<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Libertatea Cuvântului (Cernăuți)</title>
	<atom:link href="https://lyberti.com/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://lyberti.com</link>
	<description>Ziar social-politic şi de cultură din regiunea Cernăuţi</description>
	<lastBuildDate>Fri, 03 Jul 2026 17:41:53 +0000</lastBuildDate>
	<language>ru-RU</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.2.39</generator>
	<item>
		<title>Culiceni – 451 de ani de la prima atestare documentară</title>
		<link>https://lyberti.com/culiceni-451-de-ani-de-la-prima-atestare-documentara/</link>
		<comments>https://lyberti.com/culiceni-451-de-ani-de-la-prima-atestare-documentara/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 17:41:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Vetrele Noastre Strămoșești]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161868</guid>
		<description><![CDATA[La data de 3 iulie s-au împlinit 451 de ani de la prima atestare documentară a satului Culiceni. Cu acest prilej, în biblioteca ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La data de 3 iulie s-au împlinit 451 de ani de la prima atestare documentară a satului Culiceni.</p>
<p>Cu acest prilej, în biblioteca sătească a avut loc o oră de informaţie pentru tinerii cititori despre legenda, obiceiurile, locurile istorice a satului natal,. Ei au vizionat diferite fragmente din istoria localităţii, am privit poze la care puteam face comparații cum s-a schimbat sătucul nostru şi oamenii lui.</p>
<p>Timpul trece şi toate rămân o istorie, chiar şi activitatea de astăzi&#8230;</p>
<p>În bibliotecă este amenajată o expoziție cu diferite date istorice despre Culiceni, unde astăzi tânăra generație a aflat multe lucruri interesante pe care o să le memorizeze pentru a transmite la alte generaţii.</p>
<p>În satul meu natal îmi sunt părinții,</p>
<p>Buneii, ce cu drag m-au învățat</p>
<p>Povești și poezii, dar și colinde</p>
<p>Ce la Crăciun eu pe la case am cântat.</p>
<p>Aici am mulți prieteni și știu multe jocuri,</p>
<p>Aici e casa ce m-așteaptă orișicând.</p>
<p>Știu că în lume sunt și mai frumoase locuri,</p>
<p>Dar satul meu e unul pe pământ! – citim în postarea bibliotecarei Tatiana Andrus.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAYnJpZBExZVo0a1NqeXM3UTZtYlFwUHNydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR6zeqaYz_VucxKN3DSiEsPzWpVmAvm5OAjYDDm2eEPb0Oc4y6AZHFwCAKuqMQ_aem_m7_aqgSXR3JWE7dDbPisSA&amp;h=AUCFxJQj1rR5pqBNSWRy0O6geAgI4td_YCRHD_Ev_6Mwn6-cd5k9HZCuqy55GPWADdJvqRUAHso0CXHFW0VDiK8HxX3EeymPwh4qTnRw87ZNvL3Pbx_HaGyT5NIFqQeXF1WqDZrSNaP-ZK-V&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUAB-UWh5Ik6pHM2LfaJtScoa5rboIkA7lpicq019TZ9PXk-auI8zE9Mp2RXfAlaq7f3tXx1PglsMRESHWTPcQC3yVel3GbmqFdlYQdCq8jtpyCekP83DyD7owwY6w4LlmeFnxqb4PIANDCp0s4x03WaJw2p4S38yDrM-_Vv1qdMSXrBqh06iH0Y-SxtgEE">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/culiceni-451-de-ani-de-la-prima-atestare-documentara/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Atacurile în adâncimea Rusiei au crescut cu 1150% de la începutul anului</title>
		<link>https://lyberti.com/atacurile-in-adancimea-rusiei-au-crescut-cu-1150-de-la-inceputul-anului/</link>
		<comments>https://lyberti.com/atacurile-in-adancimea-rusiei-au-crescut-cu-1150-de-la-inceputul-anului/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 17:33:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161865</guid>
