentru studii. Ceaușescu a căzut chiar în anul dinainte de a termina eu Conservatorul, în 1989 și astfel, din fericire, am avut posibilitatea să călătoresc”. Elevă a Miei Barbu, Angela Gheorghiu a absolvit Conservatorul din Bucureşti în 1990. Vocea unică şi prezenţa scenică au transformat-o pe Angela Gheorghiu curând într-un nume de rezonanţă al scenei lirice internaţionale. În străinătate cântă pentru prima dată la Basel în „Elixirul dragostei” de Gaetano Donizetti. În 1992 debutează la  Royal Opera House din Londra cu rolul Zerlina, în „Don Giovanni”. La Royal Opera House a triumfat în mult aplaudata „Traviata” de Giuseppe Verdi, dirijată de Sir Georg Solti, în 1994, spectacol pentru care, ca să poată fi transmis în direct, a fost anulat programul obișnuit de la BBC. Spectacolul a fost înregistrat de casa de discuri Decca.</p>
<p>De atunci, soprana Angela Gheorghiu a fost o prezență constantă în săli de operă și de concert din lumea întreagă: Viena, Paris, Milano, Londra, New York, Salzburg, Berlin, Tokyo, Roma, Seul, Veneția, Atena, Monte Carlo, Chicago, Philadelphia, Sao Paolo, Los Angeles, Lisabona, Valencia, Palermo, Balbeck, Amsterdam, Kuala Lumpur, Zürich, Madrid, Barcelona, Praga, Montreal, Toronto, Moscova, Taipei, San Juan, Ljubljana, Shanghai, Oman, Frankfurt, Verona și altele.</p>
<p>În iunie 2002  Angela Gheorghiu a participat la spectacolul care a marcat Jubileul de Aur al Reginei Elisabeta a II-a.  În 2003 a luat parte la concertul organizat cu ocazia decernării Premiilor Nobel. În 2009 Angela Gheorghiu a fost invitată să cânte în onoarea mezzo-sopranei Grace Bumbry la  Washington. A interpretat aria «Vissi d’arte» din „Tosca” de Puccini în prezența Preşedintelui de atunci, Barack Obama.  În februarie 2012 Angela Gheorghiu a deschis Balul Operei din Viena, fiind acompaniată de Orchestra Operei din Viena.</p>
<p>În Anglia, unde la Royal Opera soprana Angela Gheorghiu este considerată una „de-a casei”, va ieși o autobiografie scrisă împreună cu Jon Tolansky. Este o carte despre ea, despre o voce diferită de toate celelalte, chiar și despre ceea ce are curajul să spună în afara scenei.</p>
<p>La 7 septembrie 1989, la Chișinău s-a născut <strong>Silvia Busuioc</strong>, actriță și manechin, originară din Republica Moldova, care activează în Italia, Londra și la Hollywood. A început cariera artistică de la vârsta de 7 ani cu dansul, studiind: dansuri sportive, dansul modern, latin, continuând cu hip-hop și dansul contemporan. Deja la vârsta de 12 ani lua parte în diverse spectacole pentru Televiziunea Națională din Moldova și diferite teatre din țară sau peste hotare și în turnee.  A studiat la liceul „Spiru Haret” din Chișinău până în clasa a 11-a, continuându-și ulterior studiile în Italia, unde a fost activă în cadrul grupului de teatru al liceului. În 2007 a absolvit International Cambridge School, specializări în Business, Economie, Limba și Literatura Engleză. În același an a participat la un concurs național pentru campania de informare pentru lupta împotriva tuberculozei – a scris și a jucat rolul principal în filmul de scurt metraj A Doua Șansă, care a câștigat premiul întâi. La scurt timp s-a transferat în Italia, unde a lucrat ca model pentru campanii internaționale, a avut primele apariții la televiziunile Sky, Rai, Channel 5, La 7 și a colaborat cu Piccolo Teatro din Milano și Academia de Filodramatici. În 2012 a absolvit Universitatea din Milano și a fost acceptată ca distinguished guest la Actors Studio la Hollywood, fiind invitată să-și continue studiile. În prezent, lucrează în Italia, Londra și la Hollywood, unde a continuat colaborarea cu Actors Studio. A jucat în filme de lung metraj.</p>
