<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Libertatea Cuvântului (Cernăuți)</title>
	<atom:link href="https://lyberti.com/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://lyberti.com</link>
	<description>Ziar social-politic şi de cultură din regiunea Cernăuţi</description>
	<lastBuildDate>Fri, 20 Nov 2026 05:38:39 +0000</lastBuildDate>
	<language>ru-RU</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.2.39</generator>
	<item>
		<title>Misiunea de a întări imaginea României la Kiev și Harkov în toiul Primului Război Mondial (I)</title>
		<link>https://lyberti.com/misiunea-de-a-intari-imaginea-romaniei-la-kiev-si-harkov-in-toiul-primului-razboi-mondial-i/</link>
		<comments>https://lyberti.com/misiunea-de-a-intari-imaginea-romaniei-la-kiev-si-harkov-in-toiul-primului-razboi-mondial-i/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 20 Nov 2026 05:38:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166862</guid>
		<description><![CDATA[Anul 1917 – anul unor schimbări cruciale în istoria omenirii. Era în toi Primul Război Mondial. Armata română se afla în preajma marilor ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Anul 1917 – anul unor schimbări cruciale în istoria omenirii. Era în toi Primul Război Mondial. Armata română se afla în preajma marilor lupte de la Mărăști și Mărășești. Unii istorici îl consideră și „război pentru integrarea României”. În asemenea circumstanțe grupuri de profesori universitari au primit misiunea de a propaga România în țări europene, în deosebi în Franța. Adică să facă auzit glasul culturii române într-o limbă occidentală. La  fel, s-a pregătit o asemenea misiune și în Rusia. În componența ei au fost propuși M. Dragomirescu – pentru literatura universală, D. Pompeiu – pentru științele exacte, O. Densușeanu –  pentru filologia romană și română, Gh. Murnu – pentru arheologie și istorie, Gh. Morgoci – pentru geografie, C. Petrescu – pentru artă, Gh. Popa – pentru învățământ, secretar fiind F. Levrun. În lucrarea sa memorialistică „Amintiri din propagandă în Rusia (1917)”, care a văzut lumina tiparului în 1928, profesorul de la Universitatea din București, Mihail Dragomirescu, menționează că misiunea nu s-a putut înfiripa și au fost reduse proporțiile ei. „Singurii, care am putut pleca împreună am fost eu, care mă duceam, după cum îmi propusem, la Harkov, și O. Densușeanu, care mergea la Moscova”, a precizat autorul memoriilor.</p>
<p>În vara anului 1917, Mihail Dragomirescu a ajuns la Kiev. Cu privirea atentă de călător el observase că „pretutindeni se simțea o atmosferă turbure, în care aspirațiile ucrainenilor de a deveni un popor de sine stătător se încrucișau cu dârzele aventuri socialiste, ce aveau să devină, mai târziu, bolșevism. Kievul urla de mitinguri. La fiecare colț de stradă vedeai câte un soldat urcat pe o piatră sau treaptă de scară și perotând în fața unei mulțimi, care-și îngroșa rândurile. Am avut la început impresia că nu e țară pe lume, care să aibă mai mulți oratori decât Rusia. Mai pe urmă, când am început să pricep mai bine ruseasca vorbită, am văzut că volubilitatea și energia vorbirii celor mai mulți oratori provenea din faptul că repetau de sute de ori  aceleași clișee în legătură cu doctrinele lui Marx, cu pacea, „fără anexiuni și contribuțiuni”, cu apeluri la muncitorime să se organizeze, cu îndemnuri la independența Ucrainei”.</p>
<p>Profesorul bucureștean descrie în continuare impresiile pe care i le-a produs orașul Kiev. „Kievul este unul dintre cele mai frumoase orașe ale lumii. De departe te izbește numeroasele turnuri de aur ale bisericilor și cu deosebire grupul Precistei, mănăstirea renumită și veche de sute de ani din apropierea orașului&#8230; Dar cum intri în oraș, te minunezi de lungimea nesfârșită a bulevardelor largi din jurul lui, de mărimea construcțiilor, dar mai cu seamă de marele bulevard al Creștinilor, care duce la „Grădina publică” de pe marginea Niprului. Această grădină este unică în felul ei. Frumusețea o face apele bogate ale Niprului, care jos sub verdeață, bat pântecele vapoarelor și trec cu putere sub poduri mărețe. În această grădină războiul nu se simte câtuși de puțin. În fiecare zi se dau concerte sub aer liber cu muzică germană  – concerte după toate regulile artei, vizitate de o lume imensă, care, apoi, umple restaurantele elegante. Acolo am auzit admirabila muzică așa de expresivă, scrisă de un francez, pe cuvintele baladei atât de cunoscută a lui Goethe „Ucenicul vrăjitor”. Oricât de  frumos ar fi fost Kievul  și oricât de plăcută viața în sânul lui, pe vreme de război, – tot nu puteam rămâne mai mult într-însul. Mă chema Harkovul”.</p>
<p>Drumul parcurs de la Kiev la Harkov a fost caracterizat de Mihail Dragomirescu drept un drum „de la civilizație spre orientul semicivilizat”. El scrie: „În Harkov, oraș jumătate ultra-modern, jumătate oriental-lipovenesc, n-am stat nici două săptămâni. La 24 iunie am plecat cu familia Prodan în vilegiatură, la 70 de kilometri de Harkov, pe malul Donețului la Kocetok. De-acolo veneam din când în când la oraș pentru treburile în legătură cu publicarea articolelor și cu viața ce duceam acolo. Kocetokul, unde a trebuit să stăm zece luni, era o stație climaterică, pe care aș puteau-o compara cu Câmpina. În acest colț de pământ locuiesc – având vile proprii – foști miniștri, profesori universitari, generali și înalți funcționari, ca în orice localitate aleasă de vară. Ea se află la trei kilometri de Ciuguevo, cu vestitele grădini ale Caterinei celei Mari, cu o cetate, cu școală militară și cu două biserici  – adevărate monumente – cu clopote de argint, ce-n zilele de sărbătoare, se aud melodioase în pădure. Viața la Kocetok se face din ce în ce mai scumpă. Trebuie să ne restrângem. Ne-am mutat la Makarenka, „vrăjitoarea”, cum îi zicea satul, singura bolșevică, în acea vreme  prin meleagurile acelea”.</p>
<p>Profesorul de la București era mâhnit de faptul că Pogodin de la „Russkaia jizni” („Viața rusească”) nu-i publica articolul în chestiunea evreiască, la care adăugă și faptul ruperii frontului rusesc la Tarnopole (astăzi – Ternopil – <strong>n.a</strong>.)  în Galiția. „Dacă nemții cuprind Galiția, vor cuprinde și Bucovina, și partea de sus a Moldovei, cu Dorohoiul nostru, unde unicul mei fiu, în etate de 16 ani, era secretarul unui spital militar. La 11 spre 12 iulie am plecat noaptea la Harkov, ca să aflu vești de la Pogodin. Și astfel am primit vestea ofensivei de la Mărăști – începută atunci, dar din   nefericire nu destul puternică ca să contrabalanseze Tarnopole”, considera Mihail  Dragomirescu.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a> </strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/misiunea-de-a-intari-imaginea-romaniei-la-kiev-si-harkov-in-toiul-primului-razboi-mondial-i/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Parteneriat municipal lituanian-ucrainean 2026</title>
		<link>https://lyberti.com/parteneriat-municipal-lituanian-ucrainean-2026/</link>
		<comments>https://lyberti.com/parteneriat-municipal-lituanian-ucrainean-2026/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 20 Nov 2026 05:33:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SOCIAL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166859</guid>
		<description><![CDATA[A avut loc o întâlnire online între reprezentanții CT Noua Suliță și cei ai municipalității orașului lituanian înfrățit Joniškis, în cadrul căreia au ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>A avut loc o întâlnire online între reprezentanții CT Noua Suliță și cei ai municipalității orașului lituanian înfrățit Joniškis, în cadrul căreia au fost discutate posibilitățile de participare la concursul „Parteneriat municipal lituanian-ucrainean 2026”. Participanții la întâlnire s-au familiarizat cu condițiile concursului, au discutat realizările comune și direcțiile de perspectivă ale cooperării și au analizat, de asemenea, conceptul viitorului proiect, care va sta la baza pregătirii unei cereri comune.</p>
<p>Concursul, al cărui buget total se ridică la 850 de mii de euro, are ca scop consolidarea capacității instituționale și administrative a comunităților ucrainene prin schimb de experiență cu municipalitățile lituaniene. Este prevăzut un sprijin prin granturi cuprins între 10 și 100 de mii de euro pentru un proiect. O condiție obligatorie este parteneriatul comunității ucrainene cu o municipalitate lituaniană, care are calitatea de solicitant.</p>
