Ne-am fotografiat în fața școlii, pe aleea cu castani, care anul acesta au dat în floare mai devreme ca de obicei, întâmpinând cu drag pe toți cei care pășesc pe frumoasa noastră alee. Anul acesta sărbătoarea cămășii brodate a coincis și cu marea sărbătoare creștină Înălțarea Domnului. Așa că a fost o sărbătoare dublă.

În imaginile respective îi vedeți pe elevii și o parte din pedagogii noștri îmbrăcați în cămăși brodate. Îi felicităm pe toți și credem că în anii următori toți cetățenii țării vor îmbrăca cămașa, iia, sau chiar costume în stil național. Principalul e să fie pace pe pământ și liniște în sufletele oamenilor.

Eleonora SCHIPOR

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Izvoare ce nu seacă niciodată (II)

Societatea „Boianul Bucovinei”, condusă de soții Elena și Serghei Poclitar, a organizat și desfășurat ordinara  ediție a Festivalului Internațional al obiceiurilor pascale românești, invitând oaspeți din România și Republica Moldova. Dacă prima ediție a avut genericul „Lumină din Lumină”, actuala a fost intitulată „La izvoare de neam și credință”. Urcat în scenă pentru a blagoslovi publicul, părintele Vasile Nicoriuc, parohul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, a accentuat că „lumina lui Hristos ne luminează pe toți”. Ne luminează la fapte bune și demne, or, păstrarea credinței și tradiției străbune ține de aceste fapte plăcute lui Dumnezeu. Nu întâmplător primarul CT Boian, Aurel Babii, a declarat că ar dori să audă și peste 20 de ani în această sală vorba și cântecul românesc. Consulul general de carieră de la Consulatul General al României la Cernăuți, Toma-Cristian Dacica, a apreciat străduința boincenilor de a transmite tinerilor moștenirea culturală. Mesaje pline de căldură frățească au fost rostite de doi primari – Victor Didic din Pererâta, Moldova, satul de baștină al lui Grigore Vieru, vizitat des de lucrătorii culturii din Boian, și Dumitru-Cătălin Zlei din Hudești, România, care a subliniat că credința și tradiția ne unește.

Au adus lumină pe scenă micuții de la Grădinița „Luminița” și cei de la instituția preșcolară a Liceului Liderul „Ion Neculce” din Boian-Hlinița. Au concurat pe scenă elevii din clasele primare de la cele două licee din Boian, cu soliștii lor – Melina Cozac, Petru Juc și Melissa Toma. Ca de obicei, inspiră mari speranțe Ansamblul vocal „Speranța” de la Liceul Liderul, condus de Elena Toma.

Au avut posibilitate să iasă în scenă toate grupele ce fac parte din Ansamblul „Miorița”, fiind urmate de dansatorii din Noua Suliță, din colectivele „Vatra” și „Mărțișor”. Printre invitați s-a numărat și ansamblul de dans „Kolorit” de la Casa de cultură din suburbia Roșa a Cernăuțiului.  De la Pererâta a evoluat formația vocală  „Sălcioara”.

După cum a remarcat Serghei Poclitar, directorul Casei de cultură din Boian: „Festivalul Internațional Pascal „La izvoare de neam și credință” nu este doar un eveniment cultural, ci o punte vie între generații și între românii de pretutindeni. Prin astfel de manifestări, păstrăm vie limba română, credința strămoșească și valorile care ne definesc identitatea”.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Educația trebuie să fie accesibilă pentru fiecare copil — indiferent de limba de predare, locul de reședință sau apartenența la o comunitate națională. Tocmai de aceea, statul asigură în mod sistematic materiale didactice de calitate în limbile popoarelor indigene și ale comunităților naționale. Nu este vorba doar despre tipărirea manualelor, ci și despre formarea unui conținut educațional integrat, modern și incluziv, care îmbină păstrarea diversității lingvistice cu standardele unice de calitate ale educației. Aceste aspecte au constituit obiectul discuțiilor din cadrul Forumului Internațional dedicat creării manualelor în limbile popoarelor băștinașe și ale comunităților naționale, la care am participat.