		<description><![CDATA[În anul 2026, Forțele de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei au crescut numărul de lovituri în adâncimea operativă și strategică a inamicului cu ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În anul 2026, Forțele de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei au crescut numărul de lovituri în adâncimea operativă și strategică a inamicului cu 1150%. De asemenea, acestea au dezvăluit numărul de ținte atacate, informează RBC-Ucraina, cu referire la raportul FSB.</p>
<p>„Este un fapt împlinit: pasărea-2026 mută efectele speciale usturătoare ale războiului pe teritoriul ocupantului – un spate al frontului liniștit (pentru inamic) nu mai există”, a subliniat comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot, Robert Brovdi („Madyar”).</p>
<p>Luna trecută, operatorii FSB au efectuat 2359 de misiuni. În total, s-a reușit lovirea a 172 de obiective din complexul militar-industrial și cel de combustibil și energie al Federației Ruse.</p>
<p>Middle Strike (150-300 km): În cadrul a 3406 misiuni, militarii au „vânat” 1682 de ținte.</p>
<p>Front Strike (25-150 km): Alte 2747 de misiuni de luptă s-au încheiat cu lovirea/distrugerea a 1265 de ținte.</p>
<p>O direcție separată și importantă de activitate o reprezintă atacurile asupra obiectivelor militare din Crimeea ocupată temporar.</p>
<p>Doar în luna iunie, unitățile FSB, în cooperare cu alte componente ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei, au lovit 172 de obiective ale complexului militar-industrial și tehnico-energetic al Rusiei.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAYnJpZBExZVo0a1NqeXM3UTZtYlFwUHNydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR6zeqaYz_VucxKN3DSiEsPzWpVmAvm5OAjYDDm2eEPb0Oc4y6AZHFwCAKuqMQ_aem_m7_aqgSXR3JWE7dDbPisSA&amp;h=AUCFxJQj1rR5pqBNSWRy0O6geAgI4td_YCRHD_Ev_6Mwn6-cd5k9HZCuqy55GPWADdJvqRUAHso0CXHFW0VDiK8HxX3EeymPwh4qTnRw87ZNvL3Pbx_HaGyT5NIFqQeXF1WqDZrSNaP-ZK-V&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUAB-UWh5Ik6pHM2LfaJtScoa5rboIkA7lpicq019TZ9PXk-auI8zE9Mp2RXfAlaq7f3tXx1PglsMRESHWTPcQC3yVel3GbmqFdlYQdCq8jtpyCekP83DyD7owwY6w4LlmeFnxqb4PIANDCp0s4x03WaJw2p4S38yDrM-_Vv1qdMSXrBqh06iH0Y-SxtgEE">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/atacurile-in-adancimea-rusiei-au-crescut-cu-1150-de-la-inceputul-anului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cernăuțiul va primi Festivalul „Întâlniri Bucovinene”</title>
		<link>https://lyberti.com/cernautiul-va-primi-festivalul-intalniri-bucovinene/</link>
		<comments>https://lyberti.com/cernautiul-va-primi-festivalul-intalniri-bucovinene/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 17:25:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[CULTURĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161862</guid>
		<description><![CDATA[Pe 11–12 iulie, la Cernăuți va avea loc cea de-a 37-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”. Despre aceasta informează Primăria ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Pe 11–12 iulie, la Cernăuți va avea loc cea de-a 37-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”. Despre aceasta informează Primăria orașului.</p>