<p>La 7 septembrie 2002,  la Tübingen, Germania, a decedat <strong>Eugeniu Coșeriu</strong>, filolog moldovean. Lingvistul Eugeniu Coșeriu s-a născut în 1921, la Mihăileni, Basarabia. După studiile din România și Italia a devenit profesor de lingvistică generală și indo-europeană la Universitatea din Montevideo (Uruguay). În anii 50, a dezvoltat bazele teoriei sale lingvistice, care a constat, la început, din dezvoltarea și completarea lingvisticii structurale. În cele mai importante opere ale sale din această perioadă îl tratează critic pe Ferdinand de Saussure și modifică sau mai degrabă completează teoria vorbirii a acestuia, referindu-se, printre alții, la Wilhelm von Humboldt, Hegel și Aristotel. Unele dintre publicațiile lui Coșeriu, din anii 50, dezvăluie chestiuni care depășesc structuralismul.  Se conturează pentru prima dată o teorie lingvistică a textului. În 1961, Coșeriu a ajuns în Germania, mai întâi la Bonn și, apoi, la Frankfurt/Main, iar în cele din urmă, din 1963, la Universitatea din Tübingen ca profesor de lingvistică romanică. În anii 70, Școala din Tübingen a lui Coșeriu a devenit cea mai importantă în studiile romanice, cu mare impact chiar și dincolo de studiile romanice, mai ales în domeniul lingvisticii generale și al filosofiei limbajului, dar și în alte discipline, precum lingvistica germanică sau slavă.</p>
<p><strong>Evenimente istorice din ziua de 7 septembrie</strong>:</p>
<p>70: Romanii au cucerit Ierusalimul, înăbușind revolta din Iudeea care a durat patru ani.</p>
<p>1739: Se încheie Pacea de la Belgrad, un tratat între Austria și Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești, obținută tot la masa tratativelor cu o altă ocazie,  cu câteva decenii mai devreme.</p>
<p>1812: Marea armată  a lui Napoleon a obligat armata rusă să se retragă în bătălia de la Borodino. Borodino a fost considerată bătălia cea mai sângeroasă din istoria războaielor napoleoniene, dar și cea mai controversată. În memorialul luptei, înălțat chiar la Borodino, ghizii ruși au vorbit totdeauna despre victoria armatei țariste, în timp ce istoriografia franceză punctează enormele pierderi ale rușilor, victime ale „armamentului diabolic”, cu care era dotat Napoleon.</p>
<p>1907: Moare Bogdan Petriceicu-Hasdeu, enciclopedist, jurist, lingvist, istoric, om politic și scriitor român.</p>
<p>1923: Se înființează Organizația Internațională a Poliției Criminale (Interpol). Este cea mai mare organizație internațională de poliție din lume. Are sediul în Lyon, Franța, cu șapte birouri regionale în întreaga lume și cu câte un Birou Național Central în toate cele 196 de state membre.</p>
<p>1931: Nicolae Titulescu a fost reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societății (Ligii) Națiunilor, o organizație creată după Primul Război Mondial, ca un fel de predecesoare a ONU. Caz unic în istoria Ligii Națiunilor, ca un fost președinte al organizației să fie reales pentru o nouă sesiune.</p>
<p>1939: România s-a declarat neutră în urma declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale, dar și-a dat acordul de principiu pentru tranzitarea peste teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei (7 septembrie 1939).</p>
<p>1940: Al Doilea Război Mondial: în Bătălia Angliei, avioanele germane încep atacurile de noapte asupra Londrei și a altor orașe britanice.</p>
<p>1945: La Berlin, capitala Germaniei înfrânte, are loc Parada Victoriei – prima de acest fel după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial. Au participat cele patru țări învingătoare: Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit și Franța.</p>