<p>Cooperarea cu orașul Joniškis, consfințită printr-un acord de parteneriat, deschide pentru comunitatea Noua Suliță noi oportunități de atragere a expertizei internaționale, a resurselor financiare și a practicilor moderne de management municipal. O astfel de interacțiune nu reprezintă doar un schimb de experiență între comunitățile celor două țări, ci și o șansă reală de a transforma ideile comune în soluții practice, orientate spre îmbunătățirea calității serviciilor, dezvoltarea infrastructurii locale și creșterea bunăstării locuitorilor.</p>
<p>Participarea la concurs poate deveni un nou pas important în consolidarea legăturilor internaționale și în realizarea priorităților de dezvoltare ale CT Noua Suliță, se menționează în postarea pe Facebook a Comunității.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/parteneriat-municipal-lituanian-ucrainean-2026/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Musk a început să vorbească pe vocea lui Putin. Ministrul polonez Sikorski i-a închis gura</title>
		<link>https://lyberti.com/musk-a-inceput-sa-vorbeasca-pe-vocea-lui-putin-ministrul-polonez-sikorski-i-a-inchis-gura/</link>
		<comments>https://lyberti.com/musk-a-inceput-sa-vorbeasca-pe-vocea-lui-putin-ministrul-polonez-sikorski-i-a-inchis-gura/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 20 Nov 2026 05:24:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166856</guid>
		<description><![CDATA[Ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a infirmat afirmația miliardarului american, Elon Musk, privind o presupusă lovitură de stat organizată de SUA ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a infirmat afirmația miliardarului american, Elon Musk, privind o presupusă lovitură de stat organizată de SUA în Ucraina în anul 2014. Diplomatul polonez l-a îndemnat să nu mai răspândească propagandă rusă și a declarat că s-a aflat personal la Kiev în timpul Revoluției Demnității. Despre aceasta Sikorski a scris pe rețeaua de socializare X.</p>
<p>Ministrul polonez a subliniat că evenimentele din 2014 din Ucraina nu au fost o lovitură de stat. El a amintit, de asemenea, despre rolul SUA în timpul protestelor în masă de pe Maidan și despre violențele comise de atunci de puterea prorusă a lui Viktor Ianukovici. „Am fost acolo și în 2014, la Kiev, nu a existat nicio lovitură de stat. Iar contribuția SUA la oprirea uciderilor în masă ale ucrainenilor pe Maidan, comise de președintele prorus Ianukovici, a constat în faptul că Victoria Nuland împărțea prăjituri pe străzi și spunea: «La naiba cu UE»”, a scris Sikorski.</p>
<p>Astfel, șeful diplomației poloneze a reacționat public la afirmațiile lui Elon Musk privind o presupusă implicare a Washingtonului în schimbarea puterii din Ucraina în 2014 și i-a cerut miliardarului american să înceteze să mai promoveze narațiuni propagandistice rusești.</p>
<p>Miliardarul american Elon Musk a declarat că Statele Unite ar fi organizat înlăturarea de la putere a președintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, în anul 2014. Totodată, el a recunoscut că Rusia este agresorul în războiul împotriva Ucrainei, dar a susținut că acest lucru nu anulează responsabilitatea SUA pentru evenimentele din timpul Revoluției Demnității.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/musk-a-inceput-sa-vorbeasca-pe-vocea-lui-putin-ministrul-polonez-sikorski-i-a-inchis-gura/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CAFEAUA DE DIMINEAȚĂ</title>
		<link>https://lyberti.com/cafeaua-de-dimineata-271/</link>
		<comments>https://lyberti.com/cafeaua-de-dimineata-271/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 20 Nov 2026 05:15:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Diverse]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166852</guid>
		<description><![CDATA[O sticlă aruncată în necunoscut În 2014, doi pescari din Indonezia au rămas în mijlocul Oceanului Indian după ce barca lor s-a scufundat ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O sticlă aruncată în necunoscut</strong></p>
<p>În 2014, doi pescari din Indonezia au rămas în mijlocul Oceanului Indian după ce barca lor s-a scufundat în timpul unei furtuni violente. Au supraviețuit câteva zile agățați de o bucată de plută, fără apă potabilă și fără mâncare. Pe măsură ce orele treceau și soarele dogorea necruțător, disperarea a început să le ia mințile – unul dintre ei voia să renunțe și să se lase dus de val. În ultima lor clipă de luciditate, au scris un mesaj pe o bucată de hârtie ruptă dintr-un carnet de navigație, au pus-o într-o sticlă goală găsită plutind pe apă și au aruncat-o în valuri, fără nicio garanție că o va vedea cineva.</p>
<p>Gestul părea absurd și inutil. Însă, două zile mai târziu, sticla a ajuns la țărm, fiind găsită de un alt pescar care a alertat imediat paza de coastă. Salvatorii i-au găsit la timp. Ceea ce părea un ultim act disperat s-a transformat în puntea care i-a întors la viață.</p>
<p>Speranța este singurul lucru mai puternic decât frica. Oricât de întunecat ar părea tunelul, o singură scânteie de voință poate schimba întregul deznodământ.</p>
<p><em>(Din rețelele de socializare) </em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-166854" src="http://lyberti.com/wp-content/uploads/2026/11/1-CAFEA-13.jpg" alt="1 CAFEA 1" width="371" height="353" /></p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/cafeaua-de-dimineata-271/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>20 NOIEMBRIE – ISTORICUL ZILEI</title>
		<link>https://lyberti.com/20-noiembrie-istoricul-zilei/</link>
		<comments>https://lyberti.com/20-noiembrie-istoricul-zilei/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 20 Nov 2026 04:57:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166849</guid>
		<description><![CDATA[La 10/20 noiembrie 1688, s-a încheiat tipărirea Bibliei de la București, cunoscută și sub numele de Biblia lui Șerban Cantacuzino. Lucrarea a reprezentat ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La 10/20 noiembrie 1688, <strong>s-a încheiat tipărirea Bibliei de la București,</strong> cunoscută și sub numele de Biblia lui Șerban Cantacuzino. Lucrarea a reprezentat o realizare fundamentală pentru cultura românească, contribuind la unificarea limbii literare și la dezvoltarea tradiției tipografice din Țările Române. Tipărirea volumului monumental in-folio — cu peste 900 de pagini culese pe două coloane cu litere chirilice — fusese începută cu un an înainte, în noiembrie 1687, dar s-a încheiat la doar douăsprezece zile după moartea subită a lui Șerban Cantacuzino, survenită la 29 octombrie/8 noiembrie 1688; domnitorul care patronase întreaga întreprindere nu a mai apucat să o vadă gata, volumul ieșind de sub tipar deja sub domnia succesorului său, Constantin Brâncoveanu, cel care supraveghease ediția din funcția de mare logofăt.</p>
<p>La 9/20 noiembrie 1710, <strong>Imperiul Otoman a declarat război Rusiei</strong>, pe fondul rivalităților dintre sultanul Ahmed al III-lea și țarul Petru cel Mare. Conflictul avea să implice direct Moldova, după ce domnitorul Dimitrie Cantemir a încheiat în 1711 o alianță cu Rusia, urmată de înfrângerea de la Stănilești și de exilul său. Potrivit uzanței otomane a epocii, declarația de război a fost urmată imediat de arestarea și întemnițarea ambasadorului rus la Constantinopol, Piotr Tolstoi — strămoș direct al scriitorului Lev Tolstoi —, în fortăreața celor Șapte Turnuri (Yedikule); în pregătirea aceleiași campanii, Poarta avea să îl instaleze la doar câteva zile distanță pe Dimitrie Cantemir pe tronul de la Iași tocmai pentru că îl socotea un om de încredere menit să-l supravegheze pe Constantin Brâncoveanu, un calcul diplomatic care s-a întors spectaculos împotriva sultanului.</p>
<p>La 20 noiembrie 1911, la Cernăuți,  s-a născut <strong>Radu Grigorovici</strong>, fizician, membru titular (din 1990) și vicepreședinte (1990–1994) al Academiei Române. A studiat la Universitatea din Cernăuți, obținând în 1931 licența în Științe Chimice iar în 1934 licența în Științe Fizice. La aceeași universitate, a fost apoi preparator la Laboratorul de fizică experimentală al profesorului Eugen Bădărău. În 1938 a obținut titlul de Doctor în Științe Fizice cu disertația Potențialul disruptiv în vapori de mercur. A urcat treptele ierarhiei universitare, devenind conferențiar în 1949. A fost constrâns, din motive politice, să renunțe la cariera universitară. S-a retras în activitatea de cercetare, devenind șef de secție și apoi director adjunct științific la Institutul de Fizică București al Academiei RPR. A adus contribuții fundamentale la fizica semiconductorilor amorfi, fiind considerat fondatorul școlii românești de cercetare în domeniu. A publicat studii și documente despre Bucovina natală. A decedat la 1 august 2008,la  București.</p>
