<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Libertatea Cuvântului (Cernăuți)</title>
	<atom:link href="https://lyberti.com/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://lyberti.com</link>
	<description>Ziar social-politic şi de cultură din regiunea Cernăuţi</description>
	<lastBuildDate>Sat, 13 Jun 2026 10:38:43 +0000</lastBuildDate>
	<language>ru-RU</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.2.39</generator>
	<item>
		<title>Răsărit de soare la Godinești&#8230;</title>
		<link>https://lyberti.com/rasarit-de-soare-la-godinesti/</link>
		<comments>https://lyberti.com/rasarit-de-soare-la-godinesti/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 13 Jun 2026 10:38:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161211</guid>
		<description><![CDATA[Acest clip a fost filmat la Godinești, la ora cinci dimineața. În luna iunie soarele răsare mai devreme și se menține pe bolta ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Acest clip a fost filmat la Godinești, la ora cinci dimineața. În luna iunie soarele răsare mai devreme și se menține pe bolta cerească mai mult timp. Deci, suntem în perioada când durata zilei-lumină e cea mai mare. Copiii, care au dorit cu mare plăcere să se filmeze, participă la activitatea artistică de amatori la Casa de Cultură din sat, sub îndrumarea conducătoarei artistice, Carina Scripcaru. Acest răsărit de soare a fost pentru ei neobișnuit: de pe dealul Godineștiului au urmărit cum începe ziua, au cântat și au dansat în apropierea stânei. Fără sunetul tălăncilor este mai greu să-ți închipui farmecul zilelor de la țară, farmecul  tradițiilor populare.</p>
<p>Micii și tinerii artiști amatori de la Godinești au deja o performanță frumoasă. Credem că soarele harului lor muzical deja a răsărit.</p>
<p><strong><em>Clipul a fost propus publicației „Libertatea Cuvântului” de Carina Scripcaru, și îi suntem foarte recunoscători pentru aceasta. El a fost postat pe contul de Facebook al „Libertății Cuvântului”. </em></strong></p>
<p><strong>(V.K.) </strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/rasarit-de-soare-la-godinesti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>OPT DECENII ȘI JUMĂTATE DE LA DEPORTĂRILE ÎN MASĂ ALE ROMÂNILOR DIN ȚINUTUL MIORITIC (II)</title>
		<link>https://lyberti.com/opt-decenii-si-jumatate-de-la-deportarile-in-masa-ale-romanilor-din-tinutul-mioritic-ii/</link>
		<comments>https://lyberti.com/opt-decenii-si-jumatate-de-la-deportarile-in-masa-ale-romanilor-din-tinutul-mioritic-ii/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 13 Jun 2026 07:32:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161208</guid>
		<description><![CDATA[„Nu da, Doamne, nimănui soarta deportatului!” Pe data de 8 iunie 1941 a avut loc şedinţa comună a biroului comitetului regional Cernăuţi al ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<h1><strong>„Nu da, Doamne, nimănui soarta deportatului!”</strong></h1>
<p>Pe data de 8 iunie 1941 a avut loc şedinţa comună a biroului comitetului regional Cernăuţi al Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei şi comitetului executiv al Consiliului Regional Cernăuţi, în cadrul căreia este discutată problema desfăşurării operaţiunii de deportare din regiunea Cernăuţi „în locurile îndepărtate ale Uniunii Sovietice a familiilor trădătorilor patriei, moşierilor, fabricanţilor, membrilor activi ai partidelor contrarevoluţionare, comercianţilor mari şi altor elemente contrarevoluţionare şi criminale”. În hotărârea adoptată la această şedinţă se menţiona: „Luând în consideraţie faptul că problema deportării din regiune a elementelor contrarevoluţionare constituie o importanţă primordială, Comitetul Regional al Partidului (bolşevic) al Ucrainei şi Comitetul Executiv al Consiliului Regional ordonă secretarilor comitetelor orăşeneşti şi raionale ale Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei şi preşedinţilor comitetelor executive orăşeneşti să acorde o atenţie deosebită procesului de pregătire şi desfăşurare a deportărilor, conform indicaţiilor Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei şi Consiliului Comisarilor Poporului al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene”.</p>
<p>În scopul îndeplinirii poruncilor superiorilor de la Kiev, conducerea regiunii a întocmit planul de acţiuni pentru efectuarea viitoarelor deportări. El prevedea ca în ziua de 8 iunie, şeful Direcţiei Regionale Cernăuţi a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al U.R.S.S., căpitanul Trubnikov, să ţină o consfătuire cu participarea şefilor secţiilor raionale ale amintitului comisariat, analizându-se toate amănuntele operaţiunii bolşevice. La 9 iunie, o asemenea consfătuire trebuia să fie organizată de către Zeleniuk, secretar al comitetului regional Cernăuţi al Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei, la care obligatorie devenea prezenţa secretarilor comitetelor orăşeneşti şi raionale ale partidului şi preşedinţilor comitetelor executive raionale şi orăşeneşti ale puterii sovietice. Pentru ridicarea „elementelor contrarevoluţionare”, s-a planificat mobilizarea unui număr considerabil de comunişti şi comsomolişti, la dispoziţia lor fiind puse camioanele şi căruţele necesare. Concominent, în cele 14 raioane ale regiunii s-au deplasat trimişii comitetului regional al partidului, autorizaţi cu puteri nelimitate. Ei au luat sub control procesul de pregătire al viitoarelor deportări în masă.</p>
<p>De exemplu, responsabil pentru desfăşurarea acţiunilor de deportare a românilor din localitatea Molniţa a Ţinutului Herţa a fost numit Harjan Fedor Petrovyci, redactorul-şef al gazetei raionale din Herţa „Steagul roşu”, moldovean, originar din raionul Dubăsari, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.</p>
<p>„Tot ce are omul mai de preţ se reduce la viaţă, familie şi casă. Cu câtă trudă şi efort îşi construieşte omul o casă. De câte bunuri se limitează şi el, şi familia sa pentru a vedea construită sau cumpărată o casă. Dar ce simte omul când nişte venetici înarmaţi te dau afară din casa ta, instalându-se pentru totdeauna aici şi folosindu-se de toate bunurile adunate cu atâta trudă?”.</p>
