Potrivit Psychology Today, pentru ca invidia să apară, sunt necesare trei elemente. Mai întâi, trebuie să existe un termen de comparație: cineva care posedă o calitate, un bun sau un succes pe care noi nu îl avem. Apoi, trebuie să ne dorim acel lucru pentru noi înșine. În fine, trebuie să simțim o durere personală asociată acestei diferențe. Fără această dimensiune intimă, nu vorbim despre invidie, ci despre indignare, dezacord moral sau simplă observație. Ea este frecvent confundată cu gelozia, dar diferența este esențială. Dacă invidia se naște din dorința de a avea ceea ce altul are, gelozia provine din teama de a pierde ceea ce deja avem. Invidia este lacomă, gelozia este posesivă. Prima privește în sus, către avantajele altora; a doua privește în jur, temându-se de competitori. Ambele sunt dureroase, însă invidia este mai greu de recunoscut.

Istoria umanității este presărată cu exemple de invidie transformată în distrugere. Miturile, textele religioase și marile epopei arată cum rivalitatea alimentată de comparație poate declanșa războaie, crime și trădări. Dincolo de aceste narațiuni dramatice, invidia operează zilnic, tăcut, în relațiile noastre obișnuite. De cele mai multe ori, nu îi invidiem pe cei complet inaccesibili, ci pe cei apropiați de noi: colegi, prieteni, frați, vecini. Ne comparăm cu cei care par să joace în aceeași ligă.

Invidia nu provine doar din dorința de a avea, ci mai ales din sentimentul de inferioritate. În spatele fiecărei comparații stă întrebarea nerostită: „De ce nu eu?”. Această întrebare poate măcina relații, poate eroda prietenii și poate otrăvi chiar și cele mai apropiate legături. În formele sale extreme, invidia conduce la sabotaj, la minimalizarea succesului altora sau la bucuria secretă în fața eșecului lor. Acea satisfacție ascunsă față de căderea cuiva trădează o luptă interioară nerezolvată.

Pe termen lung, invidia nu este doar o problemă morală, ci și una psihologică și fizică. Trăită constant, ea întreține stresul și amărăciunea, factori asociați cu depresia, anxietatea și tulburările de somn. Energia investită în comparație și în ascunderea propriei frustrări este energie pierdută pentru dezvoltare personală. În loc să ne apropiem de ceea ce ne dorim, ne îndepărtăm de propriul potențial.

Totuși, invidia nu trebuie să rămână o forță distructivă. În fața succesului altora, avem mai multe opțiuni. Putem alege să ne simțim inferiori sau putem transforma disconfortul în motivație. Aici intervine diferența subtilă, dar decisivă, dintre invidie și emulație. Ambele pornesc din constatarea unei diferențe. Însă, în timp ce invidia spune „nu suport că el are”, emulația spune „vreau să învăț cum a reușit”.

Emulația presupune o stimă de sine suficient de solidă pentru a suporta comparația fără a o interpreta ca pe o condamnare. Ea recunoaște că valoarea altuia nu o anulează pe a noastră. În loc să ne orbească, ne lărgește perspectiva. În loc să ne izoleze, ne invită să cerem sfat, să învățăm, să creștem.

Un antidot important pentru invidie este reîncadrarea. Rareori vedem costurile reale ale succesului pe care îl invidiem: eforturile, sacrificiile, compromisurile sau presiunile asociate. Privim doar suprafața, nu și prețul. În plus, tindem să ignorăm propriile avantaje, tocmai pentru că ne sunt familiare. Focalizarea exclusivă pe ceea ce ne lipsește ne face să pierdem din vedere ceea ce avem deja.

Cultivarea recunoștinței și a umilinței nu este un exercițiu sentimental, ci unul strategic. Ele ne redau perspectiva și ne reamintesc că viața nu este o competiție. Faptul că altcineva reușește nu ne condamnă la eșec. Dimpotrivă, poate fi o dovadă că reușita este posibilă. (TVR.ro)

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Locul 12 – BERBECUL. Berbecii sunt energici și activi, le este greu să stea degeaba mult timp. Se implică repede în muncă și nu se tem de sarcinile dificile. Lenea pentru ei este mai mult o excepție decât o regulă. Dacă se odihnesc, nu este pentru mult timp.