<p>La 20 noiembrie 1932, în vârstă de 90 de ani, a încetat din viaţă <strong>Iacob Negruzzi</strong>, scriitor român, academician şi profesor universitar la Iaşi. Iacob Negruzzi, fiul scriitorului Costache Negruzzi, a fost unul dintre întemeietorii Societăţii „Junimea”, redactor la revista „Convorbiri literare”. El s-a născut la 31 decembrie 1842, la Iaşi. În anul 1853 este trimis de tatăl său în Germania la învăţătură, unde studiază dreptul, obținând doctoratul în 1863. Revenit în Moldova, Iacob Negruzzi devine profesor de drept comercial la Universitatea din Iași. În anul 1884 se mută la Facultatea de Drept a Universității din București, unde profesează până în 1897, când a ieșit la pensie.</p>
<p>În anul 1863 Iacob Negruzzi, împreună cu Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Vasile Pogor şi Theodor Rosetti, pune bazele Societății culturale „Junimea” și ale revistei acesteia „Convorbiri literare”, pe care o conduce timp de 28 de ani (1867 — 1895). Revista își propunea discutarea unor probleme lingvistice, organizarea unor cenacluri prin care să răspândească idei, cunoștințe de literatură, istorie, economie, politică și să promoveze noi valori din cultura românească. Iacob Negruzzi a fost un excelent conducător de revistă, un organizator plin de talent, el atrăgând aici spiritele cele mai alese, al căror talent era descoperit cu o intuiție sigură.  După cum vor scrie mai târziu istoricii literari, apariţia, existenţa şi continuitatea „Convorbirilor literare” şi a „spiritului convorbirist”, a „Convorbirilor” într-un interval de timp care a depăşit un secol şi jumă­tate, este opera exclusivă a lui Iacob Negruzzi, primul ei redactor şi director. Aceste pagini sunt o încercare de contextualizare şi afirmare a rolului jucat de Iacob Negruzzi la „Junimea”, prin excelenţă la „Convorbiri literare”, revistă căreia dacă nu i-ar fi asigurat consistenţa, deschi­derea naţională şi o remarcabilă continuitate, istoria literaturii române din ultimul veac şi jumătate ar fi arătat cu totul altfel şi sigur mai săracă.</p>
<p>Ca scriitor, Iacob Negruzzi debutează în anul 1866, în „Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, care apărea la Cernăuţi. Scrie poezii lirice, balade, idila „Miron și Florica” (1870), satire, epistole, schițe, romanul „Mihai Vereanu” (1873), piese de teatru, memoriale de călătorii și un volum de memorii întitulat sugestiv „Amintiri de la Junimea” (1921).</p>
<p>Ca membru al Partidului Conservator, Iacob Negruzzi a fost de mai multe ori deputat ori senator de Iaşi, dar nu s-a remarcat în această calitate, este memorabilă doar intervenția sa din anul 1888 pentru acordarea unei pensii viagere poetului Mihai Eminescu.</p>
<p>În 1881 Iacob Negruzzi devine membru titular al Academiei Române,  fiind de mai multe ori vicepreședinte al acestei prestigioase instituții, de două ori conducând-o în calitate de președinte și secretar general.</p>
<p>Acest „gospodar al vieții culturale”, după cum îl numea Eugen Lovinescu, a contribuit la răspândirea ideologiei junimiste prin toate scrierile lui și, mai ales, a fost unul dintre cei mai activi susținători ai adepților proaspăt recrutați, făcând din ei scriitori de o importantă valoare.</p>
<p>La 20 noiembrie 2010  a decedat soprana româna  <strong>Roxana Briban</strong>.  Ea s-a născut la Bucureşti la 28 octombrie 1971.  A fost solistă a Operei Naţionale din Bucureşti  (2000-2009) și colaboratoare  a Operei de Stat din Viena (2003-2010). Roxana Briban se dedică vieții muzicale încă de la vârsta de 6 ani, prin studiul viorii și cel al cântului, devenind în scurt timp solistă a Corului de Copii al Radiodifuziunii Române, cu care susține peste 300 de concerte în țară și în străinătate. Absolvă Universitatea de Muzică din București în anul 2000. Imediat după absolvire, debutează ca solistă a Operei Naționale din București, cu rolul Contesei din opera „Nunta lui Figaro” de W.A. Mozart. Începutul carierei internaționale este marcat de debutul la Wiener Staatsoper, în anul 2003, cu rolul Micaela, din opera „Carmen” de Georges Bizet. De atunci, soprana româncă devine invitat permanent al scenei vieneze, încheind contracte până în stagiunea 2009-2010. Pe data de 20 noiembrie 2010, soprana Roxana Briban încetează din viață, la vârsta de 39 ani. După aproape un an de inactivitate profesională, motivată de întreruperea angajamentului fix pe care îl avusese cu Opera Naţională Bucureşti, încă din anul 2000, pe fondul cererilor de reziliere a contractelor internaționale primite în decurs de un an, artista decide să-și pună capăt zilelor.</p>
<p><strong>Evenimente istorice din ziua de 20 noiembrie</strong>:</p>
<p>284: Potrivit cronologiei istorice consemnate de Lactantius și coroborate cu papirusuri egiptene, Dioclețian a fost proclamat împărat de trupele sale, deschizând o perioadă de reforme profunde ale Imperiului Roman. Avea să reorganizeze din temelii administrația și armata, să introducă sistemul tetrarhiei și să inițieze una dintre cele mai ample persecuții împotriva creștinilor din Antichitate.</p>
<p>1815: Este semnat al doilea Tratat de la Paris, care încheie epoca războaielor napoleoniene. După înfrângerea definitivă a lui Napoleon Bonaparte la Waterloo, Franța a semnat un nou tratat de pace cu puterile europene învingătoare. Documentul a impus pierderi teritoriale, despăgubiri și ocupație militară temporară, consolidând noua ordine politică europeană stabilită după prăbușirea Imperiului Napoleonian.</p>
<p>1858:  S-a născut scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf, autoarea cunoscutei cărți Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia. În 1909 avea să devină prima femeie distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură, iar în 1914 prima femeie aleasă membră a Academiei Suedeze. Cartea care a făcut-o celebră în toată lumea nu a pornit ca un simplu basm, ci ca o comandă primită în 1902 din partea Asociației Învățătorilor din Suedia, care îi ceruse un manual de geografie captivant pentru școlile primare; iar în 1940, cu puțin înainte de a muri, scriitoarea și-a donat medalia de aur a Premiului Nobel pentru a fi valorificată în sprijinul Finlandei în Războiul de Iarnă, însă autoritățile suedeze au strâns suma din alte surse și i-au înapoiat medalia.</p>
<p>1889:  Se naște Edwin Hubble, astronomul care a schimbat înțelegerea Universului.  Edwin Powell Hubble s-a născut în statul american Missouri, urmând să devină unul dintre cei mai influenți astronomi ai secolului XX. Cercetările sale au demonstrat existența galaxiilor dincolo de Calea Lactee și au furnizat dovezi esențiale pentru expansiunea Universului; celebrul telescop spațial Hubble îi poartă numele.</p>
<p>1910: Moare Lev Tolstoi, unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii universale. Autorul romanelor Război și pace și Anna Karenina a murit la vârsta de 82 de ani, în casa șefului stației feroviare Astapovo, după ce își părăsise locuința. Moartea sa a provocat un ecou internațional uriaș, Tolstoi fiind considerat deja unul dintre marii gânditori morali și literari ai epocii moderne.</p>
<p>1917: Rada Centrală de la Kiev a proclamat Republica Populară Ucraineană, pe fondul prăbușirii Imperiului Rus și al Revoluției bolșevice. Inițial, republica era concepută în cadrul unei federații cu Rusia, independența deplină fiind declarată ulterior, în ianuarie 1918, evenimentul rămânând important și pentru înțelegerea transformărilor politice de la frontierele istorice ale României. Documentul de proclamare — al Treilea Universal — a fost emis la mai puțin de două săptămâni de la lovitura de stat bolșevică de la Petrograd și a introdus prevederi neobișnuit de avansate pentru 1917: abolirea pedepsei cu moartea, ziua de muncă de opt ore, desființarea proprietății private asupra marilor moșii și garantarea autonomiei național-personale pentru minoritățile rusă, poloneză și evreiască.</p>