<p>În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, mii de venetici înarmaţi şi activişti sovietici au năvălit mişeleşte în casele băştinaşilor, construite sau cumpărate cu atâta trudă. Au năvălit ca tâlharii de drumul mare, cu ochii injectaţi în sânge, cu ura cuibărită în inimi, cu sudalmele în colţul gurii. Cu răcnete sălbatice, rostite în limbi străine, satrapii stalinişti au scos pruncii din aşternut, au îmbrâncit mamele şi au lovit în obrajii taţilor. În această condamnabilă acţiune împotriva umanităţii s-au petrecut atunci lucruri tragice, care n-au zguduit însă nici până astăzi conştiinţa celor ce au ordonat şi executat această operaţiune, căci veneticii, care au participat la aceste crime, erau obişnuiţi cu atrocităţile. N.K.V.D.-ul a fost compus din călăi.Dar ce au simţit în acea noapte infernală trădătorii neamului, care au lăsat în urma lor durerea straşnicului blestem, lacrimi de sânge şi rănile adânci, arzânde, cele mai groaznice chinuri. „Nu da, Doamne, nimănui soarta deportatului!”.</p>
<p>În scrisoarea adresată organelor sovietice de resort, în aprilie 1989, evreica Raşela Leibovici, născută la 10 ianuarie 1928, în orăşelul Herţa, scria: „În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în jurul orei trei, eu m-am trezit din somn, fiindcă în uşa casei noastre au bătut cu putere. Părăsind dormitorul, am întâlnit trei bărbaţi, dintre care doi erau îmbrăcaţi în uniforme militare, iar unul – în haine civile. Militarii vorbeau ruseşte, civilul – în moldovenească. După ce ne-au făcut cunoştinţă cu nişte hârtii, conţinutul cărora nu l-am înţeles, ni s-a ordonat să ieşim în curte cât mai repede. Mama a luat un coşuleţ, unde a pus o pâine şi ceva zahăr. În stradă ne aştepta o căruţă, în care am urcat, îndreptându-ne spre gara feroviară din Noua Suliţă. Ajungând la destinaţie, am fost încărcaţi într-un vagon pentru vite, unde se aflau peste 40 de oameni. Am numărat circa 50 de vagoane, ticsite cu lume, aşteptând să pornească spre locuri necunoscute. După săptămâni în şir, suferind de foame şi sete, am ajuns în oraşul Tobolsk. Tatăl a fost dus în altă parte, murind în 1943”.</p>
<p>Raşela a fost deportată în Siberia împreună cu mamă-sa, Clara Leibovici, iar tatăl ei, negustorul Moriţ Leibovici, născut în 1885, apucă drumul spre Republica Autonomă Sovietică Socialistă Komi, unde a ajuns la 1 septembrie, acelaşi an, fiind întemniţat în lagărul stalinist de muncă corecţională din cătunul Vojael. Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S., prin decizia nr. 5-M din 20 ianuarie 1943, îl condamnă la 8 ani de închisoare, acuzându-l de faptul că în perioada interbelică a fost „membru al unui partid contrarevoluţionar român”. Peste o lună după anunţarea sentinţei, la 13 februarie, evreul, care până la venirea „eliberatorilor” în Ţinutul Herţa a fost proprietarul unei mari prăvălii, având depozite de vinuri şi mărfuri, obţinând anual un venit de 5 milioane de lei, a murit de foame, fiind înmormântat în pământul îngheţului veşnic.</p>
<p><strong>Petru GRIOR, </strong></p>
<p><strong>directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/opt-decenii-si-jumatate-de-la-deportarile-in-masa-ale-romanilor-din-tinutul-mioritic-ii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Eșec după eșec: Putin a recunoscut eșecul armatei ruse în război. Ce se ascunde în spatele acestui gest?</title>
		<link>https://lyberti.com/esec-dupa-esec-putin-a-recunoscut-esecul-armatei-ruse-in-razboi-ce-se-ascunde-in-spatele-acestui-gest/</link>
		<comments>https://lyberti.com/esec-dupa-esec-putin-a-recunoscut-esecul-armatei-ruse-in-razboi-ce-se-ascunde-in-spatele-acestui-gest/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 13 Jun 2026 07:22:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161205</guid>
		<description><![CDATA[Nici chiar dictatorul nu mai poate ignora succesele militarilor ucraineni. Dictatorul de la Kremlin și criminalul de război Vladimir Putin pare să fi ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Nici chiar dictatorul nu mai poate ignora succesele militarilor ucraineni.</p>
<p>Dictatorul de la Kremlin și criminalul de război Vladimir Putin pare să fi început să recunoască eșecurile armatei de ocupație a țării agresoare, Rusia. Acest lucru s-a întâmplat în timpul festivităților dedicate Zilei Rusiei, sărbătorită pe 12 iunie.</p>
<p>După cum au raportat analiștii de la Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW), în ciuda unei recunoașteri parțiale a problemelor din armata rusă, Putin nu este pregătit să admită amploarea reală a provocărilor militare cu care se confruntă Rusia. În timpul unei întâlniri cu militarii, Putin a recunoscut că Ucraina lansează lovituri asupra spatelui frontului rusesc. Potrivit dictatorului, Kievul folosește loviturile cu rază lungă de acțiune, chipurile, pentru a semăna discordie în societatea rusă și pentru a provoca daune economice Federației Ruse.</p>
<p>Cu toate acestea, Putin prezintă atacurile Ucrainei ca pe ceva nesemnificativ. El susține că Rusia își consolidează apărarea aeriană, că economia țării se redresează rapid și, de asemenea, că Moscova pregătește lovituri de răspuns.</p>
<p>Pe lângă aceasta, dictatorul de la Kremlin a fost nevoit să recunoască faptul că armata rusă avansează „nu atât de repede pe cât s-ar dori”. În același timp, el a subliniat că ocupanții continuă să avanseze treptat în fiecare zi.</p>
<p>Despre contraatacurile ucrainene, în urma cărora Forțele de Apărare au obținut succese tactice, Putin deocamdată tace. „Putin a decis, probabil, să recunoască unele dintre eșecurile cu care se confruntă trupele ruse pentru a părea mai bine informat cu privire la realitățile de pe câmpul de luptă în fața militarilor ruși care au suferit direct aceste eșecuri”, au concluzionat analiștii.</p>