Locul 11 – SĂGETĂTORUL.  Săgetătorii nu sunt leneși, dar muncesc doar atunci când sunt interesați. Dacă o sarcină nu îi inspiră, o amână ușor. Cu toate acestea, în momentele importante, se pot aduna brusc. Lenea lor este mai degrabă o lipsă de motivație.

Locul 10 – LEUL.  Leii iubesc rezultatul, dar nu întotdeauna procesul. Pot evita munca de rutină dacă aceasta nu aduce recunoaștere. Adesea deleagă sau amână sarcinile plictisitoare. Dar când există o șansă să se dovedească, muncesc la maximum.

Locul 9 – CAPRICORNUL. Capricornii par a fi niște dependenți de muncă, dar uneori intră în „pauză”. Pot avea nevoie de mult timp pentru a se pregăti pentru acțiune, amânând începutul. Este important pentru ei să gândească totul bine, iar acest lucru încetinește procesul. Dar, în cele din urmă, tot reușesc să facă lucrurile.

Locul 8 – SCORPIONUL.  Scorpionii acționează în valuri: fie totul, fie nimic. În perioadele de recesiune, pot ignora lucrurile. Este dificil să-i forțezi să facă ceva ce nu îi interesează. Dar când apare un obiectiv, lucrează cu dedicare deplină.

Locul 7 – GEMENII. Gemenii sunt ușor fascinați, dar își pierd și repede interesul. Din această cauză, renunță adesea la jumătatea unei sarcini. Pot amâna o sarcină dacă apare ceva mai interesant. Lenea lor este o lipsă de atenție.

Locul 6 — BALANȚA. Balanțele ezită mult timp înainte de a lua decizii, ceea ce pare a fi lene. Amână lucrurile până când sunt hotărâte. Adesea evită sarcinile dificile de teamă să nu greșească. Dar în condiții confortabile pot lucra eficient.

Locul 5 – FECIOARA. Fecioarele nu sunt leneșe, dar se pot „bloca” în detalii. Din cauza perfecționismului, amână începerea unei afaceri. Uneori pare o amânare. Vor să o facă perfect — și, prin urmare, nu o fac imediat.

Locul 4 – VĂRSĂTORUL. Vărsătorii lucrează în funcție de dispoziție și inspirație. Dacă aceasta nu există, este dificil să fie forțați. Pot ignora rutina și amâna responsabilitățile. Lenea lor se manifestă prin lipsa de dorință de a trăi „conform programului”.

Locul 3 – RACUL.  Racii prețuiesc confortul și siguranța, așa că adesea aleg liniștea în locul activității. Pot amâna dacă nu se simt susținuți emoțional. Starea lor de spirit le afectează foarte mult productivitatea. Se relaxează ușor în zona lor de confort.

Locul 2 – TAURUL. Taurii adoră confortul și stabilitatea. Nu le plac schimbările bruște și eforturile inutile. Sunt greu de „dispersat”, dar odată ce sunt activați, funcționează stabil.

Locul 1 — PEȘTII. Peștii trăiesc adesea în propria lor lume și pot ignora realitatea. Amână lucrurile, dacă acestea nu le aduc satisfacție emoțională. Le este greu să se forțeze să acționeze fără inspirație. De aceea sunt considerați cei mai predispuși la lene. (NewsWeek.ro)

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

În zilele următoare, Ucraina va fi cuprinsă de un nou val de frig cauzat de impactul unor cicloni. Vârtejurile ciclonice de deasupra Belarusului și Turciei vor aduce ploi de scurtă durată, izolat însoțite de descărcări electrice. Sinopticianul Vitali Postrigan a subliniat că, odată cu intensificarea vântului, va pătrunde aer arctic uscat. De Duminica Tomii (Paștele Blajinilor), în Ucraina va ajunge un alt val de frig. Vântul se va intensifica, pe alocuri vor fi ploi slabe, iar temperaturile vor scădea la +2 –  +7°C noaptea și +10 –  +15°C ziua.