<p>1918: Consiliul Național Român Central a convocat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, programată pentru 18 noiembrie/1 decembrie. Documentul a reprezentat un pas hotărâtor spre unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România și chema reprezentanții românilor să decidă viitorul politic al provinciilor.</p>
<p>1945: Începe Procesul de la Nürnberg împotriva principalilor lideri naziști.  Tribunalul Militar Internațional și-a început lucrările la Nürnberg, unde lideri importanți ai regimului nazist au fost judecați pentru crime împotriva păcii, crime de război și crime împotriva umanității.</p>
<p>1959:  ONU adoptă Declarația Drepturilor Copilului.  Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Declarația Drepturilor Copilului, document care afirma dreptul copiilor la protecție, educație, sănătate și dezvoltare în condiții de demnitate.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/20-noiembrie-istoricul-zilei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce a obținut de fapt Putin în China și de ce ar trebui ca Ucraina și Europa să fie în alertă</title>
		<link>https://lyberti.com/ce-a-obtinut-de-fapt-putin-in-china-si-de-ce-ar-trebui-ca-ucraina-si-europa-sa-fie-in-alerta/</link>
		<comments>https://lyberti.com/ce-a-obtinut-de-fapt-putin-in-china-si-de-ce-ar-trebui-ca-ucraina-si-europa-sa-fie-in-alerta/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Nov 2026 16:06:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166846</guid>
		<description><![CDATA[În ajunul „săptămânii summit-urilor” din a doua decadă a lunii noiembrie, care a inclus reuniunea ASEAN din Filipine și summit-ul APEC din Shenzhen, ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În ajunul „săptămânii summit-urilor” din a doua decadă a lunii noiembrie, care a inclus reuniunea ASEAN din Filipine și summit-ul APEC din Shenzhen, experții și comentatorii pronosticau la întrecere formatele posibilelor negocieri, ordinea de zi a acestora și rezultatele așteptate. Principala intrigă era participarea la aceste evenimente a președintelui Donald Trump, care, pentru prima dată după înfrângerea zdrobitoare a republicanilor în alegerile intermediare pentru Congres, a plecat într-un turneu extern – de data aceasta asiatic –, iar întâlnirile sale cu liderii RP Chineze, Federației Ruse, Indiei, Japoniei și ai altor țări-cheie din regiunea Indo-Pacific urmau să ofere un răspuns la întrebarea încotro se va îndrepta acum politica SUA.</p>
<p>ASEAN este o grupare extrem de importantă pentru SUA din perspectiva îngrădirii apetiturilor RP Chineze în Asia de Sud-Est. Totuși, Trump a sosit de fapt la Manila abia în ultima zi și, în mare parte, pentru a organiza primul său summit al liderilor Dialogului Patrilateral de Securitate. Aceasta a fost prima întâlnire la nivel înalt a șefilor SUA, Japoniei, Indiei și Australiei (Quad ) din ultimii doi ani și prima de la revenirea lui Trump la Casa Albă în ianuarie 2025. În cadrul summit-ului s-au discutat securitatea rutelor maritime comerciale, protejarea navelor comerciale împotriva atacurilor, reziliența lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice și cooperarea în domeniul tehnologiilor și infrastructurii.</p>
<p>Precedenta întâlnire a liderilor Quad avusese loc în septembrie 2024, sub conducerea lui Joe Biden. Summit-ul din 2025, pe care urma să îl găzduiască India, nu a avut loc din cauza divergențelor și tensiunilor din relațiile americano-indiene pe fondul politicii tarifare a Washingtonului și al disputelor privind achizițiile de petrol rusesc. Pe parcursul celui de-al doilea mandat prezidențial, Trump a acordat grupărilor multilaterale mult mai puțină atenție decât predecesorul său, transferând activitatea de bază în cadrul Quad Secretarului de Stat, Marco Rubio. Unii diplomați și experți au criticat Casa Albă pentru slăbirea coordonării cu aliații pe fondul contactelor bilaterale ale lui Trump cu liderul RP Chineze, Xi Jinping. La Casa Albă respingeau criticile, susținând că nicio administrație nu a făcut mai mult pentru dezvoltarea cooperării în cadrul Quad decât echipa lui Trump (chiar el a relansat formatul în 2017, după o pauză de zece ani). Într-adevăr, în ciuda absenței summit-ului liderilor, în perioada 2025–2026 au avut loc în mod regulat întâlniri ale miniștrilor de externe din țările Quad, deși este greu de numit consecințele lor reale, în afara unor exerciții militare episodice. De data aceasta, chiar și la cel mai înalt nivel, situația a rămas neschimbată — există o incertitudine prea mare și neînțelegeri prea profunde între membrii asocierii. Totodată, în timpul pregătirii întâlnirii de la Manila, s-a aflat că SUA, Japonia, Australia și Filipine au ajuns la un acord privind crearea în Filipine a unui centru comun de coordonare a apărării, care ar trebui să îmbunătățească semnificativ schimbul de informații de recunoaștere și să sporească nivelul de supraveghere a bazinului Mării Chinei de Sud. Beijingul cu greu a primit această veste cu entuziasm.</p>
<p>Printre deciziile adoptate la summit-ul ASEAN de la Manila în formatul Japonia–ASEAN atrage atenția aprobarea inițiativei Japoniei și Filipinelor privind crearea unei rezerve comune de petrol și coordonarea utilizării acesteia în cazul escaladării situației din Orientul Mijlociu. Au fost discutate și o serie de alte inițiative de cooperare economică, inclusiv în domeniul energiei și al noilor tehnologii.</p>
<p>Imediat după summit-ul de la Manila, Trump a plecat în orașul chinez Shenzhen pentru a participa la summitul APEC. În presa mondială s-a discutat îndelung, detaliat și sub toate aspectele posibile despre posibilitatea desfășurării, în marja acestui summit, a unei întâlniri trilaterale a liderilor SUA, Chinei și Rusiei. Putin își dorea foarte mult această întâlnire (de fapt, el a fost și inițiatorul ei), desfășurarea ei a fost susținută de Trump, iar până în ultimul moment nu a fost de acord cu ea Xi Jinping. Putin ar fi vrut să vorbească despre încetarea războiului împotriva Ucrainei și despre arhitectura europeană de securitate, iar Trump — despre limitarea armamentului nuclear. Xi Jinping nu voia să vorbească nici despre Ucraina, nici despre armamentul nuclear, dar a acceptat discutarea „securității globale”. China nu este interesată de încetarea războiului din Ucraina, deși nu va susține o escaladare. Cu o mână, RP Chineză livrează Rusiei toate componentele necesare pentru război, iar cu cealaltă — transformatoare Ucrainei pentru refacerea sistemului energetic distrus de ruși și componente pentru drone. China nu intenționează să își limiteze potențialul nuclear, având de zece ori mai puține focoase decât Moscova și Washingtonul. Până la urmă, întâlnirea a avut loc, iar aceasta a devenit principala intrigă a întregului turneu.</p>
<p>În lipsa unui regulament clar și a unei ordini de zi convenite, Xi a descris întâlnirea istorică cu Putin și Trump de la Shenzhen ca pe una care creează noi oportunități pentru participanții săi. În opinia sa, „interacțiunea pozitivă” între marile puteri este obligatorie, iar marile puteri poartă o responsabilitate deosebită. El a adăugat că China și-a dezvoltat parteneriatul cu Rusia „pentru o nouă eră” și construiește „relații constructive și stabilite strategic” cu SUA. Xi a subliniat, de asemenea, că China, Rusia și SUA trebuie să dea un exemplu, „cooperând pentru soluționarea problemelor globale, apărând împreună pacea și stabilitatea mondială”.</p>
<p>La rândul său, Putin a declarat că Rusia, China și SUA pot contribui la consolidarea stabilității globale dacă vor coopera constructiv. Putin nu a detaliat ce anume înțelege prin stabilitate globală. El a menționat, de asemenea, „victoria comună în cel de-al Doilea Război Mondial” — cum altfel? Unele instituții media au relatat că Trump a criticat „unele instituții globaliste” care își depășesc atribuțiile, având în vedere Curtea Penală Internațională. Este greu de imaginat un cadou mai bun pentru Putin.</p>
<p>În timpul întâlnirii, Donald Trump a subliniat că cele trei țări au oportunități unice de a discuta despre felul cum să reducă numărul armelor nucleare și să diminueze riscurile. Xi Jinping i-a răspuns că arma nucleară este un rău și că trebuie să se renunțe complet la ea. Trump a spus că a renunța la arma nucleară nu este ușor, dar este vital să se lucreze împreună pentru combaterea amenințării proliferării armelor nucleare în alte țări, în special în Iran.</p>