<p>Glavred a scris că, potrivit activistului civic Leonid Nevzlin, actuala etapă a confruntării s-ar putea dovedi decisivă pentru menținerea avantajului ucrainean pe câmpul de luptă. Atâta timp cât Ucraina își păstrează avantajul, creat în mare parte prin propriile tehnologii și soluții de inginerie, Occidentul este obligat să o ajute să îl dezvolte și să îl consolideze. Dacă aliații nu sunt pregătiți să ofere mai multe arme și tehnologii proprii, atunci ar trebui cel puțin să sprijine ceea ce ucrainenii au realizat deja pe cont propriu.</p>
<p>Reamintim că Glavred a scris că Ucraina se va adresa aliaților cu solicitarea de a-i oferi încă 20 de miliarde de dolari pentru a-și consolida avantajul militar în fața Rusiei.</p>
<p>Anterior, autoproclamatul președinte al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar putea încheia chiar până la sfârșitul anului 2026, existând o oportunitate în acest sens în prezent.</p>
<p>Recent s-a raportat că Forțele de Apărare ale Ucrainei și-au intensificat loviturile pe teritoriul Rusiei, concentrându-și atacurile asupra rafinăriilor de petrol, logisticii și întreprinderilor din industria de apărare.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/esec-dupa-esec-putin-a-recunoscut-esecul-armatei-ruse-in-razboi-ce-se-ascunde-in-spatele-acestui-gest/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CAFEAUA DE DIMINEAȚĂ</title>
		<link>https://lyberti.com/cafeaua-de-dimineata-115/</link>
		<comments>https://lyberti.com/cafeaua-de-dimineata-115/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 13 Jun 2026 06:54:18 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Diverse]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161201</guid>
		<description><![CDATA[Faptele milostivului Un om a fost bolnav o perioadă lungă și grea, dar după un timp s-a simțit mai bine și s-a însănătoșit. ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Faptele milostivului</strong></p>
<p>Un om a fost bolnav o perioadă lungă și grea, dar după un timp s-a simțit mai bine și s-a însănătoșit. După boală, a ieșit în grădină – era o zi frumoasă de primăvară. A simțit un asemenea val de fericire, încât i-au dat lacrimile și, ridicându-și privirea spre cer, a strigat cu voce tare:</p>
<p>– O, Dumnezeule, cum Îți pot mulțumi pentru sănătatea pe care mi-ai dăruit-o? Mi-aș jertfi cu drag întreaga avere!</p>
<p>În acel moment, prin apropiere trecea un bărbat în vârstă. Acesta i-a auzit cuvintele, s-a apropiat de el și i-a spus:</p>
<p>– Vino cu mine.</p>
<p>Omul l-a ascultat și, în scurt timp, au ajuns într-o colibă săracă, pe jumătate dărâmată. Stăpânul casei zăcea bolnav, soția lui plângea, iar copiii zdrențăroși cereau pâine.</p>
<p>– Ajută-i pe acești sărmani, a spus bărbatul în vârstă, ei sunt frații lui Hristos.</p>
<p>Cel bogat i-a ajutat cu generozitate pe nevoiași, iar bărbatul în vârstă i-a spus cu zâmbetul pe buze: – Așa să faci mereu: mai întâi ridică-ți ochii spre cer cu recunoștință, iar apoi coboară-i spre pământ, ca să știi pe cine să ajuți.</p>
<p><em>(Din rețelele de socializare) </em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-161203" src="http://lyberti.com/wp-content/uploads/2026/06/1-CAFEA-D2.jpg" alt="1 CAFEA D" width="206" height="285" /></p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/cafeaua-de-dimineata-115/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>13 IUNIE – ISTORICUL ZILEI</title>
		<link>https://lyberti.com/13-iunie-istoricul-zilei/</link>
		<comments>https://lyberti.com/13-iunie-istoricul-zilei/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 13 Jun 2026 06:28:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161198</guid>
		<description><![CDATA[La 13 iunie 1926  s-a născut Paul Miron, poet, prozator, dramaturg şi filolog, specializat mai ales în lexicologie şi stilistică. El a realizat ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La 13 iunie 1926  s-a născut <strong>Paul Miron</strong>, poet, prozator, dramaturg şi filolog, specializat mai ales în lexicologie şi stilistică. El a realizat numeroase traduceri din limba germană în română şi invers.  La numai 18 ani Paul Miron și-a părăsit țara imediat după 23 august 1944, intuind foarte exact ce avea să se întâmple aici. Nu i-a fost ușor, iar durerea despărțirii de patrie, pe care a purtat-o în suflet întreaga viață, se simte aproape la fiecare pagină a operei sale. După nenumărate și greu de imaginat încercări și greutăți prin care a fost nevoit să treacă, reușește să se stabilească în Germania Federală și să urmeze o strălucită carieră academică, încununată, în anii 70 cu o performanță excepțională: înființarea primei catedre de limba română din Germania, la Universitatea din Freiburg. Apoi profită din plin de relativa deschidere a regimului comunist din România anilor 70 și încheie, în 1974, un parteneriat interuniversitar oficial de colaborare între Universitatea din Freiburg și Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, în baza căruia reușește să-i aducă, chiar dacă pentru scurte perioade de timp, în lumea liberă, pe intelectuali de primă mărime ai țării, printre care (pe atunci foarte tinerii) Nicolae Manolescu, Ioan Alexandru, Marin Sorescu sau Andrei Pleșu. Tot în acea perioadă înființează la Freiburg Societatea Culturală „M. Eminescu” prin care, nu doar intelectuali români puteau lua contact direct cu cultura germană, ci și intelectuali și savanți de primă mărime ai Germaniei au putut cunoaște mai bine cultura română adevărată, nu cea trucată de comuniști. A înfiinţat lectorate de limbă română la Koln (1952), Bonn (1954) şi Freiburg im Bresgau (1964). Paul Miron a decedat în 2008.</p>
<p>La 13 iunie 1963 s-a născut <strong>Iurie Florea</strong>, dirijor de orchestră și cor din  Republica Moldova.  A absolvit Conservatorul de Stat „Gavriil Muzicescu” din Chișinau (clasa de Dirijat simfonic și operă și Dirijat coral) în 1986 și a devenit bursier al Conservatorului „Rimski-Korsakov’” din Sankt Petersburg, Rusia.  A fost dirijor al Operei Naționale Chișinău (1989–1996), unde a deținut și funcția de director artistic pentru o scurtă perioadă. S-a stabilit în România, unde ca urmat studii post-universitare la Academia de Muzică din București, clasa Constantin Bugeanu (1990–1992). A fost, în timp, dirijor al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța și a colaborat cu numeroase orchestre din țară și străinătate, director artistic al Operei Naționale Chișinău, dirijor (din 1996) și director artistic (2007–2010) al Operei Naționale București. A avut turnee în Ucraina, Rusia, Belarus, Lituania, Belgia, Italia, Spania, Portugalia, Franța, China, Olanda, dirijând concerte de muzică de operă, lucrări simfonice sau vocal-simfonice. A fost distins cu Premiul național „Ionel Perlea”, Premiul I la Concursuri Naționale de dirijat: Sinaia, Constanta (1992), Premiul „David Ohanesian” al Forumului Muzical Român (2008).</p>