<p>1953: Nikita Hrușciov este ales Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, încheind astfel o oarecare instabilitate creată la vârf după moartea lui Stalin, mai întâi prin alegerea lui Malenkov, o personalitate nereprezentativă, iar apoi printr-un neinspirat triumvirat, care n-a rezistat mai deloc. Hrusciov s-a dovedit a fi energic, îndrăzneț, dar nepregătit ca lider al epocii sale.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/7-septembrie-istoricul-zilei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Debutul cu succes al Grupului Vocal „Armonii Horbovene” pe scena Filarmonicii din Cernăuți</title>
		<link>https://lyberti.com/debutul-cu-succes-al-grupului-vocal-armonii-horbovene-pe-scena-filarmonicii-din-cernauti/</link>
		<comments>https://lyberti.com/debutul-cu-succes-al-grupului-vocal-armonii-horbovene-pe-scena-filarmonicii-din-cernauti/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 06 Sep 2026 18:58:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=164157</guid>
		<description><![CDATA[Cu multă bucurie, emoție și recunoștință, Grupul Vocal „Armonii Horbovene” se întoarce de la cea de-a XX-a ediție jubiliară a Festivalului Internațional de ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Cu multă bucurie, emoție și recunoștință, Grupul Vocal „Armonii Horbovene” se întoarce de la cea de-a XX-a ediție jubiliară a Festivalului Internațional de Muzică Populară Românească „În grădina cu flori multe” de la Cernăuți, cu o frumoasă și importantă realizare: locul II.</p>
<p>Pentru noi, acest rezultat înseamnă foarte mult. A obține Locul II la un festival-concurs internațional, ajuns la ediția a XX-a, alături de atâtea colective și interpreți valoroși, este o adevărată onoare și o mare bucurie. Este o răsplată pentru munca depusă, pentru repetiții, emoțiile dinaintea scenei și, mai ales, pentru dragostea cu care ducem cântecul românesc mai departe.</p>
<p>Suntem cu atât mai bucuroși că, pe lângă rezultatul obținut de grup, membrii „Armoniilor Horbovene” au avut curajul de a se prezenta și individual, iar rezultatele lor ne-au făcut mândri:</p>
<p>Victoria Aștefanița — locul II,  Ramina Gnatiuc — locul II, Melisa Tuliuliuc — locul III, Pavel Garabajiev — mențiune,  Gabriela Verinceanu — mențiune și  Solomia Martin — mențiune.</p>
<p>În spatele tuturor acestor rezultate se află multă muncă, răbdare, dăruire și suflet. de aceea, adresăm o mulțumire deosebită profesorului coordonator, doamnei Nadia Prescure,  care se ocupă cu multă responsabilitate și dragoste atât de pregătirea Grupului Vocal „Armonii Horbovene”, cât și de fiecare solist în parte. Îndrumarea, susținerea și munca depusă alături de fiecare dintre noi au avut un rol important în aceste frumoase rezultate. Acest succes este și rodul muncii dumneaei.</p>
<p>Mulțumim din suflet organizatorilor festivalului – Centrului Bucovinean de Artă și distinsului Juriu, pentru profesionalism, pentru aprecierea acordată și pentru emoțiile frumoase pe care ni le-a oferit această competiție.</p>
<p>O mulțumire aparte adresăm Departamentului pentru Românii de Pretutindeni  pentru finanțarea și susținerea acestui proiect. Sprijinul oferit pentru astfel de inițiative este foarte important pentru noi și pentru toți cei care încearcă, prin cântec, port și tradiție, să păstreze vie identitatea românească.</p>
<p>Ne-am întors de la Cernăuți cu locul II, cu șase rezultate frumoase la individual și, mai presus de toate, cu sufletele pline de bucurie și recunoștință. Am cunoscut oameni frumoși, am ascultat cântece minunate și am avut încă o dată ocazia să demonstrăm că, atunci când cântăm din suflet, cântecul ne unește.</p>
<p><strong>Cu mult respect, drag și recunoștință,</strong></p>
<p><strong>Grupul Vocal „Armonii Horbovene”</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/debutul-cu-succes-al-grupului-vocal-armonii-horbovene-pe-scena-filarmonicii-din-cernauti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mai întâi cu  Putin, iar apoi cu Zelenski: Trump urmează să aibă convorbiri telefonice cu liderii Ucrainei și Rusiei</title>