<p>Este pe deplin evident că în timpul summit-ului „istoric” nu au fost adoptate și nici nu puteau fi adoptate decizii comune. Totodată, însuși faptul desfășurării lui i-a adus beneficii lui Putin, care de acum înainte, în ochii cuiva, poate părea egalul liderilor celor două state conducătoare ale lumii. Rusia nu corespunde nici SUA, nici RP Chineze la niciun parametru, în afară de arma nucleară. Adică mesajul care se citește fără traducător este exact opusul celor spuse de Trump și Xi: arma nucleară este calea spre un loc la masă, și nu în meniu. Este de așteptat ca de acum înainte toate resursele informaționale proruse să lanseze o campanie globală de readucere a lui Putin în politica mondială și de legitimare de facto a cererilor sale în chestiunile de securitate — atât europene, cât și globale. Europenii ar fi trebuit să condamne încercările de a se negocia „în trei” în chestiuni în care UE joacă unul dintre rolurile principale, însă întrebarea dacă merită să sperăm la o reacție cu adevărat fermă rămâne deschisă.</p>
<p>În ajunul întâlnirii în trei, au avut loc întrevederi separate în formatele Putin — Trump, Putin — Xi Jinping, Trump — Xi Jinping. În afară de declarația lui Trump că el și Putin sunt „buni prieteni” și de mult timp, aceste summit-uri pregătitoare nu au adus nicio altă noutate. Nu s-a luat nicio decizie nici măcar privind prelungirea „armistițiului tarifar” dintre SUA și RP Chineză, care expiră în ianuarie. În schimb, au fost multe fotografii și evenimente în cadrul cărora s-a luat masa, în timpul cărora protocolul chinez a demonstrat minuni de echilibristică, separându-l peste tot unde era posibil pe Putin de cei doi lideri ai lumii contemporane — Trump și Xi Jinping. Acest lucru le-a reușit mult mai bine decât comunității mondiale — să mențină izolarea criminalului internațional, iar țara agresoare — departe de revenirea în „prima ligă”.</p>
<p>Merită menționat încă un fapt, nu tocmai plăcut: la Shenzhen s-au întâlnit doamna prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi, și Vladimir Putin. A fost prima întâlnire a liderilor Japoniei și Federației Ruse din 2019. Rusia a șantajat în ultima perioadă Japonia prin arestarea unui jurnalist de la „Hokkaido Shimbun”, acuzat de spionaj, precum și prin exproprierea proprietății companiei Japan Tobacco International, 37% din acțiunile căreia aparțin guvernului Japoniei. Compania a înregistrat deja pierderi contabile de aproape 9 miliarde de dolari. Sanae Takaichi a ridicat aceste probleme în fața lui Putin, care, ca răspuns, și-a exprimat îngrijorarea față de revizuirea documentelor strategice de apărare ale Japoniei. Nu există nicio îndoială că niciuna dintre solicitările Japoniei nu va fi luată în considerare. Totuși, însuși faptul acestei întâlniri, alături de formatul trilateral care a avut loc pentru prima dată în istorie, va reprezenta un semnal extrem de negativ pentru toți ceilalți: Putin sparge blocada, în ochii multora devine egal cu marile puteri ale lumii, iar cu el se vor discuta viitoarele afaceri mondiale.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/ce-a-obtinut-de-fapt-putin-in-china-si-de-ce-ar-trebui-ca-ucraina-si-europa-sa-fie-in-alerta/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Pe front a murit un apărător din regiunea Cernăuți, Taras Șevciuk</title>
		<link>https://lyberti.com/pe-front-a-murit-un-aparator-din-regiunea-cernauti-taras-sevciuk/</link>
		<comments>https://lyberti.com/pe-front-a-murit-un-aparator-din-regiunea-cernauti-taras-sevciuk/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Nov 2026 15:34:18 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[ȘTIRI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166843</guid>
		<description><![CDATA[Taras Șevciuk este originar din satul Moșaneț, CT Chelmenți, a comunicat Consiliul de Orășel Chelmenți. Vestea morții apărătorului a devenit o pierdere dureroasă ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Taras Șevciuk este originar din satul Moșaneț, CT Chelmenți, a comunicat Consiliul de Orășel Chelmenți. Vestea morții apărătorului a devenit o pierdere dureroasă pentru comunitate. Consiliul local a exprimat condoleanțe familiei și apropiaților lui Taras Șevciuk, precum și tuturor celor care l-au cunoscut.</p>
<p>„Încă o viață s-a frânt în lupta pentru libertatea și independența statului natal. Încă o familie ucraineană a suferit o pierdere ireparabilă, iar meleagul nostru – un Apărător viteaz, care s-a ridicat în apărarea Patriei”, se arată în mesaj.</p>
<p>Comunitatea a menționat că bărbăția, curajul și spiritul de sacrificiu ale lui Taras Șevciuk vor rămâne pentru totdeauna în memoria consătenilor.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/pe-front-a-murit-un-aparator-din-regiunea-cernauti-taras-sevciuk/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Peste 250 de copii români din regiunea Cernăuți l-au desenat pe domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt</title>
		<link>https://lyberti.com/peste-250-de-copii-romani-din-regiunea-cernauti-l-au-desenat-pe-domnitorul-stefan-cel-mare-si-sfant/</link>
		<comments>https://lyberti.com/peste-250-de-copii-romani-din-regiunea-cernauti-l-au-desenat-pe-domnitorul-stefan-cel-mare-si-sfant/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Nov 2026 14:48:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166840</guid>
		<description><![CDATA[Ediția a III-a a concursului de desene „Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare” s-a încheiat duminică, 15 noiembrie 2026, cu un bilanț fără precedent: ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Ediția a III-a a concursului de desene „Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare” s-a încheiat duminică, 15 noiembrie 2026, cu un bilanț fără precedent: 256 de copii și adolescenți de origine română din 27 de școli și instituții din regiunea Cernăuți l-au desenat pe domnitorul Ștefan cel Mare, pe oștenii lui, cetățile și mănăstirile ctitorite de el. Numărul participanților a crescut constant, de la 131 în 2022 și 103 în 2024 la 256 în acest an. Fiecare lucrare a fost, în felul ei, o mică lecție de istorie, de credință și de dragoste pentru neam.</p>
<p>Anul acesta concursul a început pe 12 octombrie și a fost prelungit până la sfârșitul săptămânii, pe 15 noiembrie, pentru că mai erau copii care doreau să participe. Concursul s-a desfășurat în două categorii de vârstă: 7–11 ani și 12–15 ani. Evenimentul omagiază victoria de la Codrii Cosminului din 26 octombrie 1497, când oastea moldovenească, condusă de Ștefan cel Mare, a învins armata regelui polonez Ioan Albert. Copiii și-au trimis desenele online, prin WhatsApp, Telegram sau Messenger, cu numele, vârsta și școala lor, iar lucrările au fost publicate, cu acordul părinților, în albumul concursului de pe pagina de Facebook a Societății „Valea Prutului”</p>
<p>Câștigătorii au fost aleși de un juriu format din membrii și colaboratorii organizației, care a reținut 16 lucrări ce au impresionat prin măiestrie, rafinament artistic și dăruire.</p>
<p>Marele premiu, „Premiul Ediției 2026”, a revenit lui Cojocaru Matei, elev în clasa a VI-a B la Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna. Lucrarea sa, realizată în stil de icoană, îl înfățișează pe Ștefan cel Mare înconjurat de mănăstirile și cetățile pe care le-a ridicat și consolidat: Putna, Neamț, Voroneț, Pătrăuți, Dobrovăț, Războieni, Cetatea Neamțului, Cetatea Hotinului și Cetatea Romanului.</p>
<p>Alături de el, alți 15 elevi au primit Diploma de Excelență „pentru măiestrie, rafinament artistic și dăruire în omagierea lui Ștefan cel Mare”. Este vorba despre Amarii Ilie (clasa a IX-a, Liceul din Suceveni), Axânti Maria (clasa a VI-a B, Liceul nr.1 din Boian), Cojocaru Ion (clasa a V-a A, Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna), Fedoreac Milena (clasa a IX-a B, Liceul nr.1 din Boian), Izmecher Daria (clasa a VIII-a, Liceul din Ostrița), Jijian Anastasia (clasa a V-a, Liceul din Dimca), Matveiciuc Anghelina (clasa a X-a, Liceul nr.1 din Pătrăuții de Sus), Morozov Chiril (clasa a V-a, Liceul „Grigore Nandriș” din Mahala), Ostafi Andreea (clasa a VIII-a A, Liceul din Mihoreni), Prescuri Caterina (clasa a X-a, Liceul din Horbova), Pușcașu Maria (clasa a VIII-a, Liceul din Ostrița), Sușco Ana (clasa a VI-a, Gimnaziul nr.10 din Cernăuți), Sușco Anastasii (clasa a II-a, Gimnaziul nr.10 din Cernăuți), Șuc Anastasia (clasa a IX-a, Liceul nr.1 din Pătrăuții de Sus) și Zamar Darius (clasa a IX-a, Liceul nr.2 din Noua Suliță).</p>