Prognoza pentru regiunea Cernăuți. Sâmbătă,18 aprilie,  în regiunea Cernăuți, cerul va fi noros cu perioade de înseninare. Izolat sunt prognozate ploi slabe. Valorile termice în orașul Cernăuți: noaptea 6 – 8°C; ziua 14 – 16°C. În regiunea Cernăuți: noaptea 3 – 8°C (la munte 0 –5°C);  ziua 12 – 17°C.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Elbridge Colby, un înalt oficial al Pentagonului responsabil cu chestiunile de politică, a declarat că sprijinul Washingtonului s-a bazat în mare măsură pe „utilizarea stocurilor americane limitate” și a lăsat să se înțeleagă că o astfel de abordare nu mai este sustenabilă, scrie publicația Politico. „Europa trebuie să accelereze asumarea responsabilității principale pentru apărarea convențională a continentului. Nu este o chestiune de alegere, ci o necesitate strategică”, a spus el.

Se menționează că această declarație a venit într-un moment în care aliații europeni, reuniți în Germania, au anunțat un nou val de asistență pentru Ucraina, axat pe drone, sisteme de apărare antiaeriană și capacități de atac la distanță mare.

Germania a anunțat că va finanța rachete suplimentare pentru sistemele Patriot (care vor fi produse pe plan intern), sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T, precum și finanțarea pentru drone cu rază lungă de acțiune produse în Ucraina. Marea Britanie a promis livrarea a 120.000 de drone în cadrul pachetului său anual de sprijin militar. Țările de Jos au alocat sute de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităților de drone. Belgia și Spania au anunțat, de asemenea, noi finanțări destinate apărării aeriene, artileriei și aviației de luptă.

Publicația notează că aceste anunțuri subliniază atât dinamica actuală, cât și limitele capacităților. Deși contribuția Europei este în creștere, Ucraina resimte în continuare o lipsă acută de sisteme de apărare antiaeriană pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, în timp ce capacitățile de producție nu reușesc să țină pasul cu cererea.

Colby a subliniat că, pentru a depăși acest decalaj, va fi nevoie de și mai multe eforturi și a cerut consolidarea bazei industrial-apărare: „Europa trebuie să plaseze apărarea continentului și, implicit, sprijinul său militar pentru Ucraina pe o bază cu adevărat durabilă”.

Anterior, Reuters scria că livrările de arme din Statele Unite ale Americii către țările europene, conform contractelor încheiate anterior, vor întârzia probabil pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Oficialii americani au informat deja partea europeană cu privire la această situație, scrie UNIAN.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Într-o zi, un tânăr a venit la un Învățător și i-a cerut permisiunea de a studia cu el.

— De ce îți dorești asta? – a întrebat Învățătorul.

— Vreau să devin puternic și invincibil.

— Atunci fă acest lucru! Fii bun cu toată lumea, politicos și atent. Bunătatea și politețea îți vor aduce respectul celorlalți. Spiritul tău va deveni pur și bun, ceea ce înseamnă că va fi puternic. Atenția te va ajuta să observi cele mai subtile schimbări. Vei avea posibilitatea de a găsi calea corectă pentru a evita un conflict, deci, vei câștiga lupta fără a intra în ea. Dacă vei învăța să previi conflictele, vei deveni invincibil.

— De ce?

— Pentru că nu vei mai avea cu cine să te lupți.

Tânărul a plecat, dar după câțiva ani s-a întors la Învățător.

— De ce ai nevoie? – l-a întrebat bătrânul Învățător.

— Am venit să vă întreb de sănătate și să aflu dacă nu aveți nevoie de ajutor…

Și atunci, Învățătorul l-a primit ca ucenic.

(Din rețelele de socializare) 

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

La 18 aprilie 1932, în orașul Cahul s-a născut Spiridon Mocanu, dansator, artist al poporului din Republica Moldova. În 1966 a absolvit secţia de coregrafie a Şcolii de muzică «Ştefan Neaga» din Chişinău. Din 1949 — artist în Ansamblul de dansuri populare „Joc”, ajungând în scurt timp unul dintre principalii solişti ai acestuia. S-a remarcat îndeosebi în dansurile comice, umoristice şi în scenele coreografice populare: „Baba mea”, „Badea Macovei”, „Păcală”,  „M-am pornit la Chişinău”,  „Chiriac”, „Logodna” ş.a. A participat la numeroase turnee în ţară şi peste hotare fiind laureat al festivalurilor internaționale ale tineretului și studenților, în anul 1953 la București și 1957 la Moscova. La Festivalul Unional al Tineretului de la Moscova din l957 sceneta coregrafică „M-am pornit la Chişinău”, interpretată de artiştii Spiridon Mocanii, Ion Furnică, Liubomir Iorga şi Nadejda Gorodeţcaia, a câștigat Premiul întâi şi Medalia de Aur, ridicând astfel prestigiul Ansamblului „Joc” şi al culturii naţionale moldoveneşti la o treaptă nouă pe piedestalul de onoare al culturii universale.