		<link>https://lyberti.com/mai-intai-cu-putin-iar-apoi-cu-zelenski-trump-urmeaza-sa-aiba-convorbiri-telefonice-cu-liderii-ucrainei-si-rusiei/</link>
		<comments>https://lyberti.com/mai-intai-cu-putin-iar-apoi-cu-zelenski-trump-urmeaza-sa-aiba-convorbiri-telefonice-cu-liderii-ucrainei-si-rusiei/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 06 Sep 2026 18:50:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=164154</guid>
		<description><![CDATA[Trimișii speciali ai lui Donald Trump, Steve Vitkoff și Jared Kushner, au purtat negocieri la Moscova și la Kiev. În urma consultărilor, șeful ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Trimișii speciali ai lui Donald Trump, Steve Vitkoff și Jared Kushner, au purtat negocieri la Moscova și la Kiev. În urma consultărilor, șeful Casei Albe va purta discuții telefonice cu liderii celor două state – mai întâi cu Putin, iar ulterior cu Zelenski.</p>
<p>Acest lucru este menționat într-un material publicat de The Kyiv Independent, care face referire la informații provenite din surse apropiate negocierilor. În primul rând, liderul american va purta consultări cu Steve Vitkoff și Jared Kushner, după care îl va suna pe Putin, urmând să aibă o convorbire și cu Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski. Este probabil ca aceste discuții să aibă loc pe 7 septembrie.</p>
<p>Pe 6 septembrie, Vitkoff și Kushner au sosit pentru prima dată la Kiev, unde s-au întâlnit cu Zelenski și au purtat negocieri cu echipa ucraineană. În ajun, aceștia avuseseră o întâlnire cu Putin la Moscova.</p>
<p>În timpul întrevederii cu Steve Vitkoff și Jared Kushner, Volodymyr Zelenski a discutat despre reglementarea diplomatică a războiului, sprijinul acordat Ucrainei pentru perioada de iarnă și redresarea pe termen lung. O atenție deosebită a fost acordată consolidării apărării aeriene, protejării infrastructurii critice, sprijinului energetic și livrărilor de gaze americane.</p>
<p>Zelenski a menționat că Ucraina mizează pe un „pachet de iarnă” de asistență. De asemenea, părțile au abordat problema teritorială și viitoarele garanții de securitate.</p>
<p>Președintele a subliniat că astfel de chestiuni complexe trebuie soluționate direct la nivelul liderilor. În plus, s-au discutat garanțiile economice, reconstrucția și crearea condițiilor pentru viitoarea prosperitate a Ucrainei.</p>
<p>În urma negocierilor, Steve Vitkoff a menționat că echipa va continua să lucreze atât timp cât va fi nevoie.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/mai-intai-cu-putin-iar-apoi-cu-zelenski-trump-urmeaza-sa-aiba-convorbiri-telefonice-cu-liderii-ucrainei-si-rusiei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>La Viena a fost prezentată „Plăcinta Independenței”, care a inclus „baba neagră” din Bucovina</title>
		<link>https://lyberti.com/la-viena-a-fost-prezentata-placinta-independentei-care-a-inclus-baba-neagra-din-bucovina/</link>
		<comments>https://lyberti.com/la-viena-a-fost-prezentata-placinta-independentei-care-a-inclus-baba-neagra-din-bucovina/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 06 Sep 2026 18:14:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Internaţional]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=164151</guid>
		<description><![CDATA[Coptura a fost gustată de participanții la una dintre cele mai ample acțiuni gastronomice organizate cu ocazia Zilei Independenței a Ucrainei. Zilele trecute, ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Coptura a fost gustată de participanții la una dintre cele mai ample acțiuni gastronomice organizate cu ocazia Zilei Independenței a Ucrainei.</p>