<p>Diploma de Merit Artistic, acordată „pentru talent promițător, sensibilitate artistică și expresivitate”, a ajuns la 100 de elevi, premiați pe cele două categorii de vârstă. În categoria 7–11 ani, cei 56 de laureați sunt: Adajii Maria, Balan Maria, Barbuța Dragoș-Iustin, Blui Maxim, Bodnar Stanislav, Bojescu Alexandru, Bostan Ilaria, Bruja Dumitru, Buleziuc Sofia, Chilaru Bogdana, Cirivaico Bogdan, Cojocar Sofia, Cojocaru David, Colosnițâna Victoria, Costinean Ilaria, Craciun Nicolai, Damian Vasile, Danilescu Mattias, Dariciuc Ariana, Dudâci Sofia, Dumitru Victoria, Fedișina Ruslana, Gatej Serafim, Gavreliuc Mihail, Gheorghiță Anastasia, Golunga Sofia, Gorda Darina, Grigore Bogdan, Gușulei Emilia, Hrab Elina-Kamelia, Iliuc Maxim, Intizarova Sabrina, Istrati Constantin, Lupu Erica, Lupu Marina, Malaico Margarita, Misarjiu Elizaveta, Motrescu Ana-Maria, Motrescu Anastasia, Motrescu Elizaveta, Motrescu Florin, Motrescu Larisa, Opaiț David, Ostafi Xenia, Ostafii Filoteia, Pascar Reveca, Percic Andrei, Popescu Ana, Scripnic Nectaria, Socoliuc Daria, Statnic Simona, Susco Antonie, Ștefaniuc Damian, Tarâța Cristian, Tovarnițchi Cristina și Vladislav Cosmina.</p>
<p>În categoria 12–15 ani, diploma a revenit celor 44 de elevi: Alerguș Andrea, Alerguș Anastasia, Amihalatei Timur, Apachite Anastasia, Bușuleac Ivanna, Carp Ionela, Cârciu Petronela, Chițac Renata, Ciobotar Daniela, Costinean Daniel, Costinean Valentina, Cozniuc Mirela, Danilescu Eugen, Dușceac Angelina, Foloșnea Taisia, Fratovcean Gabriel, Fratovcean Maria, Gantiuc Ricardo, Gavca Anastasia, Godoroja Andreea, Grijincu Chiril, Grosu Tatiana, Ignatiuc Adriana, Ioneț Teodora, Lazurca Elena, Mișeșin Anghelina, Moraru Margareta, Patraș Andreea, Perciula Alexandra, Perebâcovsca Sofia, Poclitar Sofia, Popova Ana, Popova Nicoleta, Rococea Sofia, Schipor Alexandra, Scripnic Daniel, Scripnic Xenia, Stavarat Taisia, Tarod Sofia, Topala Marta, Tovarnițchi Andrei, Țâbuleac Nicoleta, Vicovan Iustina și Voevitca Nicoli.</p>
<p>Ceilalți participanți vor primi câte o Diplomă de Participare, iar toți copiii vor primi iconițe sfinte de la Mănăstirea Putna, cu chipul Binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.</p>
<p>De asemenea, vor fi premiați participanții ale căror lucrări au adunat cele mai multe like-uri. Astfel, 16 elevi vor primi Diploma Publicului, „pentru lucrarea care a emoționat și a adunat cele mai multe aprecieri din partea publicului”. Clasamentul este condus de Bojescu Serafima (14 ani, clasa a IX-a, Liceul din Iordănești), cu 559 de like-uri, urmată de Șumacov Ioan (clasa a VI-a, Liceul din Iordănești), cu 529, și de Varvariuc Evelina (clasa a IX-a, Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu), cu 518. Pe următoarele locuri se află Ioneț Daria, de la același liceu din Carapciu (387), Cojocaru Matei, câștigătorul Marelui premiu (324), Bodnar Stanislav, de la Liceul din Iordănești (311), Jijian Anastasia, de la Liceul din Dimca (295), Tovarnițchi Andrei, de la Carapciu (288), Matveiciuc Anghelina, de la Liceul nr.1 din Pătrăuții de Sus (286), și Dumitru Victoria, de la Liceul din Mihoreni (271). Clasamentul se încheie cu Iliuc Maxim, de la Gimnaziul din Iordănești (256), Procopciuc Cristina, de la Gimnaziul nr.7 din Cernăuți (253), Malaico Margarita, de la Liceul din Iordănești (249), Barbuța Dragoș-Iustin, de la Liceul „Ion Vatamanu” din Costiceni (239), Patraș Andreea, de la Liceul din Iordănești (234), și Moroz Daria, de la Gimnaziul din Iordănești (232).</p>
<p>Concursul nu ar fi avut o asemenea amploare fără profesorii, învățătorii și directorii care i-au încurajat pe copii să participe. De aceea, Diploma de Recunoștință este acordată școlilor și instituțiilor care s-au remarcat prin implicare, „pentru dragostea cu care au susținut concursul, pentru entuziasmul și participarea elevilor, prin care școala a devenit un exemplu pentru comunitate și a încurajat păstrarea vie a istoriei neamului”. În frunte se află Gimnaziul din Iordănești, cu 35 de elevi, urmat de Gimnaziul nr.10 din Cernăuți (29), Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna (28), Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu (27) și Liceul din Răchitna (26). Au mai fost menționate Liceul din Iordănești (18 elevi), Liceul din Cupca (17), Liceul din Mihoreni (9), Liceul din Băhrinești (7), Liceul nr.1 din Boian (7), Liceul nr.6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți (6), Liceul din Godinești (6), Liceul din Ostrița (5), Liceul nr.2 din Noua Suliță (5), Liceul din Horbova (4), Gimnaziul din Mălinești (3) și Liceul din Suceveni (3), alături de alte instituții din regiune.</p>
<p>Organizatorii mulțumesc tuturor celor care au participat la concurs și l-au susținut: elevilor, pentru talent, curaj și răbdare, părinților, pentru sprijin și încurajare, profesorilor și îndrumătorilor, pentru dragostea cu care își povățuiesc elevii, școlilor din regiunea Cernăuți, pentru implicare, precum și prietenilor Societății culturale „Valea Prutului”, care au contribuit la reușita concursului. Mulțumiri speciale sunt adresate domnului regizor Mihai Grosu, care a fost alături de concurs cu devotament la fiecare ediție, de la prima până astăzi; Părintelui Stareț Melchisedec al Mănăstirii Putna, pentru ajutorul enorm oferit copiilor participanți și pentru binecuvântarea cu care i-a însoțit pe cei mici pe drumul lor prin istoria neamului; domnului Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, al cărui sprijin a venit din partea Forumului, a unor cercetători de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române și a unor români inimoși din județul Mureș; domnului avocat Iulian Rusanovschi, președintele Asociației „Monumentum”, precum și domnului Gelu Malureanu, inginer constructor din București și tuturor celor care au fost aproape prin sfaturi, aprecieri, comentarii și distribuiri, în articolul expediat redacției noastre de Sergiu Barbuța, președintele Societății „Valea Prutului”.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/peste-250-de-copii-romani-din-regiunea-cernauti-l-au-desenat-pe-domnitorul-stefan-cel-mare-si-sfant/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Trump, Xi Jinping și Putin au adoptat o declarație de pace în urma întâlnirii trilaterale</title>
		<link>https://lyberti.com/trump-xi-jinping-si-putin-au-adoptat-o-declaratie-de-pace-in-urma-intalnirii-trilaterale/</link>
		<comments>https://lyberti.com/trump-xi-jinping-si-putin-au-adoptat-o-declaratie-de-pace-in-urma-intalnirii-trilaterale/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Nov 2026 12:37:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166837</guid>
		<description><![CDATA[Potrivit informațiilor furnizate, documentul prevede, în special, următoarele dispoziții: liderii au confirmat că într-un război nuclear nu pot exista învingători și că acesta ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit informațiilor furnizate, documentul prevede, în special, următoarele dispoziții: liderii au confirmat că într-un război nuclear nu pot exista învingători și că acesta nu trebuie declanșat niciodată;  Rusia, China și SUA au convenit să poarte un dialog privind reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării armelor nucleare;  părțile au declarat: Curtea Penală Internațională și alte structuri similare nu trebuie să abuzeze de atribuțiile lor.  Liderii au subliniat importanța fundamentală a respectării imunităților oficialilor statelor.</p>
<p>Rusia, SUA și China plănuiesc să crească producția și livrările de produse petroliere. Cele trei țări s-au pronunțat în favoarea reformării ONU, astfel încât organizația să poată reacționa mai eficient la provocările globale, notează Suspilne.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/trump-xi-jinping-si-putin-au-adoptat-o-declaratie-de-pace-in-urma-intalnirii-trilaterale/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>REZISTENȚA ARMATĂ ANTISOVIETICĂ ÎN REGIUNEA CERNĂUȚI, ÎN PERIOADA POSTBELICĂ (I)</title>
		<link>https://lyberti.com/rezistenta-armata-antisovietica-in-regiunea-cernauti-in-perioada-postbelica-i/</link>