Spiridon Mocanu a montat o serie de dansuri interpretate de ansamblul „Joc”. Nuvelele umoristice „Baba mea” şi „M-am pornit la Chişinău” lasă o impresie memorabilă. Miniaturile „Jocului”, în care şi-a găsit expresie vie una din cele mai caracteristice trăsături ale moldoveanului — umorul sunt de un farmec irepetabil. De menționat că aceste scenete coregrafice s-au bucurat la vremea lor de un colosal succes, fiindcă fiecare din ele încheagă un chip aparte un caracter original, redat cu mare măiestrie de Spiridon Mocanu.

Spiridon Mocanu s-a stins din viață la 20 iulie 2007, fiind înmormântat în Chișinău. În luna martie 2011 Ministerul Culturii a adoptat un ordin potrivit căruia anual în domeniul coregrafiei se va acorda Premiul „Spiridon Mocanu”.

La 18 aprilie 1943, la Cernăuți s-a născut Florentina Florescu, poetă şi prozatoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. A absolvit în 1972 Facultatea de Informatică în Cluj-Napoca. Debutul absolut s-a produs în „Drum nou”, iar debutul editorial, în volumul colectiv „Cărări spre oameni”. A publicat volumul de versuri  „Colind târziu”; romanele  „Ultimul refugiu”, „Există un timp al iertării”, „Blestemul pietrei albe” și alte proze „Toamna Medei”, „Grădina internatului de fete”. A decedat la 4 septembrie 2014, la Cluj-Napoca.

În ziua de 18 aprilie  a anului 1955  a murit fizicianul Albert Einstein, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1921.  Prin testament, Einstein a cerut ca funeraliile să se desfăşoare fără ritual religios sau ceremonie oficiala, să fie incinerat, iar ora să fie ţinută secretă. La crematoriu, trupul neînsufleţit a fost însoţit de câţiva prieteni apropiaţi.  Albert Einstein a fost autorul teoriei relativităţii  și unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii.

La 18 aprilie 2003, la Moscova și-a încheiat crugul vieții pământești vestitul regizor Emil Loteanu. Emil Loteanu s-a născut la 6 noiembrie în 1936 în localitatea Clocușna, fostul județ Hotin, în prezent raionul Ocnița din Republica Moldova. A învățat la școala din satul natal. După anexarea Basarabiei de către URSS în anul 1944, Emil a rămas la Rădăuți, România, împreună cu tatăl său Vladimir, în timp ce fratele său, Marcel, și-a însoțit mama Tatiana la București. Părinții au divorțat și, după cum scrie fratele viitorului regizor, Marcel,  în ianuarie 1950 minorul de 13 ani Emil Loteanu hotărăște să-și părăsească mama adoptivă și frații vitregi din Rădăuți și cu curaj trece clandestin granița de stat dintre România și URSS  pentru a putea reîntâlni și vedea rudele sale de sânge: bunica după mamă, mătușile,unchii,verii și verișoarele din satul Colincăuți, raionul Hotin. Prins de grănicerii sovietici după trecerea graniței, este arestat și anchetat, reținut două săptămâni într-o unitate militară de lângă Cernăuți și în cele din urmă eliberat, iar după o scurtă vizită de câteva ore a rudelor rămase în viață la Colincăuți va fi dus și predat grănicerilor români.  Între rudele de la Colincăuți ale lui Emil Loteanu se afla și vărul său, Luchian Anaticiuc, actualmente vestit academician în termoelectrică din Cernăuți.

În anul 1950, pe când familia sa locuia lângă studiourile cinematografice Sahia din București, în casa lor s-a turnat filmul „Viaţa învinge”. Fiind un copil foarte inteligent, bun cunoscător al limbii române, al istoriei şi al geografiei, înzestrat nativ şi cu o imaginaţie deosebită, având şi înclinaţii spre actorie, după absolvirea liceului, Emil Loteanu  încearcă să urmeze Institutul de Arte, Teatru și Cinematografie din Bucureşti. Dosarul său de admitere a fost însă respins, probabil şi datorită atitudinii generale ce exista în acele vremuri faţă de basarabeni.