<p>La 13 iunie 1979  s-a stins din viaţă <strong>Anatoli Kuzneţov</strong>, scriitor şi disident politic sovietic. El s-a născut la 18 august  1929 în Kiev. În decursul a doi ani de ocupaţie germană a Kievului a fost martorul evenimentelor care au avut loc în oraş. Pe ascuns făcea notiţe în jurnal, care apoi au stat la baza romanului „Babii Iar”.  Abia după moartea lui Stalin, Anatoli Kuzneţov, ca persoană aflată în timpul războiului pe teritoriul ocupat de fascişti, a putut să înveţe la Institutul de Literatură. În anul 1966 a hotărât să publice amintirile sale despre viaţa din Kievul ocupat. Înainte de a-şi publica romanul „Babii Iar”, Anatoli Kuzneţov  s-a confruntat cu mai multe obstacole. Deşi a fost aprobat de Secţia ideologică a Comitetului Central al PCUS, romanul a fost editat în variantă prescurtată. În vara anului 1969 Anatoli Kuzneţov a plecat într-o deplasare de creaţie la Londra, unde a cerut azil politic. Cererea lui a fost satisfăcută. În anul 1970 a fost publicat textul deplin al romanului „Babii Iar”. Din noiembrie 1972 Anatoli Kuzneţov a activat la Punctul de corespondenţi de la Londra al Postului de radio „Libertatea”.</p>
<p>La 13 iunie 2013  a decedat pictoriţa română <strong>Elena Uţă Chelaru</strong>. Absolventa a Institutului de Arte Plastice din Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Samuel Mützner, Catul Bogdan şi Alexandru Ciucurencu, Elena Uţă Chelaru s-a remarcat în pictura contemporană europeană, expunând periodic în Italia, Franţa, Belgia. Începând cu anii 70 Elena Uţă Chelaru se documentează, lucrează şi expune la Paris şi apoi în marile oraşe ale Italiei, unde obţine numeroase premii şi recunoaştere internaţională. Tablourile şi numele Elenei Uţă Chelaru se întâlnesc în cele mai prestigioase galerii, muzee, cataloage şi colecţii din lume (România, Franţa, Italia, Belgia, Grecia, Israel, Rusia, Liban, SUA, Germania, Norvegia). A fost membră a mai multor Academii de arta, dintre care Academia Internaţională „Mario Gori”, Academia Internaţională „Pontzen” din Napoli şi Academia Gentium Pro-Pace din Roma, Academia Statului Columbia (SUA), Academia Internaţională „Lutèce” Paris, Academia Europeana de Arta din Belgia.</p>
<p>La 13 iunie 2002, la București s-a stins din viață <strong>Gheorghe Bulgăr</strong>, filolog, lingvist, eminescolog și profesor universitar român. S-a născut la 13 aprilie 1920, în comuna Sanislău, Satu Mare, într-o familie de țărani înstăriți care aveau toate cele pentru lucrul pământului și creșterea animalelor. Clasele primare le-a urmat în satul de baștină, apoi liceul  „Emanuil Gojdu” în Oradea.   La 21 iunie 1940 Gheorghe Bulgăr își dă bacalaureatul ca nu mult timp după aceea să fie arestat de către armata maghiară fiind transportat la Arad. Reușește să se refugieze la București unde se înscrie la Facultatea de filologie, profesorii de atunci fiind printre alții: Tudor Vianu (Estetică generală), Dumitru Caracostea (Istoria Literaturii), Alexandru Rosetti (Istoria Limbii Române).</p>
<p>A debutat — cu studii de lingvistică — la Revista Fundațiilor Regale condusă de Camil Petrescu.  În același timp publică la „Timpul” și „Adevărul”, unde articolele lui sunt foarte bine cotate atât de profesorii lui cât și de critica de specialitate a vremii. Își dă doctoratul cu lucrarea  „Momentul Eminescu în evoluția limbii române literare”. Imediat după terminarea facultății Gheorghe Bulgăr a fost înrolat în armată urmând ca după o scurtă instrucție să fie trimis la luptă în tranșee unde, alături de alți colegi formează „Detașamentul Păuliș”. A fost asistent la București, la Facultatea de Litere, pană în 1953, când va fi demis și trimis ca cercetător la Institutul de Lingvistică, timp de zece ani. Apoi intră din nou în sistemul universitar. Profesorul Gheorghe Bulgăr, renumit eminescolog — lingvist de mare ținută — definitivează printre altele Dicționarul Limbii Române început cu Sextil Pușcariu  și dicționarul de rime Eminescu.   Este apreciat în mod deosebit de Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Mircea Eliade. A publicat peste 23 volume ca autor unic, 12 în colaborare, 7 ca redactor și colaborator, 10 prefețe și traduceri, peste 350 studii și articole publicate în volume sau reviste. A fost profesor la universitățile franceze Sorbona (între 1965 și 1967), Lyon (1978-1980) și Bordeaux (1988-1990).</p>
<p><strong>Evenimente istorice din ziua de 13 iunie</strong>:</p>
<p>313  : Împărații Licinius și Constantin I publică la Nicomedia  Edictul de la Milano care acorda libertatea de cult tuturor religiilor din Imperiul Roman.</p>
<p>1641: Au fost aduse la Iași moaștele Cuvioasei Parascheva. Racla cu cinstitele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoțită de trei mitropoliți greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului și Teofan al Paleopatrei). Ajungând la Galați, apoi la Iași, pe 13 iunie, au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de Sfântul Mitropolit Varlaam și de episcopii de Roman și Huși, de cler și credincioși.</p>
<p>1941: În noaptea de 12 spre 13 iunie au fost deportați din Basarabia și Bucovina de Nord în Siberia 85 de mii de oameni, ticsiți în 1.315 vagoane de marfă, majoritatea oamenilor fiind „culaci”, adică chiaburi, preoți, profesori, alți intelectuali și membri ai fostelor partide politice. Mulți nu au supraviețuit condițiilor dure, după ce au fost separați de familiile lor și tratați inuman.</p>