În anul 2026, pentru programul de editare, achiziționare și livrare a manualelor este prevăzută o finanțare de stat de peste 2,3 miliarde de grivne. Acest lucru va permite tipărirea și livrarea a milioane de exemplare de manuale pentru elevii din diferite clase, inclusiv în limbile popoarelor băștinașe și ale comunităților naționale, precum și asigurarea copiilor cu cerințe educaționale speciale cu ediții adaptate.

De asemenea, ca element al accesului egal la educație, statul asigură posibilitatea de a susține Testul Național Multiobiectiv în limbile comunităților naționale, scriu rețelele de socializare.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com   

El a subliniat că în Ucraina se desfășoară un război pentru supraviețuire. „În secolul XXI, războiul din Ucraina, sub ochii întregii lumi, a evoluat în mod fără precedent de la o fază ascunsă la faza unui război pentru supraviețuire, care amenință existența poporului ucrainean și a statului ucrainean, atacat de Rusia”, a subliniat Zalujnyi.

Potrivit fostului comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, un astfel de război reprezintă o amenințare la adresa existenței nu doar pentru Ucraina, ci și pentru țara agresoare. „Un astfel de război pentru supraviețuire pe de o parte, și impunerea atingerii obiectivului acestui război de distrugere cu prețul unor pierderi uriașe pe de altă parte, reprezintă o amenințare la adresa existenței atât a Ucrainei, cât și a Rusiei”, a menționat Zalujnyi. Când este vorba despre Rusia, se are în vedere imposibilitatea acesteia de a opri războiul din cauza amenințării cu încetarea existenței sistemului său de stat, a explicat fostul comandant-șef. Zalujnyi și-a exprimat convingerea că această orânduire își va înceta existența în lipsa unei victorii. „Prin urmare, acesta este un război de uzură, unde supraviețuirea înseamnă victorie”, a rezumat fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Anterior, în cursul lunii mai, în timpul discursului său de la conferința de securitate Lennart Meri Conference din Tallinn, Valeri Zalujnyi a subliniat că războiul modern este deja diferit, motiv pentru care este imposibil de prezis rezultatele acestuia. Fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei consideră că sunt necesare noi decizii globale, altfel conflictele existente s-ar putea extinde.

În discursul de la conferința Defence24 Days (Varșovia), Zalujnyi a declarat că Ucraina are nevoie de o așa-numită „mobilizare inteligentă”, care să țină cont de progresul tehnic și de realitatea unui război de lungă durată în condițiile unei crize demografice.

De asemenea, ambasadorul a indicat că toate apelurile actuale pentru demobilizarea militarilor reprezintă populism politic. Zalujnyi a accentuat că demobilizarea devine posibilă, însă doar ca rezultat al unor pași implementați, și nu ca un scop în sine.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com   

Ce semnifică Înălțarea Domnului.  Sărbătoarea amintește momentul în care Iisus Hristos S-a înălțat la cer în fața apostolilor, la 40 de zile după Înviere. Evenimentul este considerat, în tradiția creștină, drept încheierea activității Sale pământești și începutul unei noi etape spirituale, în care mesajul Evangheliei este dus mai departe de apostoli. Semnificația acestei zile depășește dimensiunea strict religioasă, fiind asociată cu ideea de speranță, mântuire și continuitate spirituală.

În România, Înălţarea Domnului este ziua ce are și o semnificație națională aparte, deoarece este celebrată concomitent cu Ziua Eroilor. În toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe speciale și pomeniri pentru cei care și-au pierdut viața în războaie.  În această zi, credincioșii se salută cu „Hristos S-a Înălțat!”, iar răspunsul este „Adevărat S-a Înălțat!”. Înălțarea Domnului este  mai mult decât o simplă sărbătoare religioasă, transformându-se într-un moment care reunește credința, tradiția și memoria colectivă, într-o zi cu semnificații multiple.