<p data-path-to-node="2">Zilele trecute, Uniunea Femeilor Ucrainene din Austria a prezentat produse de patiserie ucrainene în cadrul unei inițiative numite „Plăcinta Independenței”, în cadrul unui eveniment internațional. Printre bunătăți s-a numărat, în mod special, o „baba neagră”, preparată după o rețetă tradițională din nordul Bucovinei. Acțiunea gastronomică a avut loc cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a Zilei Independenței a Ucrainei, fiind destinată comunității diplomatice internaționale reunite de Reprezentanța Permanentă a Ucrainei pe lângă organizațiile internaționale de la Viena.</p>
<p data-path-to-node="3">Acest lucru a fost comunicat pe pagina de Facebook a organizației.</p>
<p data-path-to-node="4">„Baba neagră” a fost preparată de Svitlana Savelieva, membră a Uniunii. „Conform surselor deschise care ne stau la dispoziție, evenimentul nostru vienez a devenit una dintre primele prezentări de amploare ale inițiativei „Plăcinta Independenței” în afara Ucrainei într-un astfel de format pentru o audiență internațională, prezentând diverse regiuni, rețete de familie și istorii”, au menționat reprezentanții Uniunii Femeilor Ucrainene din Austria în postarea lor.</p>
<p>Acțiunea de preparare a „Plăcintei Independenței” se desfășoară anual.</p>
<p data-path-to-node="7">Pe lângă „baba neagră”, ucrainencele au pregătit bunătăți după rețete uitate, adunate din diverse colțuri ale Ucrainei, datând din perioada secolului al XVII-lea și până în anii Holodomorului. Printre produsele de patiserie s-au numărat o plăcintă a grecilor din regiunea Azov, proveniți din Donețk-ul ocupat, precum și plăcinta familiei lui Ivan Franko.</p>
<p data-path-to-node="8">În total, pe aceeași masă au fost reunite zeci de istorii gastronomice din diferite epoci și regiuni Bucovina, Galiția, Volynia, Podolia, Transcarpatia, Donețk, Kiev,  Cernighiv, Rivne,  Ivano-Frankivsk și  Lviv, scrie „Șpaltî”.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/la-viena-a-fost-prezentata-placinta-independentei-care-a-inclus-baba-neagra-din-bucovina/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Trump vrea ca Ucraina să devină o „națiune mare”: Vitkoff și Kushner au făcut primele declarații la Kiev</title>
		<link>https://lyberti.com/trump-vrea-ca-ucraina-sa-devina-o-natiune-mare-vitkoff-si-kushner-au-facut-primele-declaratii-la-kiev/</link>
		<comments>https://lyberti.com/trump-vrea-ca-ucraina-sa-devina-o-natiune-mare-vitkoff-si-kushner-au-facut-primele-declaratii-la-kiev/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 06 Sep 2026 16:30:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=164148</guid>
		<description><![CDATA[În timpul negocierilor de pace de la Kiev din 6 septembrie, trimișii speciali americani Steve Vitkoff și Jared Kushner au făcut o serie ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În timpul negocierilor de pace de la Kiev din 6 septembrie, trimișii speciali americani Steve Vitkoff și Jared Kushner au făcut o serie de declarații referitoare la război. Potrivit lui Kushner, Donald Trump își dorește să vadă Ucraina drept o „națiune mare”.</p>
<p>El a făcut această declarație la masa negocierilor, informează Canalul 24.</p>
<p>În primul rând, Steve Vitkoff i-a mulțumit Președintelui pentru ospitalitate și a menționat că vizita în Ucraina a fost una foarte reușită. Potrivit acestuia, împreună cu Jared Kushner, a purtat negocieri substanțiale și importante, ale căror rezultate le dau speranță. Reprezentantul american a subliniat că echipa este pregătită să continue munca atât timp cât va fi nevoie.</p>
<p>La rândul său, Jared Kushner a declarat că este impresionat de curajul, inventivitatea și puterea ucrainenilor, care îi ajută să reziste de-a lungul anilor de război și să construiască un stat cu un potențial uriaș. „Curajul, inventivitatea și forța pe care ucrainenii le demonstrează pentru a trece prin ultimii ani de război și a dezvolta un stat mare, așa cum Ucraina are toate șansele să devină. Exact asta și-ar dori foarte mult președintele Trump”, a menționat Kushner. Potrivit lui, Donald Trump își dorește încheierea rapidă a războiului, oprirea pierderilor de vieți omenești și aducerea unei alinare familiilor ucrainene.</p>