Astfel, în anul 1952 Emil Loteanu cere să fie repatriat în Basarabia şi se întoarce în satul natal, cu scopul de a încerca să facă studii de cinematografie la Moscova, pentru a-şi urma chemarea puternică ce-o avea către această artă. În perioada 1953-1954, la vârsta de 17 ani, a fost actor la Teatrul dramatic „A.S. Puşkin” din Moscova, iar la VGIK (Institutul Unional de Cinematografie din Moscova) a studiat regia de film (1956-1962). Fratele său, Marcel, își amintește: „Într-o  zi, fiind cu mama la Cernăuți , a intrat la un cinematograf și a văzut un film american. I-a plăcut atât de mult, încât a fost marcat pentru o viață. Când a susținut examenul la cinematografie, la VGIK, a scris anume despre acel film pe care l-a văzut cu mama la Cernăuți”.

Slava de mare regizor de cinema i-au adus filmele „Poienele roșii” (1966), „Lăutarii” (1971), „Gingașa și tandra mea fiară” (1978), „Anna Pavlova” (1983) și „Luceafărul” (1986). Unele scene din „Lăutarii” au fost filmate în Crasna Bucovinei. Apoi Emil Loteanu a ales Cernăuțiul pentru filmarea unor cadre pentru filmul „Luceafărul” – lucrare cinematografică despre Mihai Eminescu. Clădirea de pe strada Ucraineană, 22, unde se află sediul redacției ziarului „Bucovina”, „a servit” drept local pentru Societatea „Junimea” din Iași, membru al căreia era Mihai Eminescu. Aici au fost filmate scene ale unei ședințe a „junimiștilor”.

Ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul regiei de film, lui Emil Loteanu i s-au conferit titlurile de Maestru Emerit al Artei din RSSM (1969), Artist al Poporului din Federația Rusă (1980), titlul de membru de onoare al Academiei Internaționale de film Nike. De asemenea, a primit Premiul de Stat și Ordinul Republicii. În anul 2001 lui Emil Loteanu  i s-a decernat  Premiul pentru excelența artei regizorale, decernat la Ateneul Român din București.

Emil Loteanu a încetat din viață la 18 aprilie 2003, într-un spital din Moscova, fiind înmormântat în cimitirul Vagankovo din capitala Rusiei.

Evenimente istorice din ziua de 18 aprilie:

1506:  Începe construcția bazilicii Sfântul Petru din Roma sub domnia lui Iulius al II-lea.

1848: La Blaj, pe Câmpia Libertăţii, a avut loc prima adunare politică a românilor din Transilvania

Adunarea Națională de la Blaj a fost o adunare a românilor din Transilvania, care a avut loc în data de 15 mai 1848 în timpul Revoluției Române de la 1848, cu participarea a 30.000-40.000 de persoane. Proclamația adoptată la Blaj cerea împăratului Ferdinand I al Austriei desființarea iobăgiei, libertatea tiparului, înființarea unor instituții de învățământ în limba română.

1884: La Răzeni, judeţul Chişinău, gubernia Basarabia, s-a născut Ion Constantin Inculeţ, om politic român, președintele Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești, ministru român, membru al Academiei Române.

1917: Constituirea Corpului voluntarilor români ardeleni și bucovineni aflați în Rusia. La 3/16 martie 1917 s-a înființat Corpului voluntarilor români ardeleni și bucovineni aflați în Rusia. La 5/18 aprilie, Lt. col. Pietraru, ofițer activ al armatei române, desemnat de Marele Cartier General român să organizeze constituirea, echiparea și afluirea spre țară a unităților de voluntari, a reușit să obțină promisiunea verbală a ministrului de război, Gucicov, de a recruta un număr de 30.000 de voluntari și aceasta numai la intervenția diplomatică a prim ministrului român, Ion I.C. Brătianu.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Evenimentul a fost organizat de Institutul pentru Strategie Central Europeană (ICES), cu sprijinul Fundației Internaționale „Renașterea”. Forumul a fost deschis de coordonatoarea regională ICES la Cernăuți, Lilia Șutiak.