<p>1983: Pe piața din SUA a apărut primul telefon mobil de serie. Dispozitivul numit Dynatac 8000x, produs de compania Motorola, cântărea aproape 800 g și avea o lungime de 33 cm.</p>
<p>2000: A avut loc prima întâlnire dintre președintele nord-coreean, Kim Jong-il, și Kim Dae-jung, omologul său din Coreea de Sud. Întâlnirea a fost inițiativa liderului sud-corean, cunoscut pacifist, personalitate de prim rang în domeniu, distins cu Premiul Nobel  pentru pace al anului 2000, unul din lampadoforii reconcilierii între cele două Corei.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/13-iunie-istoricul-zilei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un pas spre viitor</title>
		<link>https://lyberti.com/un-pas-spre-viitor/</link>
		<comments>https://lyberti.com/un-pas-spre-viitor/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Jun 2026 19:30:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161195</guid>
		<description><![CDATA[La 12 iunie la Gimnaziul nr.10 din Cernăuți al Consiliului Orășenesc Cernăuți, a avut loc un eveniment deosebit, emoționant și extrem de solemn ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La 12 iunie la Gimnaziul nr.10 din Cernăuți al Consiliului Orășenesc Cernăuți, a avut loc un eveniment deosebit, emoționant și extrem de solemn – înmânarea certificatelor de studii gimnaziale elevilor clasei a IX-a. Au absolvit Gimnaziul 16 elevi, dintre care trei – cu distincție: Artiom Blui, Timofte Zgârcea, Mihai Mizernâi. Cinci elevi au primit diplome de merit în studierea obiectelor (educație fizică și muncă): Alexandru Blui,  Diana Comarova, Vadim Cudric, Ghenadie Țvigun și Artiom Verstiuc.</p>
<p>Administrația Gimnaziului, diriginta clasei a IX-a, Cornelia Medvedi, și părinții le-au urat actualilor absolvenți un drum frumos și de succes în viață.</p>
<p><strong>Cristina CIGUREANU, </strong></p>
<p><strong>profesoară la Gimnaziul nr.10 din Cernăuți </strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAYnJpZBExRURMYmRVa29oYmVPQkJRanNydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR7XO6k2yPplfC-ZWwCVJ5E3L10ZyIHdYwYU96M1UxJDVcLLpl__SXRdsfhYOQ_aem_N7883l9da6zfF59l2ZWQzQ">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/un-pas-spre-viitor/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>The Telegraph:  Putin a făcut din greșeală exact lucrul care era cea mai rea opțiune pentru el</title>
		<link>https://lyberti.com/the-telegraph-putin-a-facut-din-greseala-exact-lucrul-care-era-cea-mai-rea-optiune-pentru-el/</link>
		<comments>https://lyberti.com/the-telegraph-putin-a-facut-din-greseala-exact-lucrul-care-era-cea-mai-rea-optiune-pentru-el/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Jun 2026 18:51:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161192</guid>
		<description><![CDATA[Războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei a depășit deja ca durată Primul Război Mondial, ceea ce reprezintă una dintre principalele dovezi ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei a depășit deja ca durată Primul Război Mondial, ceea ce reprezintă una dintre principalele dovezi ale eșecului calculelor dictatorului rus Vladimir Putin. Însă cel mai rău lucru pentru dictator este că, de fapt, a întărit și a călit spiritul poporului ucrainean, a cărui existență el însuși o neagă. Despre aceasta scrie comentatorul britanic Charles Moore într-un articol de opinie pentru publicația The Telegraph.</p>
<p>Autorul notează că războiul durează deja de 1569 de zile. În ciuda faptului că Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea ocupată, Moscova nu a reușit să obțină victoria rapidă pe care Kremlinul miza la începutul invaziei.</p>
<p>Conform datelor prezentate în articol, Rusia a pierdut între 350 și 500 de mii de militari (morți), iar numărul răniților și al celor scoși definitiv din luptă ar putea fi de câteva ori mai mare. În același timp, trupele rusești nu au obținut succese strategice semnificative.</p>
<p>Moore amintește că, în februarie 2022, Putin numea atacul asupra Ucrainei o „operațiune militară specială”, deoarece, în fapt, nu recunoștea statalitatea ucraineană și se aștepta la o prăbușire rapidă a guvernului de la Kiev. Cu toate acestea, doar câteva săptămâni mai târziu, trupele ruse au fost forțate să se retragă din zona Kievului.</p>
<p>De asemenea, autorul atrage atenția asupra faptului că invazia a produs un rezultat complet opus așteptărilor Kremlinului. În loc să distrugă identitatea ucraineană, războiul doar a întărit unitatea națională. Potrivit comentatorului, „Putin a forjat din greșeală spiritul unei națiuni pe care dorea să o distrugă”.</p>
<p>În articol se subliniază că invazia rusă a schimbat și situația de securitate din Europa. Țările pe care Kremlinul le considera o potențială sferă a influenței sale și-au intensificat, dimpotrivă, cooperarea cu Occidentul. Ca exemplu este oferită Finlanda, care a devenit membră NATO.</p>
<p>Separat, autorul analizează dezvoltarea Forțelor Armate ale Ucrainei. El susține că Ucraina a devenit unul dintre liderii mondiali în domeniul utilizării dronelor și al tehnologiilor militare. O parte semnificativă a dronelor este produsă intern, iar experiența ucraineană stârnește deja interes în străinătate.</p>
<p>În opinia lui Moore, armata ucraineană demonstrează un nivel ridicat de flexibilitate și capacitate de inovare. În schimb, în Rusia, „Putin pur și simplu îi ucide pe oamenii care au greșit”, motiv pentru care în sistemul rus puțini sunt cei dispuși să își asume riscuri și să propună soluții noi.</p>
<p>Comparând Primul Război Mondial cu războiul din Ucraina, comentatorul vede o repetare a aceluiași proces. În 1918, aliații occidentali au învins pentru că au învățat să poarte un „război al tuturor armelor”, având un avantaj tehnologic asupra inamicului. În 2026, în opinia sa, asistăm la echivalentul modern al acelor evenimente.</p>
<p>„Ucraina își unește flancurile terestre și maritime pentru a distruge baza economică strategică a Rusiei și liniile sale de aprovizionare. Dronele distrug „mijloacele de luptă” ale Rusiei, cum ar fi cisternele de combustibil și depozitele de muniții, mult în spatele liniei frontului. Flota Rusiei din Marea Neagră este blocată, iar linia frontului este neutralizată”, scrie comentatorul.</p>