<p>Kushner a adăugat că, după încheierea războiului, Președintele SUA ar dori să se concentreze pe dezvoltarea oportunităților de afaceri și investiționale, care ar putea apropia țările și ar contribui la dezvoltarea economică a Ucrainei. „Nu este vorba doar despre cum să punem capăt războiului actual, ci și despre cum să creăm condițiile și înțelegerile adecvate pentru o pace durabilă și stabilă”, a afirmat Kushner. El a mai menționat că echipa americană colaborează strâns cu partenerii din Germania, Franța și Marea Britanie, menținând totodată contacte regulate cu reprezentanții ucraineni.</p>
<p>Kushner a adăugat că părțile au o viziune comună asupra modului de a merge înainte și speră ca, în urma vizitei actuale, să găsească noi modalități de a avansa în procesul de negocieri. Potrivit acestuia, partea americană continuă să depună eforturi pentru a găsi o soluție care să permită punerea capăt războiului.</p>
<p>Amintim că, chiar în ajun, pe 5 septembrie, trimișii speciali ai lui Trump au efectuat o vizită și la Moscova, unde au purtat negocieri cu dictatorul rus. Putin a declarat că situația de discuție nu este simplă. Întâlnirea de la Kremlin a durat peste trei ore, iar părțile au discutat și despre potențiale proiecte ruso-americane de amploare. Emisarii lui Trump i-au promis dictatorului că vor lua în considerare observațiile sale.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/trump-vrea-ca-ucraina-sa-devina-o-natiune-mare-vitkoff-si-kushner-au-facut-primele-declaratii-la-kiev/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cum pot fi prevenite riscurile pentru copii a tehnologiilor digitale</title>
		<link>https://lyberti.com/cum-pot-fi-prevenite-riscurile-pentru-copii-a-tehnologiilor-digitale/</link>
		<comments>https://lyberti.com/cum-pot-fi-prevenite-riscurile-pentru-copii-a-tehnologiilor-digitale/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 06 Sep 2026 15:36:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Internaţional]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=164145</guid>
		<description><![CDATA[La Palatul Național al Românilor din Cernăuți a avut loc prezentarea unui nou proiect transfrontalier CROSSE-EDU LINK „Parteneriatul educațional transfrontalier, orientat la asigurarea ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La Palatul Național al Românilor din Cernăuți a avut loc prezentarea unui nou proiect transfrontalier CROSSE-EDU LINK „Parteneriatul educațional transfrontalier, orientat la asigurarea accesului la învățământul digital”. Proiectul se desfășoară în cadrul Programului Interreg VI-A România-Ucraina 2021-2027 și este finanțat de UE cu cofinanțare de către țările-participante la program. La implementarea proiectului participă Fundația ANNA din Suceava  în calitate de partener principal (președinte Nelu Todereanu), Centrul de Resurse și și Asistență Educațională  din Suceava (condus de Lăcrămioara Plugar), Centrul Regional de Servicii Sociale Cernăuți (condus de Svetlana Bostan), Societatea Tineretului român „Junimea”, (președinte Vitalie Zâgrea).  Bugetul proiectului este de 417.712 euro, dintre care partea comunitară asigură 375.940,21 euro, iar contribuția țărilor participante se cifrează la 41.771, 21 euro. Proiectul este prevăzut pentru o perioadă de 18 luni – de la 13.05.2026 până la 12.11.2027.</p>