Participanții s-au concentrat pe rolul Bucovinei ca regiune de frontieră cu un potențial uriaș pentru parteneriate internaționale și dialog intercultural. Programul a cuprins două paneluri de discuție:

„Bucovina ca platformă de bună vecinătate strategică: de la dialogul interetnic la integrarea europeană”.

„Bucovina din interior: cum diversitatea modelează dezvoltarea și reziliența regiunii”.

Evenimentul a inclus un discurs de impact susținut de Pavlo Klimkin despre percepția europenilor asupra Ucrainei și integrarea în Europa Centrală.

Împreună cu Ruslan Biloskurski, rectorul Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți,  Julia Grițcu și Serghei Hacman, sub moderarea excelentă a Liliei Șutiak și cu comentariile lui Myhailo Krajs și ale Nataliei Neceaieva-Yuriiciuk, am discutat despre «Bucovina din interior: cum diversitatea modelează dezvoltarea și reziliența regiunii».

În cealaltă discuție de panel, despre „Bucovina ca platformă de bună vecinătate strategică: de la dialogul interetnic la integrarea europeană”, au vorbit Roman Greba, adjunctul șefului AMR Cernăuți, Cristian Dacica, consul de carieră la Consulatul General al României la Cernăuți,  Myhailo Pavliuk, vicepreședintele  Consiliului Regional Cernăuți, Angela Gramadă din București, Yevghen Glibovyțki, Paul Pșenicika, Marianna Prysiajniuk.

Forumul a fost sintetizat de cunoscutul publicist și traducător Oleksandr Boichenko.

„Libertatea Cuvântului” va reveni la tema dată cu un material mai amplu.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Despre aceasta scrie publicația de profil enkorr, citând monitorizarea Grupului de Consultanță „A-95”.

Analiștii subliniază că rețelele mari nu reacționează deocamdată, deoarece se află sub presiunea stocurilor scumpe achiziționate anterior. Potențialul pentru scăderi ulterioare se menține, însă corecția este frânată de resursele contractate în timpul vârfului de preț.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Proiectul de hotărâre corespunzător a fost înregistrat pe 16 aprilie de către deputatul Oleksii Kaspruk. „Se introduce pe teritoriul comunității teritoriale urbane Cernăuți transportul subvenționat pe toate rutele de autobuz de uz comun pentru categoriile de cetățeni care au dreptul la călătorii gratuite în transportul public urban de uz comun”, se arată în document.

De asemenea, printre propuneri se numără interzicerea oricăror restricții pentru cetățenii care beneficiază de facilități la transportul public în ceea ce privește: numărul de călătorii; timpul de utilizare a rutei de autobuz; ruta de autobuz de uz comun unde sunt valabile facilitățile.

Se propune introducerea gratuității pentru elevii instituțiilor de învățământ mediu general – gimnazii, licee și colegii. Studenții universităților situate pe teritoriul comunității Cernăuți vor plăti 50% din costul călătoriei pe rutele de autobuz în perioada studiilor.

Călătoria subvenționată trebuie să fie acordată exclusiv prin utilizarea cardurilor de transport „Social”,  „Elev”, „Student”.  Evidența călătoriilor se va face prin sistemul automatizat de plată. În acest scop, operatorii de transport sunt obligați să echipeze toate vehiculele cu validatoare până la 1 iunie. Finanțarea transportului subvenționat va fi asigurată din bugetul comunității teritoriale urbane Cernăuți.

În prezent, în oraș există 18 rute subvenționate: microbuzele nr. 1, 3, 4, 6, 8A, 8, 9, 10A, 13, 15, 19, 21, 23, 24, 26, 27, 36, 37, precum și tot transportul electric (troleibuze).

Anterior s-a raportat că, din 20 aprilie, la Cernăuți, costul unei călătorii cu autobuzele urbane va fi de 20 grivne.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Cinci elevi ai Centrului de Educație Extrașcolară al Consiliului Orășenesc Noua Suliță — Artiom Galkevici, Daria Agratina, Sofia Agratina, Alexandra Pidlisna și Xenia Gasiuc — au reprezentat comunitatea la festival sub îndrumarea pedagogilor Natalia Oliinyc, Alina Maeruța, Irina Proțiuc, Irina Doroftei și Ada Zamar. Copiii nu doar au expus ouăle încondeiate, ci au și explicat semnificația fiecărui simbol și model, povestind cu ce gânduri le-au creat. Pacea pentru Ucraina este mesajul principal pe care tinerii artiști l-au transpus în lucrările lor. La final, aceștia au participat la un flashmob cu ștergare brodate.