Tradiții şi obiceiuri respectate de Înălțarea Domnului

Înălțarea Domnului este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare, care diferă ușor de la o regiune la alta, dar păstrează același fond spiritual. În multe zone, credincioșii duc la biserică bucate pentru a fi sfințite, cum ar fi ouă roșii, cozonac, brânză sau alte preparate tradiționale. După slujbă, acestea sunt împărțite pentru sufletele celor adormiți. De asemenea, se spune că în această zi nu este bine să te cerți sau să fii supărat, întrucât este o sărbătoare a păcii și împăcării.

Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Înălțare este legată de leuștean. În multe zone din țară, oamenii pun fire de leuștean la porți, la ferestre sau chiar la brâu, deoarece se spune că această plantă are puteri protectoare.  În tradiția populară, leușteanul este considerat un simbol al sănătății și al protecției divine. Se  crede că planta îi ferește pe oameni de boli, pagubă și ghinion. Bătrânii spun că leușteanul cules și sfințit în această zi poate fi păstrat în casă tot anul pentru protecție. În unele sate, oamenii îl pun inclusiv în grădini sau în gospodării pentru a feri animalele și recoltele de rele.

Alături de leuștean, și frunzele de nuc au un rol important în tradițiile de Înălțare.  Se spune că aceste plante alungă spiritele rele și aduc liniște și prosperitate în casă.  În unele zone, oamenii poartă frunze de nuc la brâu sau le pun sub pernă, crezând că îi vor feri de necazuri și boli.

Această zi este privită ca un moment de reculegere și echilibru, motiv pentru care tradiția recomandă evitarea activităților solicitante sau a conflictelor. În mentalul colectiv s-a păstrat convingerea că lucrul în gospodărie, spălatul rufelor sau munca la câmp nu sunt potrivite în zi de sărbătoare, fiind considerate forme de lipsă de respect față de semnificația religioasă a sărbătorii. În același timp, accentul este pus pe liniște, generozitate și armonie, iar gesturile de caritate sunt încurajate, ca expresie a solidarității și credinței.

Semnele vremii și credințele populare.  Ca multe alte sărbători importante din calendarul popular, și Înălțarea Domnului este legată de numeroase credințe despre vreme și recolte. În unele regiuni se spune că dacă plouă de Ispas, anul va fi bogat și roditor. În schimb, lipsa ploii poate fi interpretată ca semn de secetă și dificultăți pentru agricultură.

***

La 21 mai, când credincioșii sărbătoresc Înălțarea Domnului, sunt pomeniți (pe stil nou) şi Sfinții Împărați Constantin și Elena.

Împăratul Constantin cel Mare este asociat cu recunoașterea libertății creștinilor și cu sprijinirea dezvoltării Bisericii.  În timpul domniei sale, creștinismul a trecut de la statutul de religie persecutată la una protejată. Au fost ridicate biserici importante, iar legislația imperiului a început să fie influențată de valorile creștine.

Sfânta Elena, mama împăratului Constantin, este cunoscută pentru sprijinul acordat creștinilor și pentru tradiția potrivit căreia a descoperit locul Golgotei și lemnul Sfintei Cruci. Ea este legată de ridicarea unor biserici la Ierusalim și în alte locuri sfinte.

Dincolo de tradiții și superstiții, Înălțarea Domnului rămâne o zi dedicată liniștii, rugăciunii și apropierii de familie. Este una dintre acele sărbători în care credința religioasă se împletește perfect cu obiceiurile populare și cu dorința oamenilor de a avea sănătate, protecție și armonie în casă. (Digi24.ro)

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Într-o zi, un cetățean de vază a venit la preaînțeleptul Solomon și i-a spus:

– Împărate, nu știu ce să mai fac. Fiecare zi a mea seamănă cu cealaltă, nu mai deosebesc răsăritul de apus. Am de toate, dar de ce sunt atât de nefericit?

Solomon ședea tocmai atunci pe malul unui iaz și privea peștii.

– Dar ce îți dorești? Care este visul tău? – l-a întrebat el pe cetățean.

– La început am visat să scap de sclavie, și asta s-a întâmplat. Apoi am visat ca negoțul meu să aducă profit. Acum sunt bogat, nu mai am ce să-mi doresc.