<p>Moore notează că Putin încearcă să distrugă sistemul de securitate european creat în urmă cu peste 80 de ani, dar, în mod paradoxal, principalul „salvator” al Europei în acest moment este Ucraina.</p>
<p>După cum a transmis UNIAN, forțele ucrainene distrug în mod activ podurile și rutele logistice dintre teritoriile ocupate ale regiunii Herson și Crimeea. În urma atacurilor Forțelor Armate ale Ucrainei, principalele rute terestre de aprovizionare pentru trupele ruse au fost blocate. Conform evaluării analiștilor ISW, aceste acțiuni complică logistica Federației Ruse în sud și ar putea împiedica serios pregătirea operațiunilor ofensive rusești.</p>
<p>Pe acest fond, dictatorul rus Vladimir Putin a anunțat intensificarea atacurilor asupra Ucrainei, justificând acest lucru prin faptul că Forțele Armate ale Ucrainei ar distruge obiective civile din Federația Rusă — fabrici care produc arme, componente pentru acestea sau care asigură finanțarea agresiunii.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAYnJpZBExRURMYmRVa29oYmVPQkJRanNydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR7XO6k2yPplfC-ZWwCVJ5E3L10ZyIHdYwYU96M1UxJDVcLLpl__SXRdsfhYOQ_aem_N7883l9da6zfF59l2ZWQzQ">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/the-telegraph-putin-a-facut-din-greseala-exact-lucrul-care-era-cea-mai-rea-optiune-pentru-el/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Furtuna a distrus o parte dintr-un câmp de bujori din Bucovina: sezonul s-a încheiat mai devreme</title>
		<link>https://lyberti.com/furtuna-a-distrus-o-parte-dintr-un-camp-de-bujori-din-bucovina-sezonul-s-a-incheiat-mai-devreme/</link>
		<comments>https://lyberti.com/furtuna-a-distrus-o-parte-dintr-un-camp-de-bujori-din-bucovina-sezonul-s-a-incheiat-mai-devreme/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Jun 2026 18:09:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Diverse]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161189</guid>
		<description><![CDATA[Pe câmpul de bujori din orășelul  Hliboca din Bucovina, vremea nefavorabilă a deteriorat o parte semnificativă din flori, motiv pentru care sezonul de ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Pe câmpul de bujori din orășelul  Hliboca din Bucovina, vremea nefavorabilă a deteriorat o parte semnificativă din flori, motiv pentru care sezonul de înflorire s-a încheiat mai devreme decât fusese planificat. Informația a fost oferită pentru molbuk.ua de proprietarul câmpului, Petro Tonenciuk. Potrivit lui, închiderea locației era planificată pentru săptămâna viitoare, însă ploaia torențială a accelerat sfârșitul sezonului. „Ne gândeam că vom mai lucra în weekend, dar ploaia de ieri a schimbat totul. Când bujorii sunt deja în plină floare, acumulează apă și se rup. De aceea, s-au trecut mai repede decât ne-am fi dorit”, a menționat el. Proprietarul a adăugat că aproximativ 40% din flori erau încă înflorite înainte de furtună, însă o parte din plantații a fost distrusă.</p>
<p>În ciuda finalului înainte de timp cauzat de vremea rea, proprietarul consideră că sezonul câmpului de bujori a fost destul de bun. Nu există încă o statistică completă a vizitatorilor, însă deja se poate vorbi despre un interes crescut pentru această locație. Mai exact, doar în perioada mai–iunie, aproximativ 17 mii de utilizatori au căutat traseul către câmpul de bujori pe Google Maps.</p>
<p>În același timp, proprietarul subliniază că aceste date nu reflectă numărul exact de vizitatori, deoarece nu toți cei care caută locația online ajung efectiv la fața locului. Conform estimărilor preliminare, câmpul ar fi putut fi vizitat de aproximativ 3,5 mii de oameni. Vizitatorii au venit din diferite regiuni ale Ucrainei. „Au fost oameni din regiunea Kiev, regiunea Sumî și din alte regiuni. Localnicii sunt mai puțin activi în a descoperi astfel de locații în comparație cu turiștii din alte zone”, a concluzionat el.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAYnJpZBExRURMYmRVa29oYmVPQkJRanNydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR7XO6k2yPplfC-ZWwCVJ5E3L10ZyIHdYwYU96M1UxJDVcLLpl__SXRdsfhYOQ_aem_N7883l9da6zfF59l2ZWQzQ">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/furtuna-a-distrus-o-parte-dintr-un-camp-de-bujori-din-bucovina-sezonul-s-a-incheiat-mai-devreme/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Încă 100 de copii dintr-o regiune de pe linia frontului au sosit în Bucovina</title>
		<link>https://lyberti.com/inca-100-de-copii-dintr-o-regiune-de-pe-linia-frontului-au-sosit-in-bucovina/</link>
		<comments>https://lyberti.com/inca-100-de-copii-dintr-o-regiune-de-pe-linia-frontului-au-sosit-in-bucovina/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Jun 2026 17:52:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SOCIAL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161186</guid>
		<description><![CDATA[Astăzi, 12 iunie, 100 de copii din regiunea Dnipropetrovsk au sosit în Bucovina. Timp de două săptămâni, aceștia se vor odihni într-o tabără ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Astăzi, 12 iunie, 100 de copii din regiunea Dnipropetrovsk au sosit în Bucovina. Timp de două săptămâni, aceștia se vor odihni într-o tabără în cadrul proiectului „Schimbul Carpatin”, comunică  Administrația Militară Regională Cernăuți.</p>
<p>„În total, 400 de copii din teritoriile aflate pe linia frontului se vor odihni în Bucovina în cadrul proiectului „Schimbul Carpativ”, inițiat de președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski. Părinții lor sunt apărători ai Ucrainei, care ne protejează statul. Pentru copii a fost pregătit un program de recreere intens și interesant, astfel încât să acumuleze cât mai multe impresii luminoase și pozitive”, a menționat adjuncta șefului AMR Cernăuți, Oksana Sakrier.</p>