<p>„Întâlniri Bucovinene” este un festival itinerant unic care, de peste 30 de ani, reunește reprezentanți ai diasporei bucovinene din Ucraina, Polonia, România și Ungaria. Oaspeții sunt așteptați cu cântece și dansuri populare, ritualuri străvechi, costume tradiționale și spectacole ale ansamblurilor artistice din cele patru țări. Este o oportunitate excelentă de a cunoaște mai îndeaproape cultura, tradițiile și patrimoniul Bucovinei.</p>
<p>Locuitorii Cernăuțiului și oaspeții orașului sunt invitați să facă parte din această sărbătoare minunată.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAYnJpZBExZVo0a1NqeXM3UTZtYlFwUHNydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR6zeqaYz_VucxKN3DSiEsPzWpVmAvm5OAjYDDm2eEPb0Oc4y6AZHFwCAKuqMQ_aem_m7_aqgSXR3JWE7dDbPisSA&amp;h=AUCFxJQj1rR5pqBNSWRy0O6geAgI4td_YCRHD_Ev_6Mwn6-cd5k9HZCuqy55GPWADdJvqRUAHso0CXHFW0VDiK8HxX3EeymPwh4qTnRw87ZNvL3Pbx_HaGyT5NIFqQeXF1WqDZrSNaP-ZK-V&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUAB-UWh5Ik6pHM2LfaJtScoa5rboIkA7lpicq019TZ9PXk-auI8zE9Mp2RXfAlaq7f3tXx1PglsMRESHWTPcQC3yVel3GbmqFdlYQdCq8jtpyCekP83DyD7owwY6w4LlmeFnxqb4PIANDCp0s4x03WaJw2p4S38yDrM-_Vv1qdMSXrBqh06iH0Y-SxtgEE">www.lyberti.com</a></strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/cernautiul-va-primi-festivalul-intalniri-bucovinene/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>În luptele pentru Ucraina a căzut apărătorul Igor Gorbatiuk din Zelenyi Gai</title>
		<link>https://lyberti.com/in-luptele-pentru-ucraina-a-cazut-aparatorul-igor-gorbatiuk-din-zelenyi-gai/</link>
		<comments>https://lyberti.com/in-luptele-pentru-ucraina-a-cazut-aparatorul-igor-gorbatiuk-din-zelenyi-gai/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 17:17:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[ȘTIRI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161859</guid>
		<description><![CDATA[A murit apărătorul Ucrainei, Igor Gorbatiuk, născut în anul 1976, locuitor al satului Zelenyi Gai din comunitatea Noua Suliță. Despre aceasta informează Comunitatea ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>A murit apărătorul Ucrainei, Igor Gorbatiuk, născut în anul 1976, locuitor al satului Zelenyi Gai din comunitatea Noua Suliță. Despre aceasta informează Comunitatea Teritorială Orășenească Zelenyi Gai. Igor Gorbatiuk a fost ostaș-asistent de grenadier în cadrul secției a 2-a de asalt, plutonul 3 de asalt, compania 1 de asalt, batalionul 1 de asalt al unității militare A4848. A căzut în luptă la 13 mai 2026, în timpul îndeplinirii unei misiuni, în apropierea localității Solodke,  regiunea Zaporijjia.</p>
<p>Data, ora înmormântării vor fi comunicate ulterior.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAYnJpZBExZVo0a1NqeXM3UTZtYlFwUHNydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR6zeqaYz_VucxKN3DSiEsPzWpVmAvm5OAjYDDm2eEPb0Oc4y6AZHFwCAKuqMQ_aem_m7_aqgSXR3JWE7dDbPisSA&amp;h=AUCFxJQj1rR5pqBNSWRy0O6geAgI4td_YCRHD_Ev_6Mwn6-cd5k9HZCuqy55GPWADdJvqRUAHso0CXHFW0VDiK8HxX3EeymPwh4qTnRw87ZNvL3Pbx_HaGyT5NIFqQeXF1WqDZrSNaP-ZK-V&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUAB-UWh5Ik6pHM2LfaJtScoa5rboIkA7lpicq019TZ9PXk-auI8zE9Mp2RXfAlaq7f3tXx1PglsMRESHWTPcQC3yVel3GbmqFdlYQdCq8jtpyCekP83DyD7owwY6w4LlmeFnxqb4PIANDCp0s4x03WaJw2p4S38yDrM-_Vv1qdMSXrBqh06iH0Y-SxtgEE">www.lyberti.com</a> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/in-luptele-pentru-ucraina-a-cazut-aparatorul-igor-gorbatiuk-din-zelenyi-gai/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Radosław  Sikorski despre întâlnirea cu Sybiga: Am discutat posibilitățile de soluționare a tensiunilor din relațiile bilaterale</title>