		<comments>https://lyberti.com/rezistenta-armata-antisovietica-in-regiunea-cernauti-in-perioada-postbelica-i/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Nov 2026 12:28:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166834</guid>
		<description><![CDATA[Comunicare prezentată la Sesiunea de referate și comunicări științifice ,,Conștiință Națională și Rezistență Anticomunistă în munții Bucovinei (1944-1963)”, organizată de către Centrul pentru ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Comunicare prezentată la Sesiunea de referate și comunicări științifice ,,Conștiință Națională și Rezistență Anticomunistă în munții Bucovinei (1944-1963)”, organizată de către Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ,,Arboroasa” și Institutul Național ,,Bucovina” al Academiei Române, lucrările căreia s-au desfășurat pe data de 10 noiembrie 2024, în incinta Centrului Cultural ,,Sofia Vicoveanca” din localitatea Vicovu de Jos, județul Suceava al României</p>
<p>Principala forță din Ucraina, care s-a ridicat la luptă împotriva regimului totalitar sovietic, a fost Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), primele detașamente ale căreia au apărut în regiunea Cernăuți, în primăvara anului 1944. În fruntea acestor grupări înarmate s-au situat profesoara Artemizia Halițka (pseudonimul ,,Motrea”), originară din Jucica Nouă, astăzi o suburbie a orașului Cernăuți; profesorul Vasyl Șumka (pseudonimul ,,Lugovyi”), originar din satul Cotul Vânători, fostul raion Chițmani; Marko Skoropadiuk (pseudonimul ,,Sagaidacinyi”), originar din localitatea Vijenka, raionul Vijnița; Ivan Tokar (pseudonimul ,,Ceaika”), originar din orășelul Berhomet, același raion. Fiecare detașament era compus din 25 de persoane. Datorită creșterii simțitoare a numărului luptătorilor, a apărut necesitatea transformării detașamentelor în sotnii. În toamna lui 1944, în regiunea Cernăuți activau cinci sotnii. Conducători ai sotniilor devin Oleksii Dodeak (pseudonimul ,,Kriga”), Nazar Daniliuk (pseudonimul ,,Perebiinis”), Onufrii Moskaliuk (pseudonimul ,,Iastrub”), Roman Dubik (pseudonimul ,,Boievir”) și Oleksii Ryjko (pseudonimul ,,Borisenko”).</p>
<p>În ziua de 29 octombrie 1944, sotnia condusă de Roman Dubik, originar din orașul Cernăuți, năvălește asupra combinatului forestier din Berhomet, raionul Vijnița. În urma acestui atac, combinatul este cuprins de flăcări. Pe data de 13 noiembrie, același an, un detașament de luptători, compus din 36 de persoane, sub comanda lui Kostiantin Maidanski din Roghizna, astăzi o suburbie a Cernăuțiului, distrug fabrica de spirt din Doroșăuți, fostul raion Zastavna.</p>
<p>Aceste operațiuni au constituit începutul mișcării de rezistență armată în regiunea Cernăuți, în perioada postbelică, scopul căreia consta în atacarea consiliilor sătești, distrugerea întreprinderilor industriale, devastarea magazinelor, nimicirea soldaților și grănicerilor sovietici, funcționarilor din organele represive, președinților și secretarilor consiliilor sătești, agenților fiscali, șefilor de cluburi și biblioteci, comuniștilor și comsomoliștilor.  E necesar de menționat faptul că mișcarea de rezistență armată din ținutul nostru și din alte regiuni ale Ucrainei acționa sub conducerea nemijlocită a Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN), înființată de către Primul Congres al Ucrainenilor, lucrările căruia s-au desfășurat în capitala Austriei, orașul Viena, în zilele de 28 ianuarie – 3 februarie 1929. Organizația a pus bazele creării, în primăvara anului 1943, în regiunea Volynia, a Armatei Insurecționale Ucrainene.</p>
<p>În noiembrie 1944, în fruntea comitetului ținutal Bucovina al Organizației Naționaliștilor Ucraineni este numit Volodymyr Todoriuk (pseudonimul ,,Tura”), care, pentru intensificarea mișcării de rezistență împarte regiunea Cernăuți în două zone. În prima zonă, numită ,,zona de munte”, au intrat fostele raioane Putila și Vijnița. În a doua, cu denumirea ,,zona de șes”, sunt incluse fostele raioane Storojineț, Vașcăuți, Chițmani, Zastavna, Sadagura și Cernăuți. Conducătorii raioanelor erau responsabili în fața conducerii ținutale de efectuarea operațiunilor de luptă ale detașamentelor combatante.</p>
<p>Reorganizările au jucat un rol important în procesul de intensificare a mișcării de rezistență. Operațiunile de luptă capătă  proporții mari. Oleg Tomașevski, originar din satul Prilipce, în trecut raionul  Zastavna, fost ostaș al Armatei Insurecționale Ucrainene, își amintește că în luna noiembrie 1944, detașamentul condus de către Nazar Daniliuk (pseudonimul ,,Perebiinis”, a părăsit munții Carpați, unde era dislocat, și apucă drumul spre Cernăuți. După un marș victorios de mai multe zile, luptătorii aruncă în aer podul de peste râul Prut. La întoarcere, detașamentul atacă gara feroviară din localitatea Berhomet, raionul Vijnița. În toamna lui 1944, este incendiat sediul Consiliului Sătesc Călinești, fostul raion Vașcăuți. Pierderi considerabile a suferit parcul de mașini și tractoare din același raion. În raioanele de atunci Vijnița și Putila sunt distruse 27 de poduri. Între naționaliștii ucraineni și soldații sovietici au avut loc 28 de ciocniri armate. Morți și răniți au căzut din ambele părți.</p>
<p>Înspăimântat de amploarea mișcării de rezistență, Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS (NKVD) adoptă, în toamna anului 1944, hotărârea de a deporta în ținutul Krasnoiarsk, regiunile Irkutsk și Novosibirsk, Federația Rusă, a membrilor familiilor ostașilor Armatei Insurecționale Ucrainene. În lista neagră a ,,dușmanilor poporului” din Ucraina Apuseană sunt incluse 3.329 de familii, constituind 10.517 membri. Din regiunea Cernăuți au fost planificate pentru deportare 170 de familii cu un număr de 560  oameni. În vagoane pentru vite, îndurând foame și sete, batjocură și boli, osândiții ajung în Siberia, unde se vor afla decenii în șir. În numărul celor deportați în Siberia a intrat și românca Aurita Ana a lui Ion, născută la 1925, în localitatea Oprișeni, fostul raion Hliboca, neștiutoare de carte, țărancă, acuzată de către Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS de faptul că ,,era rudă cu un membru al Organizației Naționaliștilor Ucraineni”.</p>
<p><strong>Petru GRIOR, </strong></p>
<p><strong>directorul Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți, fost director adjunct al Arhivei de Stat a regiunii Cernăuți </strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/rezistenta-armata-antisovietica-in-regiunea-cernauti-in-perioada-postbelica-i/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mii de litri de benzină și motorină au dispărut dintr-un spital din regiunea Cernăuți: fostul director își alimenta propria mașină</title>
		<link>https://lyberti.com/mii-de-litri-de-benzina-si-motorina-au-disparut-dintr-un-spital-din-regiunea-cernauti-fostul-director-isi-alimenta-propria-masina/</link>
		<comments>https://lyberti.com/mii-de-litri-de-benzina-si-motorina-au-disparut-dintr-un-spital-din-regiunea-cernauti-fostul-director-isi-alimenta-propria-masina/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Nov 2026 11:27:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Diverse]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166831</guid>
		<description><![CDATA[În regiunea Cernăuți, unui fost director în vârstă de 69 de ani al unui spital multidisciplinar i-a fost adusă la cunoștință bănuiala rezonabilă ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În regiunea Cernăuți, unui fost director în vârstă de 69 de ani al unui spital multidisciplinar i-a fost adusă la cunoștință bănuiala rezonabilă de delapidare a combustibilului achiziționat pentru necesitățile unității medicale. Valoarea prejudiciului cauzat se ridică la aproape 377 de mii de grivne. Despre acest lucru informează Procuratura Regională Cernăuți și secția de comunicare a poliției din regiunea Cernăuți.</p>
<p>Potrivit anchetei, în perioada octombrie 2023 – septembrie 2024, bărbatul, aflându-se în funcția de conducător al spitalului, i-a dat indicații unui subaltern responsabil de evidența, păstrarea și eliberarea combustibilului să îi predea lunar tichete de benzină și motorină. Angajatul a executat dispozițiile directorului de teama de a nu fi concediat, întrucât se afla în subordinea sa directă de serviciu. Combustibilul primit a fost folosit de fostul conducător în scopuri proprii, inclusiv pentru alimentarea autoturismului pe care îl utiliza.</p>