<p>Inițiativa „Schimbul Carpatin” este implementată de administrațiile de stat regionale cu sprijinul Oficiului Președintelui Ucrainei, al Asociației Ucrainene de Fotbal și al partenerilor. Proiectul îmbină recuperarea mentală și fizică și are scopul de a ajuta copiii afectați de război să își recapete sentimentul de siguranță, să își formeze un mediu mental sănătos și să simtă din nou bucuria copilăriei.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAYnJpZBExRURMYmRVa29oYmVPQkJRanNydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR7XO6k2yPplfC-ZWwCVJ5E3L10ZyIHdYwYU96M1UxJDVcLLpl__SXRdsfhYOQ_aem_N7883l9da6zfF59l2ZWQzQ">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/inca-100-de-copii-dintr-o-regiune-de-pe-linia-frontului-au-sosit-in-bucovina/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Patru români din Ucraina – cavaleri ai Ordinului și Medaliei „Meritul Cultural” din România</title>
		<link>https://lyberti.com/patru-romani-din-ucraina-cavaleri-ai-ordinului-si-medaliei-meritul-cultural-din-romania/</link>
		<comments>https://lyberti.com/patru-romani-din-ucraina-cavaleri-ai-ordinului-si-medaliei-meritul-cultural-din-romania/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Jun 2026 17:16:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[ȘTIRI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161183</guid>
		<description><![CDATA[În semn de apreciere pentru protejarea drepturilor lingvistice şi educaţionale ale persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, Preşedintele României, Nicuşor Dan, i-a decorat ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În semn de apreciere pentru protejarea drepturilor lingvistice şi educaţionale ale persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, Preşedintele României, Nicuşor Dan, i-a decorat pe patru etnici români din Ucraina  cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler și cu  Medalia „Meritul Cultural” clasa a III-a.  Conferențiarul  universitar doctor Cristina Paladian, şefa Catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Naţionale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuţi, director al Centrului de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan” din cadrul aceleiași universități, preşedinta organizaţiei „Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi” şi redactor al revistei „Glasul Bucovinei”, a primit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria A – „Literatură”. Lui Mihail Stegărescu, preot paroh al Bisericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel  din Hagi-Curda (Komyşivka), raionul Ismail, regiunea Odesa, i s-a acordat Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria G &#8212; „Culte”. Elena Nandriş, profesoară de muzică, şefa  Secţiei de Cultură, Sport, Relaţii Internaţionale din cadrul CT Mahala, vicepreşedintă a Societăţii de Cultură „Grigore Nandriş”, și a Societăţii „Doamnele Române”, fondatoare şi coordonatoare artistică a ansamblurilor „Urmaşii lui Ştefan” şi „Vocea Neamului” din comuna Mahala, şi Ion Stroia, profesor de muzică la Şcoala de Arte pentru copii din oraşul Reni, regiunea Odesa, conducător artistic, dirijor şi fondator al ansamblurilor „Mugurel” şi „Haiducii”, au primit Medalia „Meritul Cultural” clasa a III-a, Categoria B –  „Muzică”.</p>
<p>Felicitările noastre și activitate rodnică în continuare!</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAYnJpZBExRURMYmRVa29oYmVPQkJRanNydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR7XO6k2yPplfC-ZWwCVJ5E3L10ZyIHdYwYU96M1UxJDVcLLpl__SXRdsfhYOQ_aem_N7883l9da6zfF59l2ZWQzQ">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/patru-romani-din-ucraina-cavaleri-ai-ordinului-si-medaliei-meritul-cultural-din-romania/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>OPT DECENII ȘI JUMĂTATE DE LA DEPORTĂRILE ÎN MASĂ ALE ROMÂNILOR DIN ȚINUTUL MIORITIC (I)</title>
		<link>https://lyberti.com/opt-decenii-si-jumatate-de-la-deportarile-in-masa-ale-romanilor-din-tinutul-mioritic-i/</link>
		<comments>https://lyberti.com/opt-decenii-si-jumatate-de-la-deportarile-in-masa-ale-romanilor-din-tinutul-mioritic-i/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Jun 2026 10:15:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161180</guid>
		<description><![CDATA[„Curăţirea Republicii Ucrainene de elementul antisovietic” În primăvara anului 1941 a apărut Directiva Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al U.R.S.S., care prevedea ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>„Curăţirea Republicii Ucrainene de elementul antisovietic”</strong></p>
<p>În primăvara anului 1941 a apărut Directiva Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al U.R.S.S., care prevedea aplicarea măsurilor necesare în direcţia „curăţirii Republicii Ucrainene de elementul antisovietic”. Conform indicaţiilor de la Moscova, lucrătorii organelor represive din regiunea Cernăuţi au urgentat procesul de acumulare a informaţiilor referitoare la băştinaşii meleagurilor voievodale. În luna mai, aceşti copoi ai regimului totalitar, cu sufletele pline de ură şi duşmănie, aduşi din toate colţurile fostului imperiu sovietic pentru promovarea unei politici de deznaţionalizare şi rusificare a populaţiei autohtone, au ajuns la concluzia că principalul „element antisovietic” îl constituie rudele „trădătorilor patriei”. În categoria „trădătorilor patriei” au fost incluşi locuitorii ţinutului, care, începând cu ziua de 28 iunie 1940, pătrunşi de năzuinţele spre libertate, au încercat să ajungă ilegal în România. Unii au avut norocul să treacă hotarul instalat de sovietici, alţii au nimerit în mâinile grănicerilor stalinişti, fiind condamnaţi de către Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. la diferite termene de închisoare. Rudele lor din fostele raioane Herţa, Hliboca, Noua Suliţă, Storojineţ şi din oraşul Cernăuţi au apucat drumul calvarului spre Republica Autonomă Sovietică Socialistă Komi, ţinutul Krasnoiarsk şi regiunea Kirov din Federaţia Rusă.</p>