		<link>https://lyberti.com/radoslaw-sikorski-despre-intalnirea-cu-sybiga-am-discutat-posibilitatile-de-solutionare-a-tensiunilor-din-relatiile-bilaterale/</link>
		<comments>https://lyberti.com/radoslaw-sikorski-despre-intalnirea-cu-sybiga-am-discutat-posibilitatile-de-solutionare-a-tensiunilor-din-relatiile-bilaterale/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 17:08:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161856</guid>
		<description><![CDATA[Ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a comentat întâlnirea cu omologul său ucrainean, Andrii Sybiga, menționând că părțile au discutat despre posibilitățile ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a comentat întâlnirea cu omologul său ucrainean, Andrii Sybiga, menționând că părțile au discutat despre posibilitățile de soluționare a tensiunilor din relațiile bilaterale, cooperarea militară, dezvoltarea relațiilor economice etc.</p>
<p>„Astăzi, la Varșovia, am purtat negocieri cu șeful MAE al Ucrainei, Andrii Sybiga, privind necesitatea unui dialog constructiv care să contribuie la dezvoltarea relațiilor dintre țările noastre, în loc să fie folosit de state și persoane care au o atitudine ostilă față de acest lucru. Principalele teme ale discuțiilor dintre șefii diplomațiilor au fost: posibilitățile de soluționare a tensiunilor din relațiile bilaterale; cooperarea militară; dezvoltarea relațiilor economice”, este citat Sikorski în mesajul cancelariei MAE al Poloniei pe rețeaua de socializare X.</p>
<p>Se menționează că miniștrii au convenit că cheia îmbunătățirii relațiilor noastre este dialogul istoric, bazat pe „adevăr și respect pentru trecut – un exemplu în acest sens fiind progresul semnificativ în procesul de exhumare și acordarea de noi autorizații pentru lucrări de căutare”.</p>
<p>În cadrul întâlnirii a fost discutat, de asemenea, efectul pozitiv al Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, organizată la Gdańsk, și participarea companiilor poloneze la reconstrucția postbelică a țării.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAYnJpZBExZVo0a1NqeXM3UTZtYlFwUHNydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR6zeqaYz_VucxKN3DSiEsPzWpVmAvm5OAjYDDm2eEPb0Oc4y6AZHFwCAKuqMQ_aem_m7_aqgSXR3JWE7dDbPisSA&amp;h=AUCFxJQj1rR5pqBNSWRy0O6geAgI4td_YCRHD_Ev_6Mwn6-cd5k9HZCuqy55GPWADdJvqRUAHso0CXHFW0VDiK8HxX3EeymPwh4qTnRw87ZNvL3Pbx_HaGyT5NIFqQeXF1WqDZrSNaP-ZK-V&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUAB-UWh5Ik6pHM2LfaJtScoa5rboIkA7lpicq019TZ9PXk-auI8zE9Mp2RXfAlaq7f3tXx1PglsMRESHWTPcQC3yVel3GbmqFdlYQdCq8jtpyCekP83DyD7owwY6w4LlmeFnxqb4PIANDCp0s4x03WaJw2p4S38yDrM-_Vv1qdMSXrBqh06iH0Y-SxtgEE">www.lyberti.com</a> </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/radoslaw-sikorski-despre-intalnirea-cu-sybiga-am-discutat-posibilitatile-de-solutionare-a-tensiunilor-din-relatiile-bilaterale/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>28 IUNIE 1940 ÎN ISTORIA ȚINUTULUI MIORITIC (IV)</title>
		<link>https://lyberti.com/28-iunie-1940-in-istoria-tinutului-mioritic-iv-3/</link>
		<comments>https://lyberti.com/28-iunie-1940-in-istoria-tinutului-mioritic-iv-3/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 12:25:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161853</guid>