– Omul care nu are un vis este asemenea peștilor din acest iaz, a spus Solomon. Fiecare zi a lor seamănă cu cea precedentă, nici ei nu deosebesc răsăritul de apus. Singura diferență este că tu singur te-ai închis în acest iaz. Iar dacă în viața ta nu va apărea un vis nou, vei rătăci așa prin casă de plictiseală, iar înainte de moarte vei înțelege că ai trăit degeaba.

– Înseamnă că, de fiecare dată când îmi ating scopul, trebuie să caut următorul? Iar când se împlinește un vis de preț, să mă gândesc imediat la altul?

– Da, a spus Solomon. Numai căutând,  omul își găsește fericirea.

(Din rețelele de socializare) 

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

La 20 mai 1897 a decedat la Lvov Karol Mikuli, compozitor, pianist și profesor de muzică, medic armeano-polono-român; director artistic al Conservatorului din Lemberg (Lvov).   Karol Mikuli s-a născut în 1821 la Cernăuți, în familia unui negustor. Din copilărie băiatul a fost pasionat de muzică. Familia sa a fost internațională. Tatăl său era armean, iar mama sa era germană. Karol însuși era un bucovinean, care a reușit să lase o urmă notabilă în cultura muzicală ucraineană, poloneză, românească și mondială. Karol și-a dedicat tot timpul liber muzicii. A studiat pianul cu Frideric Chopin, iar armonia și contrapunctul cu François Henri Reber la Paris. Mikuli a învățat cele mai valoroase lucruri de la profesorii săi și a încercat să folosească aceste cunoștințe în propria sa practică. A fost un îndrumător pentru celebrul  compozitor bucovinean, Ciprian Porumbescu.

La 21 mai 1899, în Reni, regiunea Odesa,  s-a născut Constantin Bobescu,  compozitor, dirijor, violonist, profesor de vioară, și muzicolog. Provenea dintr-o importantă familie de artiști-muzicieni. Tatăl său, Aron Bobescu, a fost întemeietorul uneia dintre primele trupe de operetă românească. A luat primele lecții de vioară la vârsta de cinci ani, sub îndrumarea fraților săi, Aurel și Jean Bobescu, apoi cu Eduard Caudella. În anul 1918 a debutat la Iași în calitate de violonist concertist, sub bagheta lui George Enescu, interpretând alături de Orchestra simfonică ieșeană Concertul în Mi major pentru vioară și orchestră de Johann Sebastian Bach. Debut de bun augur, care i-a oferit o bursă de studii la Paris. Se știe, de asemenea, că George Enescu, atunci când și-a creat cvartetul în România, l-a ales pe Constantin Bobescu printre membrii lui. A fost un talent multidisciplinar, atât ca violonist, prin întinderea și diversitatea repertoriului de la preclasici la contemporani, cât și în alte domenii ale muzicii: compozitor, profesor de vioară, dirijor, muzicolog. Compozițiile sale sunt numeroase și variate – opere, muzică vocal-simfonică, muzică de film și muzică de cameră. A fost profesor de vioară la conservatoarele de la Cernăuți și Brașov, muzicolog și publicist în presa de specialitate. Comparat deseori cu George Enescu sub raport violonistic a fost vreme de aproape 40 de ani și dirijorul orchestrelor Radioteleviziunii Române. A decedat la 26 mai 1992, la Sinaia.

La 21 mai 1924, în satul Romăncăuţi, regiunea Cernăuţi, s-a născut Constantin Popovici, prozator, filolog, istoric şi critic literar, scenarist, om de știință, eminescolog, pedagog, activist social, academician. Până la vârsta de 20 de ani nu a părăsit meleagul natal, a primit o educație clasică, urmând gimnaziul românesc din Lipnic, apoi Liceul „Aron Pumnul» din Cernăuţi. A urmat serviciul militar în rândurile Armatei Sovietice, activând inclusiv şi în calitate de traducător în cadrul Biroului de Contrainformații a Fronturilor I şi III ucrainene. Pe parcursul anilor 1945-1947 a fost reprezentantul de legătură al Comandamentului Sovietic cu Guvernul român.