<p>Scopul constă în îmbunătățirea accesului la instruire și pregătire profesională pentru maturi în regiunile de frontieră Suceava și Cernăuți pe calea dezvoltării inițiativelor comune și creării unei infrastructuri accesibile, în deosebi a instrumente digitale pentru instruirea online și susținere a părinților. Partenerii din Suceava și Cernăuți au accentuat că oportunitatea proiectului constă în aceea de a-i ajuta pe părinți  să dispună de instrumentele digitale pentru a-și protejeze copiii de riscurile cauzate de Internet. Nimeni nu neagă beneficiile tehnologiilor digitale, însă nu poate fi ignorată și partea negativă, or, fără măsurile de protecție tehnologiile pot deveni dăunătoare sănătății mintale și bunăstării emoționale ale generației tinere.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/cum-pot-fi-prevenite-riscurile-pentru-copii-a-tehnologiilor-digitale/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>MAE al Ucrainei: Rusia nu se află într-o poziție de a dicta condiții pentru încheierea războiului</title>
		<link>https://lyberti.com/mae-al-ucrainei-rusia-nu-se-afla-intr-o-pozitie-de-a-dicta-conditii-pentru-incheierea-razboiului/</link>
		<comments>https://lyberti.com/mae-al-ucrainei-rusia-nu-se-afla-intr-o-pozitie-de-a-dicta-conditii-pentru-incheierea-razboiului/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 06 Sep 2026 14:24:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=164142</guid>
		<description><![CDATA[Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiga, a declarat că dinamica de pe front nu indică o victorie a Rusiei în război. Potrivit ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiga, a declarat că dinamica de pe front nu indică o victorie a Rusiei în război. Potrivit acestuia, datele deschise arată o încetinire a ofensivelor rusești și pierderi semnificative ale trupelor ruse.</p>
<p>Acest lucru a fost comunicat de ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiga.</p>
<p>Conform declarațiilor lui Sybiga, în august 2026, raportul dintre teritoriile capturate de Rusia și cele recuperate de Ucraina a fost de aproximativ plus 5 kilometri pătrați în favoarea Federației Ruse.</p>
<p>Totodată, potrivit acestuia, trupele ruse au pierdut cel puțin 42 de mii de militari morți și răniți, aceasta fiind una dintre cele mai ridicate cifre lunare din timpul războiului la scară largă.</p>
<p>Sybiga a menționat, de asemenea, că în luna august Ucraina a efectuat un număr record de lovituri reușite cu mijloace cu rază lungă de acțiune asupra unor ținte militare legitime de pe teritoriul Rusiei – 70 de cazuri.</p>
<p>Potrivit datelor prezentate de șeful MAE, în primele opt luni ale anului 2026, ritmul mediu de înaintare al trupelor ruse a fost de 3,5 ori mai lent decât în 2025. În această perioadă, Rusia a capturat mai puțin de 0,2% din teritoriul suplimentar al Ucrainei.</p>
<p>Separat, Sybiga a declarat că, inclusiv în regiunea Donețk, unde Rusia și-a concentrat eforturile principale, trupele sale nu au obținut o breșă operativă și nu controlează încă aproximativ 20% din regiune.</p>
<p>„Indiferent de hărțile falsificate pe care generalii ruși i le arată lui Putin, realitatea de pe teren arată că el nu câștiga și nu va câștiga acest război”, a declarat Sybiga.</p>
<p>Ministrul a mai menționat că, din cauza problemelor economiei ruse și a incapacității Moscovei de a contracara loviturile ucrainene cu rază lungă de acțiune, situația pentru Federația Rusă nu va face decât să se înrăutățească.</p>
<p>În același timp, Sybiga a recunoscut că războiul rămâne extrem de dificil pentru Ucraina, pentru armata sa și pentru populația civilă. „Moscova nu se află într-o poziție puternică. Și cu siguranță nu este în poziția de a dicta condiții”, a subliniat șeful MAE.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/mae-al-ucrainei-rusia-nu-se-afla-intr-o-pozitie-de-a-dicta-conditii-pentru-incheierea-razboiului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cum a schimbat războiul piața culturilor agricole din regiunea Cernăuți</title>