Festivalul  „Coșul Unității- 2026” a reunit instituții de învățământ din întreaga regiune Cernăuți. Comunitatea Teritorială Noua Suliță s-a întors de la festival cu un premiu — cea mai bună confirmare a faptului că tradiția aici nu este doar vie, ci și recunoscută.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

În 2023, la Editura Druk Art din Cernăuți, a apărut cartea ,,Anul 1942. Trecerea în nemurire a martirilor din actuala regiune Cernăuți, arestați de către puterea sovietică în 1940-1941”. În materialul ,,Mărturii pline de durere”, publicat în revista Glasul Bucovinei, nr. 1-4 din 2023, Alexandrina Cernov menționează: ,,Anul acesta a văzut lumina tiparului cel de al treilea volum al lui Petru Grior în care este descris calvarul românilor din regiunea Cernăuți. Pe copertă este reprodusă fotografia Floricăi Vărzăreanu, născută în 1921, în localitatea Curtea de Argeș din România, locuitoare a orașului Cernăuți, arestată de către autoritățile sovietice în ziua de 6 mai 1941. A murit într-un lagăr stalinist de muncă corecțională din regiunea Sverdlovsk, Federația Rusă.

Este descrisă soarta doar a câtorva martiri care zguduie imaginația cititorului prin nedreptatea și cruzimea, ura și bestialitatea cu care ,,eliberatorii” au maltratat oameni nevinovați. Teroarea bolșevică a continuat și după tragediile de la Lunca, Fântâna Albă și alte localități. Se creează impresia că staliniștii doreau să pustiască ținutul de oameni, să crească o generație care, înfricoșată, să uite fărădelegile aplicate în special românilor din ținut. Oamenii au tăcut, dar nu au uitat. Limba română a fost denumită limbă moldovenească, presa glorifica realizările mincinoase ale noului mod de viață – comunist, oameni nevinovați au fost calificați ca ,,dușmani ai poporului”… Sunt arestați și deportați, aruncați pe nedrept în temnițe rudele participanților la evenimentele sângeroase de la Lunca și Fântâna Albă, sau sub pretextul că aveau rude ori s-au născut în România. ,,A treia decadă a lunii iunie 1941, scrie autorul, dictatura stalinistă a declanșat o luptă aprigă împotriva românilor din ținut. Sub securea terorii bolșevice nimeresc nu numai reprezentanții claselor considerate de către autoritățile comuniste de reprimare drept o piedică în procesul de realizare a construcției socialiste. ,,Dușmani ai poporului” sovietic devin toate păturile sociale, indiferent de situația ocupată în societatea cernăuțeană. Astfel, la 22 iunie este arestat Gheorghe al lui Petru Huțuleac. Românul locuia în vechea capitală a Bucovinei istorice, unde a văzut pentru prima dată zorii zilei la 1875. Cernăuțeanul nu știa carte și era portar. Bietul om va fi acuzat de ,,agitație antisovietică”. În beciurile închisorii din centrul regional este supus bătăilor cumplite, fiindcă după începerea acțiunilor militare între România și fosta Uniune Sovietică, în inimile acoliților ,,tătucului Stalin” s-a cuibărit o ură nemaipomenită față de tot ce-i românesc. Deținutul va fi transportat în interiorul imperiului comunist unde se stinge din viață la 29 ianuarie 1942. În închisoarea nr. 2 din Turinul de Jos, regiunea Sverdlovsk a Federației Ruse a rămas mormântul acestui martir al neamului” (p. 13).

Pedepsele erau aplicate pe tot parcursul perioadei bolșevice. Victime ale puterii sovietice au devenit țărani, foști primari, familii întregi care aveau rude în România sau în rândurile armatei române, negustori, preoți. Despre soarta bisericii și a preoților Petru Grior scrie: ,,După vizita ateului Nichita Hrușciov, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) al Ucrainei, în fosta capitală a Bucovinei istorice și după înflăcărata sa cuvântare în fața cernăuțenilor, care a avut loc pe data de 4 iulie 1940, s-au intensificat persecuțiile împotriva slujitorilor altarului. În primul an de dominație a puterii staliniste, sub securea dezmățului comunist au căzut zeci de preoți români. Preoților întemnițați, bătuți, schingiuiți li s-a oferit moarte martirică prin înghețarea în Siberii de gheață, moarte fără mormânt și fără cruce…”. Numele doar a câtorva preoți români și a familiilor lor, supuse persecuțiilor staliniste, sunt reproduse în cele câteva pagini ale cărții. Soarta lor este însă reprezentativă pentru acele timpuri grele. Numele lor trebuie înscrise în cartea durerii.