Întorcându-se la Cernăuți, C. Popovici devine student al secţiei ruse a Facultății de Filologie a Universității de Stat din Cernăuți, pe care o absolve în anul 1951. Studiile postuniversitare de masterat le urmează la Catedra de Literatură Străină, începând cu anul 1954. Susţine teza de doctorat cu tema „Motive sociale în poezia lui M. Eminescu”, fiind angajat în calitate de pedagog la Institutul Pedagogic din Cernăuţi. Apoi în anul 1962 devine șef al secţiei la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei. Debutează cu monografia „Motive sociale în poezia lui Eminescu» (1963, în limba rusă). Îşi susține teza de doctorat cu tema: „Viaţa şi activitatea lui M. Eminescu» (în limba rusă), obținând titlul de doctor în filologie (1974).

Începând cu anul 1988 este profesor universitar, din 1989 ‒ membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, iar din 1995 ‒ academician. De remarcat faptul că C. Popovici şi-a exercitat activitatea creativă în trei limbi: română, rusă și ucraineană. Este autorul ediţiei critice complete a scrierilor lui Mihai Eminescu. A semnat în reviste literare numeroase studii şi eseuri. Constantin Popovici ne-a lăsat drept moştenire o operă bogată, care cuprinde peste 500 de lucrări ştiinţifice, inclusiv peste 60 de cărţi: monografii, culegeri tematice, schiţe, publicistică şi literatură artistică.  Autor al unor serii de lucrări științifice importante privind relațiile internaționale, precum și de lucrări literare și critici la lucrările clasicilor: „Motive sociale în poezia lui M. Eminescu» (1963), „Eminescu. Studii și articole» (1963), „Ion Creangă și basmul est-slav» (1967), „Teatrul ucrainean la Chişinău în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea» (1974, 1995), „M. Eminescu. Viața și opera în documente, mărturii şi ilustrații», apărută în limbile română, rusă, franceză și engleză (1974, 1976, 1985, 2002), „Pagini de prietenie literară»(1978). A alcătuit și a redactat o serie de culegeri de folclor moldovenesc, ucrainean. Au fost publicate în tiraje de masă în limbile  română, rusă și ucraineană romanele lui Constantin Popovici „Nistru în flăcări», „Zori în freamăt» și „Destine vitrege». După romanul lui C. Popovici „Nistru în flăcări» la studioul cinematografic „Moldova-film», regizorul V. Gagiu a realizat filmul „Răsăritul zbuciumat». Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi Ucraina, membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova. Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Şcolii Superioare din Ucraina. Membru cu drepturi depline al Adunării Nobilimii Republicii Moldova, membru al filialei din Republica Moldova a Ordinului francez „Levrier Blanc», fondat în anul 1460. A decedat la 5 decembrie 2010, la Chișinău.

În ziua de 21 mai a anului 1991 a murit împuşcat de un necunoscut în incinta Universităţii din Chicago, Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor şi scriitor român. S-a stins din viaţă la numai 41 de ani. Ioan Petru Culianu s-a născut la 5 ianuarie 1950, la Iași. A fost profesor de istoria religiilor invitat la Divinity School, University of Chicago. Discipol și protejat al lui Mircea Eliade. A fost asasinat după ce primise cartea verde și urma să fie angajat ca profesor asociat la Divinity School. Crima nu a fost elucidată.

Evenimente istorice din ziua de 21 mai:

1502: Insula Sfânta Elena este descoperită de exploratorul portughez João  da Nova. În prezent, fiind una dintre cele mai îndepărtate insule din lume, viața de aici decurge într-un alt ritm față de restul planetei. Nu există nicio rețea de telefonie mobilă și nicio conexiune la internet.

1821: Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821, a fost arestat în tabăra de la Golești și predat lui Alexandru Ipsilanti.

1842: A fost tipărit primul volum al operei „Suflete moarte” de Nikolai Gogol.