		<link>https://lyberti.com/cum-a-schimbat-razboiul-piata-culturilor-agricole-din-regiunea-cernauti/</link>
		<comments>https://lyberti.com/cum-a-schimbat-razboiul-piata-culturilor-agricole-din-regiunea-cernauti/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 06 Sep 2026 08:34:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[ECONOMIE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=164139</guid>
		<description><![CDATA[După începutul invaziei la scară largă, cultivarea cerealelor tradiționale în regiunea Cernăuți a devenit mai puțin profitabilă. Declarația aparține fermierului Mykola Ilașciuk, conform ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>După începutul invaziei la scară largă, cultivarea cerealelor tradiționale în regiunea Cernăuți a devenit mai puțin profitabilă. Declarația aparține fermierului Mykola Ilașciuk, conform Suspilne. Au crescut cheltuielile pentru combustibil, îngrășăminte, uscarea și stocarea recoltei, în timp ce prețurile pentru o parte dintre cereale nu mai asigură rentabilitatea de altădată. Profitul agricultorilor a fost afectat și de o logistică mai complicată, precum și de schimbările de pe piața de export.</p>
<p>„Dacă înainte de invazia pe scară largă situația prețurilor la cereale era mai favorabilă, iar rentabilitatea se situa la nivelul de 70–80%, astăzi, în producția de grâu și orz, agricultorii ajung aproape la zero”, spune Ilașciuk. Din acest motiv, gospodăriile își schimbă structura culturilor și mizează pe culturi care pot aduce un profit mai mare. „Ei compensează această situație semănând culturi mai rentabile, cum ar fi soia, rapița, floarea-soarelui. Totuși, fermierii nu renunță complet la grâu și orz, deoarece aceste culturi sunt necesare pentru asolamentul culturilor și rămân importante pentru gospodării”, a adăugat Ilașciuk.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/cum-a-schimbat-razboiul-piata-culturilor-agricole-din-regiunea-cernauti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Punctul de trecere a frontierei cu România și-a suspendat activitatea din cauza unui atac rusesc</title>
		<link>https://lyberti.com/punctul-de-trecere-a-frontierei-cu-romania-si-a-suspendat-activitatea-din-cauza-unui-atac-rusesc/</link>
		<comments>https://lyberti.com/punctul-de-trecere-a-frontierei-cu-romania-si-a-suspendat-activitatea-din-cauza-unui-atac-rusesc/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 06 Sep 2026 08:20:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=164136</guid>
		<description><![CDATA[Inamicul a lansat un atac aerian asupra infrastructurii de frontieră din raionul Ismail. Trupele ruse au atacat infrastructura de frontieră din raionul Ismail ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Inamicul a lansat un atac aerian asupra infrastructurii de frontieră din raionul Ismail.</p>
<p>Trupele ruse au atacat infrastructura de frontieră din raionul Ismail (regiunea Odesa), drept urmare Punctul de trecere a frontierei „Orlivka” de la granița cu România și-a suspendat activitatea, comunică Administrația Raională de Stat Ismail pe Telegram.</p>
<p>Inamicul a lansat un atac aerian asupra infrastructurii de frontieră din raionul Ismail, se arată în comunicat. În legătură cu atacul, Punctul de trecere a frontierei „Orlivka” și-a suspendat temporar activitatea.</p>
<p>La sfârșitul lunii august, în regiunea Odesa, inamicul a lovit un punct de trecere a frontierei cu Moldova. Bombardamentele asupra Odesei, în special a infrastructurii maritime a Ucrainei, reprezintă ținte constante ale inamicului.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/punctul-de-trecere-a-frontierei-cu-romania-si-a-suspendat-activitatea-din-cauza-unui-atac-rusesc/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