Analizând cele trei cărți ale Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți, apărute în 2021-2023, în care și-au găsit oglindire evenimentele tragice din primul an de instaurare și consolidare a dictaturii staliniste în ținutul mioritic, când au fost nimiciți mii de oameni nevinovați, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, afirmă: ,,Autorul acestor volume a reușit să înveșnicească numele acestor martiri ai neamului românesc”.

Petru GRIOR,

directorul Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți   

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com 

Sărbătoarea simbolizează puterea vindecătoare a credinței și rolul Maicii Domnului ca ocrotitoare a celor bolnavi și suferinzi. Tradiția spune că apa acelui izvor a avut puteri tămăduitoare, iar sărbătoarea a rămas în calendarul ortodox ca simbol al vindecării și al speranței. Pentru credincioși, ziua are o semnificație profundă, fiind asociată cu ajutorul divin și cu puterea credinței.

În această zi, în toate bisericile se oficiază slujba de sfințire a apei, cunoscută sub numele de Agheasma Mică. Credincioșii merg la biserică pentru a lua apă sfințită, despre care se spune că are puteri vindecătoare și protectoare. Aceasta este păstrată în case și folosită pentru binecuvântare. În multe zone, oamenii obișnuiesc să stropească locuințele, animalele sau grădinile cu această apă, pentru sănătate și protecție.

Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii

Izvorul Tămăduirii este însoțit de numeroase tradiții populare. Se spune că este bine ca în această zi să se consume apă sfințită și să se evite certurile sau supărările. De asemenea, în unele regiuni există obiceiul de a merge la izvoare sau fântâni, considerate locuri cu apă „curată” și binecuvântată. În această săptămână, ușile altarului rămân deschise, simbolizând deschiderea cerurilor.

Pe lângă consumul de agheasmă, această zi este marcată de câteva obiceiuri și gesturi considerate aducătoare de bine: * Stropirea casei, a gospodăriei și a membrilor familiei cu agheasmă; * Rugăciuni pentru sănătate, iertare și protecție; * Fapte bune și ajutor oferit celor aflați în nevoie. Se crede că apa sfințită în această zi are puteri speciale de vindecare și protecție, iar cei care o folosesc cu credință pot primi alinare în suferințe.

Ce nu este bine să faci în această zi

– Nu se spală haine, considerându-se că în această zi apa are un caracter sacru, nu se murdărește cu lucruri lumești.

– Nu se lucrează la câmp sau în gospodărie. Este o zi de sărbătoare și rugăciune, nu de muncă fizică.

– Nu se refuză apa sfințită. Se bea cu smerenie, pe nemâncate, și se rostește o rugăciune.

– Nu se ignoră nevoile celor din jur. Fiind o zi a milei și tămăduirii, este bine să faci un gest de ajutor pentru cineva aflat în suferință.

– Nu se consumă alcool sau se petrece zgomotos. Sărbătoarea este una a vindecării și reculegerii, nu a distracției fără măsură.

Izvorul Tămăduirii este o zi în care cerul este mai aproape de inimile oamenilor, iar rugăciunile sunt ascultate mai repede. E momentul ideal să ceri alinare, luminare, curățare interioară. Apa sfințită din această zi este păstrată cu mare grijă, deoarece are o putere aparte, fiind binecuvântată în Săptămâna Luminată, perioada cu cea mai înaltă încărcătură spirituală din an.

Această sărbătoare este o zi a speranței și a vindecării. Izvorul Tămăduirii nu este doar o tradiție religioasă, ci și un moment de reflecție asupra sănătății și echilibrului interior. Este o zi în care oamenii caută nu doar vindecarea fizică, ci și liniștea sufletească, întărind legătura cu divinitatea și cu valorile spirituale.  (CSID.ro)

(T.L.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com