		<description><![CDATA[În fosta capitală a Bucovinei istorice mitingurile se ţineau lanţ. La începutul lunii iulie, în oraşul Cernăuţi s-au desfăşurat mitingurile intelectualităţii, femeilor, tineretului, ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În fosta capitală a Bucovinei istorice mitingurile se ţineau lanţ. La începutul lunii iulie, în oraşul Cernăuţi s-au desfăşurat mitingurile intelectualităţii, femeilor, tineretului, la care au luat parte, conform raportului lui Ivan Gruşeţki, peste 30 mii de oameni. Majoritatea cernăuţenilor era dezorientată din cauza acţiunilor întreprinse de către „eliberatori”. Magazinele stăteau închise. În fiecare zi, foştii ilegalişti şi activiştii locali extaziaţi mărşăluiau pe străzile oraşului, ţinând în mâini drapele roşii şi cântând „Internaţionala”: „Hai la lupta cea mare,/ Rob cu rob să ne unim,/ Internaţionala/ Prin noi s-o făurim!”. La ei au început să se alăture şi activul din satele învecinate. Pe data de 7 iulie a avut loc o serată tematică, consacrată filmului sovietic. La ea a participat cunoscutul regizor Oleksandr Dovjenko cu pelicula documentară „Eliberarea Ucrainei Apusene”. La 8 iulie s-a desfăşurat mitingul învăţătorilor cernăuţeni, la care a luat cuvântul scriitorul Mykola Bajan. În aceeaşi zi a avut loc mitingul lucrătorilor aşezămintelor de cultură cu participarea academicianului Oleksandr Korniiciuk. Pe data de 11 iulie, comitetul judeţean al comsomolului leninist, constituit la 4 iulie 1940, cu ajutorul foştilor membri ai comitetului ţinutal ilegal Bucovina al Uniunii Tineretului Comunist din România, a organizat adunarea tineretului cernăuţean, la care au participat şi au vorbit: Lysenko, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei, şi Homenko, secretar al Comitetului Central al Comsomolului din Ucraina. În ziua de 14 iulie, oaspeţii din Kiev au depus coroane de flori la mormântul scriitorului bucovinean, Iuri Fedkovyci.</p>
<p>În informaţia primului secretar al comitetului judeţean Cernăuţi al Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei nu se spunea nimic despre fărădelegile comise de enkavedişti în prima lună de instaurare a puterii sovietice în ţinut, când au fost arestaţi şi condamnaţi la ani grei de închisoare sau la moarte zeci de oameni nevinovaţi, fiind acuzaţi pentru crime pe care nu le-au săvârşit. Nu se spunea nimic despre evenimentul sângeros de la Herţa, din ziua de 29 iunie 1940, ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, când Armata Roşie „eliberatoare” a deschis foc împotriva militarilor români, care au ieşit în calea maşinilor blindate ale bolşevicilor, răpind viaţa căpitanului Ioan Boroş, sublocotenentului Adrian Dragomir şi a soldatului Iancu Solomon. Nu se spunea nimic despre teroarea roşie, ridicată la rangul de principiu, care a provocat un val de treceri numeroase în Patria istorică ale românilor din satele herţene: Bănceni, Beceşti, Buda Mare, Buda Mică, Culiceni, Frunza, Fundoaia, Godineşti, Horbova, Hreaţca, Lucoviţa, Lunca, Mihoreni, Mogoşeşti, Molniţa, Movila, Pasat, Pilipăuţi, Proboteşti, Ştreanga, Târnauca, Ţânteni, Văleni.</p>