1848: românii din Banat și Crișna au înaintat guvernului revoluționar maghiar Petiția de la Pesta

1855 s-a născut Constantin Dobrogeanu-Gherea, scriitor și fruntaș socialist român,  cel mai important gânditor marxist din România secolului al XIX-lea.

1877: Mihail Kogălniceanu a proclamat în Parlamentul României, în numele guvernului, independența – expresie a dorinței întregului popor, primită cu mare bucurie.

1904: La Paris a fost înființată „Federația Internațională de Fotbal” (FIFA).

1921: S-a născut Andrei Saharov, remarcabil fizician și militant civic sovietic, disident și activist pentru drepturile omului, academician al Academiei de Științe a URSS. Co-creator al bombei cu hidrogen. Luptător activ pentru drepturile omului. Laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1975. După revenirea din exil – deputat al poporului în URSS.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

„În această localitate te simți că ești român”  (I)

Evenimentul „Oameni și timpuri: patrimoniu cultural și istoric al românilor din nordul Bucovinei”, organizat de Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina (președinte Lilia Govornean, ea a fost și autoarea scenariului), a fost numit de unii participanți „popas cultural- istoric”, iar de alții – „lecție neobișnuită de literatură și istorie română”. Ambele caracteristici se potrivesc de minune. Și locația a fost aleasă foarte potrivit. Cineva dintre oaspeți a recunoscut că la Boian, localitate cu o istorie bogată de jumătate de mileniu și fostă moșie a cronicarului Ion Neculce, „te simți că ești român”.

Lecția neordinară a fost binecuvântată de părintele Pavel Paulencu. Un cuvânt de bun venit le-a adresat participanților – profesori de română și elevi de la zece școli cu limba română de predare din regiune – „gazda”, directoarea Liceului nr.1 din Boian, Angela Botă. Au urmat mesajele de salut din partea primarului CT Boian, Aurel Babii, consulului general de carieră de la Consulatul General al României la Cernăuți, Toma-Cristian Dacica, Cristina Mateiciuc, reprezentanta Inspectoratului Școlar București, care cu șapte ani în urmă a inițiat colaborarea cu Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, Ioan Ițco, președinte fondator al Centrului de Cercetare în Turism „Bucovina” Câmpulung Moldovenesc.

Conform scenariului, elevii, pregătiți de profesorii lor de română, au avut misiunea de a prezenta prin scurte relatări sau scenarii personalitățile istorice și culturale emblematice pentru ținutul nostru de la Nistru până la poale de Carpați. Au început de la doi domnitori – Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare. Au amintit că anume în hrisovul scris în cancelaria lui Alexandru cel Bun pentru prima dată a fost atestat documentar orașul Cernăuți. Iar, vorbind despre Ștefan cel Mare, elevii s-au referit la poemul lui Vasile Alecsandri „Dumbrava Roșie”, în care este descrisă bătălia din Codrii Cosminului. În fața publicului „a apărut” Ștefan cel Mare, însoțit de doi oșteni de-ai săi. Sceneta elevilor a fost completată de relatarea scriitorului din Suceava, Andrei Breabăn, autorul epopeii ștefaniene. El a adus cu sine pachete cu cărțile sale despre Ștefan cel Mare, donându-le școlilor care au contribuit la organizarea evenimentului.

Ingeniozitatea elevilor nu s-a oprit aici. Ei au prezentat scenete în care Gheorghe Asachi discută cu o elevă importanța culturii, Iraclie Porumbescu – cu fiul său, Ciprian, autorul nemuritoarei „Balade”. Ea a fost interpretată la vioară de eleva Maria Șevciuc din Marșinți. Au fost alcătuite scenete pentru pictorii Epaminonda Bucevschi și Artur Verona. A intervenit cu un mesaj de salut și cu o gravură de a sa, dăruită organizatorilor evenimentului, un alt oaspete din județul Suceava, Radu Bercea, originar din nordul Bucovinei. De asemenea, elevii s-au străduit să relateze și despre doi colegi iluștri de la Gimnaziul german din Cernăuți de pe timpurile lui Aron Pumnul – Mihai Eminescu și Teodor Ștefanelli.