<p>Lipsa a fost descoperită în timpul inventarierii din februarie 2025. În unitatea medicală s-a constatat lipsa a 4000 de litri de motorină și a 3500 de litri de benzină. Valoarea totală s-a ridicat la peste 370 de mii de grivne.</p>
<p>Bărbatului i-a fost adusă la cunoștință bănuiala rezonabilă în temeiul alin. 4 al art. 191 din Codul Penal al Ucrainei — însușirea bunurilor prin abuz de serviciu. Sancțiunea articolului prevede pedeapsa cu închisoarea de la cinci la opt ani, cu interdicția de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe un termen de până la trei ani. Urmărirea penală este în curs de desfășurare.</p>
<p>Conform Constituției Ucrainei, o persoană este considerată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în instanță și stabilită printr-o sentință de condamnare.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/mii-de-litri-de-benzina-si-motorina-au-disparut-dintr-un-spital-din-regiunea-cernauti-fostul-director-isi-alimenta-propria-masina/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>La Cernăuți a avut loc o ședință la masa rotundă, consacrată armonizării relațiilor etnonaționale în regiune</title>
		<link>https://lyberti.com/la-cernauti-a-avut-loc-o-sedinta-la-masa-rotunda-consacrata-armonizarii-relatiilor-etnonationale-in-regiune/</link>
		<comments>https://lyberti.com/la-cernauti-a-avut-loc-o-sedinta-la-masa-rotunda-consacrata-armonizarii-relatiilor-etnonationale-in-regiune/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Nov 2026 10:34:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>
		<category><![CDATA[SOCIAL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=166828</guid>
		<description><![CDATA[Pe data de 18 noiembrie 2026, în Cernăuți, am avut onoarea de a  modera împreună cu Erika Cernei, șefa Direcției de Cultură a ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Pe data de 18 noiembrie 2026, în Cernăuți, am avut onoarea de a  modera împreună cu Erika Cernei, șefa Direcției de Cultură a Administrației Militare Regionale Cernăuți, masa rotundă cu tema „Armonizarea relațiilor etnonaționale în regiunea Cernăuți ca o condiție a consolidării națiunii politice ucrainene”, organizată de Centrul Regional de Perfecționare Profesională din Cernăuți, în colaborare cu Direcția de Cultură a Administrației Militare Regionale de Stat  Cernăuți și Consiliul Regional pentru Probleme de Etnopolitică. Evenimentul s-a desfășurat la Biblioteca Științifică Universală Regională „Myhailo Ivasiuk” din Cernăuți.</p>
<p>Participanții – reprezentanți ai comunităților naționale, autorităților publice, mass-mediei, cercetători și cadre didactice – au discutat despre situația actuală a relațiilor interetnice din regiunea Cernăuți, despre dialogul intercultural și despre perfecționarea politicilor de stat în acest domeniu, în conformitate cu standardele europene.</p>
<p>Cu mesaje de salut s-au adresat participanților Oksana Sakrier, adjuncta șefului AMR Cernăuți și președintă a Consiliului Regional pentru Probleme de Etnopolitică, Myhailo Pavliuk, vicepreședinte al Consiliului Regional Cernăuți, și Mykola Yarmyțyi, directorul Centrului Regional de Perfecționare Profesională din Cernăuți.</p>
<p>Prima sesiune tematică a fost dedicată situației actuale și perspectivelor dezvoltării relațiilor interetnice în regiunea Cernăuți. Printre principalele subiecte abordate s-au numărat păstrarea armoniei interetnice, sprijinirea diversității culturale și lingvistice, precum și rolul educației și al mass-mediei în promovarea dialogului dintre comunitățile naționale. În cadrul discuțiilor au fost prezentate exemple concrete de sprijin acordat comunităților naționale din regiunea Cernăuți. În special, a fost menționat programul regional de dezvoltare a culturii, care prevede finanțarea anumitor proiecte și manifestări culturale. Printre mecanismele practice de susținere se numără completarea colecțiilor bibliotecilor publice cu literatură în limbile comunităților naționale, organizarea unor manifestări cultural-artistice comune și implicarea reprezentanților diferitelor comunități în inițiative regionale.</p>
<p>Un rol consultativ important în cadrul Administrației Militare Regionale îl are Consiliul Regional pentru Probleme de Etnopolitică. O atenție deosebită a fost acordată reprezentării comunităților naționale în spațiul mediatic regional. Participanții au subliniat că, deși există emisiuni de televiziune și radio, precum și publicații tipărite în limbile comunităților naționale, posibilitățile de reflectare a vieții acestora, a inițiativelor culturale și a problemelor actuale rămân insuficiente. Prin urmare, este importantă nu doar păstrarea formatelor existente, ci și extinderea prezenței comunităților naționale în mass-media, încurajarea redacțiilor să realizeze mai multe materiale tematice și implicarea reprezentanților comunităților în stabilirea priorităților informaționale.</p>
<p>Printre temele de actualitate se numără participarea reprezentanților comunităților naționale la apărarea Ucrainei, voluntariatul, sprijinirea militarilor, păstrarea memoriei istorice și implicarea civică. Inițiativele culturale și comemorative comune, precum și proiectele educaționale și de cercetare reprezintă instrumente importante de consolidare a societății.</p>
<p>O asemenea comunicare contribuie la o mai bună cunoaștere reciprocă, la înțelegerea dintre comunități și la combaterea stereotipurilor. A doua sesiune tematică a vizat modificarea cadrului legislativ al politicii etnonaționale a Ucrainei în contextul integrării europene.</p>
<p>Participanții au analizat provocările adaptării legislației la cerințele europene, aspectele practice ale implementării politicilor de stat și rolul autorităților publice, al instituțiilor de învățământ și al organizațiilor neguvernamentale în acest proces.</p>
<p>Un subiect aparte l-a constituit examinarea Legii Ucrainei nr. 5008-IX, intrată în vigoare la 13 octombrie 2026. Aceasta prevede extinderea posibilităților de utilizare a limbilor comunităților naționale în procesul educațional. Printre noile prevederi se numără posibilitatea utilizării limbii materne nu doar în timpul orelor de curs, ci și în comunicarea cotidiană din instituțiile de învățământ, introducerea statutului de instituție de învățământ secundar general a unei minorități naționale, precum și redactarea în paralel a anumitor documente și inscripții informative în limba comunității respective.</p>
<p>De asemenea, este prevăzută posibilitatea includerii în programele educaționale a unor componente dedicate studierii istoriei, culturii și tradițiilor naționale. Totodată, participanții au atras atenția asupra faptului că garanțiile legislative trebuie analizate în raport cu condițiile reale de funcționare a școlilor.</p>
<p>Una dintre problemele importante este scăderea treptată a numărului copiilor de vârstă școlară, fenomen care influențează efectivele claselor, perspectivele de menținere a unor instituții de învățământ și posibilitățile de organizare a procesului educațional. La fel de importantă rămâne problema asigurării instituțiilor de învățământ cu personal didactic calificat. Prin urmare, respectarea drepturilor educaționale ale comunităților naționale necesită o abordare complexă.</p>
<p>Este esențială nu doar perfecționarea cadrului legislativ, ci și identificarea unor soluții practice pentru păstrarea accesibilității și calității educației, sprijinirea cadrelor didactice și asigurarea dezvoltării durabile a instituțiilor de învățământ din comunitățile regiunii Cernăuți.</p>
<p>Participanții au subliniat importanța unui dialog permanent între autorități, experți și comunitățile naționale. Armonizarea relațiilor interetnice nu înseamnă doar păstrarea diversității culturale, ci reprezintă și o componentă importantă a rezilienței societății, a încrederii reciproce și a consolidării societății ucrainene în condițiile războiului și pe calea integrării europene.</p>
<p><strong>Serghei HACMAN, </strong></p>
<p><strong>directorul adjunct al  Centrului Regional de Perfecționare  Profesională din Cernăuți</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a></p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/la-cernauti-a-avut-loc-o-sedinta-la-masa-rotunda-consacrata-armonizarii-relatiilor-etnonationale-in-regiune/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