<p>Referindu-se la dezmăţul stalinist, ziarul de afirmare românească „Bucovina”, care a apărut la Cernăuţi din 14 iulie 1941 până la 1 martie 1944, va scrie în paginile sale următoarele: „În a doua jumătate a lunii mai au năvălit asupra satelor noastre nenumărate camioane, însoţite de miliţieni, care au ridicat mii de familii româneşti şi anume dintre acelea, care aveau câte pe cineva trecut în România. Bărbaţi tineri şi bătrâni, femei de toate vârstele şi copii au fost închişi, aproape ermetic, în vagoane (&#8230;) fără apă, cei mai mulţi fără mâncare şi duşi, Dumnezeu ştie unde. Unii, care au avut norocul să scape pe drum, au mărturisit că după 10 zile nu mai rămăsese nici jumătate din acele fiinţe nenorocite. S-au înăduşit, s-au au murit de boli, de foame şi sete pe drum”.</p>
<p>Deportările din mai, efectuate sub conducerea celor 724 de reprezentanţi ai organelor sovietice de represiune şi activişti ai Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei, în timpul cărora au fost duşi în neagra străinătate românii din nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi Ţinutul Herţa, au constituit o repetiţie pentru viitoarele deportări în masă ale locuitorilor din ţinut.</p>
<p><strong>Petru GRIOR, </strong></p>
<p><strong>directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="http://www.lyberti.com/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAYnJpZBExRURMYmRVa29oYmVPQkJRanNydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR7XO6k2yPplfC-ZWwCVJ5E3L10ZyIHdYwYU96M1UxJDVcLLpl__SXRdsfhYOQ_aem_N7883l9da6zfF59l2ZWQzQ">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/opt-decenii-si-jumatate-de-la-deportarile-in-masa-ale-romanilor-din-tinutul-mioritic-i/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Comoara naturii. Salvia –  simbolul sănătăţii</title>
		<link>https://lyberti.com/comoara-naturii-salvia-simbolul-sanatatii/</link>
		<comments>https://lyberti.com/comoara-naturii-salvia-simbolul-sanatatii/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Jun 2026 09:29:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SĂNĂTATE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161177</guid>
		<description><![CDATA[Această plantă considerată „iarba sfântă” la greci, şi „simbolul sănătăţii” la orientali, a devenit un medicament universal care vindeca toate bolile umane. În ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Această plantă considerată „iarba sfântă” la greci, şi „simbolul sănătăţii” la orientali, a devenit un medicament universal care vindeca toate bolile umane. În Roma Antică exista chiar o expresie care întărea puterile miraculoase ale salviei: „Cum să moară omul, că doar avea salvie în gradină!&#187;.</p>
<p>Într-o carte foarte veche se arată că proprietăţile vindecătoare ale acestei plante se trag de la Fecioara Maria, care, fugind cu pruncul Iisus în braţe, fiind urmărită de soldaţii regelui Irod, a rugat florile de pe câmp să o ascundă. Şi prima plantă care i-a sărit în ajutor a fost salvia. Atunci, Maica Domnului a spus: „De azi înainte şi până în veci tu vei fi floarea preferată a oamenilor. Îţi dau puterea să vindeci pe om de toate bolile şi să-l salvezi de la moarte, aşa cum ai făcut tu pentru mine!&#187;. De atunci, salvia înfloreşte în fiecare an pentru salvarea şi ajutorarea oamenilor, fiind ocrotită de mâinile Sfintei Fecioare. În Evul Mediu, salvia a avut un rol deosebit atât în medicină, cât şi în arta culinară. Din acest motiv, preotul Konrad von Megenberg considera salvia drept „hrana zeilor&#187;.</p>
<p>Puţine plante sintetizează în frunze o diversitate atât de mare de compuşi organici cu însuşiri bioactive aşa cum se constată la salvie. În primul rând mirosul plăcut, aromatic, specific odorant, camforaceu, lemnos şi ierbaceu, precum si gustul condimentat, puţin amărui, derivă dintr-un ulei eteric complex.</p>
<p>În afara uleiului eteric, frunzele conţin şi alţi compuşi organici care diversifică şi măresc valoarea terapeutică. Dacă în Antichitate se constatau efectele vindicative ale salviei numai pe baza experienţei, în prezent, prin analizele biochimice efectuate ne explicăm modul de acţionare a acestei plante în prevenirea şi combaterea multor afecţiuni maladive, fapt respectat de atâtea secole în medicina tradiţională la majoritatea popoarelor din Europa.</p>
<p><strong>Proprietățile salviei.  </strong>Salvia este bogată în vitamina A, fier, calciu şi potasiu. Ajută la prevenirea luxațiilor, inflamațiilor, ulcerelor şi hemoragiilor. De asemenea, salvia întăreşte sistemul nervos.</p>
<p>Această plantă minune conține şi numeroase uleiuri volatile, dar şi acizi fenolici care acționează ca antioxidanți. Salvia este o sursă excelentă de vitamina K.</p>
<p>În tratamente externe, salvia are efecte cicatrizante, antiseptice, emoliente şi calmante.</p>
<p>Salvia îmbunătățeşte și stimulează memoria și este excelentă pentru copii. Datorită conținutului important de vitamina A și calciu, salvia este extrem de importantă pentru creșterea și dezvoltarea corespunzătoare a dinților, oaselor și pielii.</p>
<p>Substanțele cicatrizante din salvie sunt folosite în industria cosmetică pentru creme și loțiuni. Ceaiul de salvie este benefic în tratarea febrei, răcelilor și durerilor de cap.</p>
<p>Salvia este folosită, de asemenea, pentru condimentarea a numeroase preparate culinare. Aceasta oferă mâncărurilor o aromă specială.</p>
<p><strong>Cultivarea salviei. </strong>Salvia găseşte condiţii bune de a creşte pe terenuri pietroase şi calcaroase, expuse la soare, unde îşi menţine foarte bine coloritul frunzelor şi parfumul.</p>
<p>Se recoltează în lunile de vară (iunie-august), de preferat înainte sau chiar în timpul perioadei de înflorire, deoarece atunci frunzele conțin cea mai mare concentrație de uleiuri esențiale. Frunzele argintii sau alb-cenuşii, păroase, se recoltează la începutul înfloririi şi apoi de încă 2-3 ori în decursul verii şi toamnei, pe timp însorit.  Se usucă în poduri, şoproane şi în camere bine aerisite, în locuri umbrite pentru a nu pierde din uleiul eteric, uşor volatilizabil. <em>(Antena satelor.ro)</em></p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com">www.lyberti.com</a></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/comoara-naturii-salvia-simbolul-sanatatii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