Lecția festivă a cuprins și alte personalități notorii ale Bucovinei: Eudoxiu Hurmuzachi, Ion G. Sbiera, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Constantin Mandicevschi, Iancu Flondor, Sextil Pușcariu, Vasile Bogrea, Gheorghe Sion. Elevul Liceului din Voloca, Dumitru Paulencu, a interpretat la chitară cântecul despre limba maternă pe versurile lui Gheorghe Sion, iar în final – un alt imn al limbii române – „Pentru ea” – pe versurile lui Grigore Vieru.

Diverse numere artistice au fost asigurate de elevii de la Liceul nr.1 Boian – soliști vocaliști și membri ai Ansamblului de dansuri „Miorița”.

Despre toate aceste personalități elevii pot afla din lucrarea didactică „Harta culturală a românilor din nordul Bucovinei”, alcătuită sub conducerea metodistei Lilia Govornean. În finalul evenimentului, președinta Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, Lilia Govornean, și Corina Beldianu, profesor coordonator al Școlii primare Ciomârtan, comuna Zamostea, au semnat un acord de colaborare între ACDERU și Școala Gimnazială din Zamostea, județul Suceava.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Momentul culminant al evenimentului a fost mesajul sincer al copiilor: „Mulțumim, drag Abecedar!”. Această sărbătoare a devenit o nouă pagină memorabilă în viața școlară a elevilor noștri, fiind plină de zâmbete, de mândria părinților și de căldură din sufletul învățătoarei.

Exprimăm  alese mulțumiri doamnei Iana Borta și minunaților noștri copiii pentru emoțiile de neuitat și atmosfera de sărbătoare. Îi așteaptă înainte încă multe manuale noi  și descoperi uimitoare în lumea cunoașterii.

Cristina CEAGOREANU,

profesoară-organizator la Gimnaziul nr.10 din Cernăuți

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În prezent, organizația contractantă lucrează pe tronsonul spre satul Mămăliga. Lucrările au început de la satul Zelenyi Gai și înaintează etapizat.

Se menționează că pe porțiunile cele mai afectate, drumarii efectuează reparații prin metoda „covoarelor mari”: mai întâi frezează învelișul uzat, după care aștern un nou strat de asfalt bituminos.

Pe sectorul aflat în reparație  sunt folosite utilaje speciale și echipe de drumari, motiv pentru care șoferii sunt îndemnați să fie atenți.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În cadrul unui grup internațional de alpiniști din Polonia, Malta, Luxemburg, Vietnam și Nepal, Olena a fost singura reprezentantă a Ucrainei. Acest pisc a completat lista ascensiunilor la mare altitudine ale cernăuțencei, care are deja în palmares munții Makalu, Kilimanjaro, Aconcagua și Mont Blanc. Pregătirea pentru Nepal a durat peste 210 zile și a cerut o disciplină zilnică: sesiuni de alergare, înot, antrenamente pe bicicletă, exerciții de forță și drumeții lungi pe crestele Carpaților. În aprilie, Olena Karlova a plecat spre Himalaya, unde a trecut prin perioada de aclimatizare pe traseul clasic spre tabăra de bază, prin satele montane Namche Bazaar și Dingboche. Olena Karlova este doctor în științe fizico-matematice și profesoară la Catedra de Analiză Matematică a Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți. Ea este prima matematiciană ucraineană care a câștigat premiul internațional The Andrew Bruckner Award.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Forțele de Apărare Antiaeriană au distrus două dintre ele. O altă dronă a ieșit din limitele regiunii.

Conform informațiilor preliminare, nu există distrugeri sau victime.

Locuitorii sunt îndemnați să nu ignore semnalul de alertă aeriană și să meargă imediat în adăposturi în caz de pericol.

Amintim că, pe 13 mai, în timpul unui alt atac masiv, spațiul aerian deasupra regiunii Cernăuți a fost încălcat de 8 drone inamice.

De asemenea, s-a raportat că în Cernăuți, în timpul alertei aeriene, adăposturile au fost din nou închise.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com