<p>Astfel, chiar la 29 iunie 1940, ţăranul Mihai Huţanaşu din Pilipăuţi şi-a luat soţia şi cei cinci feciori ai săi şi s-a mutat cu traiul în satul Baranca, judeţul Dorohoi, unde poseda patru hectare de pământ arabil. La 7 iulie trece în România Constantin Stoica, născut în 1899, în localitatea Beceşti. A doua zi, alt ţăran, Dumitru Mihai din Mogoşeşti, se îndreaptă spre hotarul instalat de mâna veneticului la finele istoricului cireşar. În dimineaţa zilei de 9 iulie 1940, împreună cu numeroşi tineri din localitatea Mihoreni, a trecut în România Adam Iacub, născut în 1918, dorind să scape de odiosul regim stalinist. Dumitru Fodorea din Movila, născut la 1922, pe data de 15 iulie trece în Ţara strămoşilor săi, unde de la stele la flori, toate vorbesc de libertate şi demnitate într-un larg fluviu de cuvinte şi unde predomină sentimentul dragostei sincere pentru fiecare om. La 25 iulie porneşte spre frontieră ţăranul Gheorghe Bezede din Proboteşti, născut în 1885. În ziua de 28 iulie trece în România Ştefan Pogoreanu, născut în 1888, în localitatea Lunca. În aceeaşi zi, alt ţăran, tot din satul Lunca, Toader Pogoreanu, născut la 1895, în această frumoasă localitate din Valea Prutului, se îndreaptă spre hotarul instalat de bolşevici, fiindcă pe aceste meleaguri nimeni n-a adus atâta nenorocire, batjocură şi moarte ca imperiul sovietic.</p>
<p>Conform unor date statistice, la 1 iulie 1940, în ţinut se aflau 328 de fabrici, uzine şi ateliere meşteşugăreşti cu un număr de 19 mii 540 muncitori. Cele mai mari întreprinderi erau: fabrica de tricotaje „Hercules”, fabrica de cherestea, fabrica de zahăr „Jucica”, fabrica de zahăr „Lujeni”, fabrica „Industria cărnii”, fabrica de tricotaje „Trinako”. În dimineaţa zilei de 28 iunie, când tancurile cu steluţe roşii treceau Nistrul, proprietarii a 120 de întreprinderi particulare, în rândul cărora intrau şi unele dintre cele înşirate mai sus, părăseau teritoriul actualei regiuni Cernăuţi, fiind convinşi de faptul că se apropie sfârşitul vieţii lor. Au lăsat întreprinderi înzestrate cu utilaj modern, procurat în Elveţia, Franţa, Marea Britanie, ţări europene cu o industrie dezvoltată. Cei rămaşi aparţineau altor etnii şi nu făceau parte din categoria „boierilor români”. Sperau în viitoarea loialitate a noilor stăpâni. S-au înşelat amarnic. Ei nu ştiau, că „în ansamblu, în U.R.S.S. nu etnonaţiunile erau supuse exterminării sau reeducării, ci anumite clase sociale considerate a fi purtătoare a valorilor societăţii burgheze”. Fabricanţii, moşierii, negustorii de toate naţionalităţile erau incluşi de autorităţile staliniste în aceste „clase indezirabile”, faţă de care se planifica aplicarea terorii în masă. Drept exemplu poate servi naţionalizarea averii evreilor din orăşelul Herţa (o farmacie, două frizerii, o moară, 34 de prăvălii), care a aparţinut în perioada interbelică locuitorilor Simku Vataru, Harabaju Lupu, Moriţ Leibovici, Şoil Aklip, Iosif Aranovici, Haim Blanaru, Haim Karuceru, David Kon, Nuhim Markovici, Abram Paskaru, Abram Rozen, Noih Segal, Ianju Şmilevici, Iankel Şpunt. Foştii proprietari vor fi arestaţi şi condamnaţi la ani grei de lagăr, unde pe toţi i-a ucis gerul, foamea, tortura.</p>
<p>Din primele zile ale instaurării puteri sovietice, în cadrul întreprinderilor din ţinut au fost organizate „comitetele muncitoreşti”, care au luat sub control funcţionarea acestor unităţi industriale. A pornit procesul de comunizare a fostelor întreprinderi particulare, fiind pe larg folosite metodele sovietice „de sporire a productivităţii muncii – întrecerea socialistă şi mişcarea fruntaşilor în producţie, bazate pe popularizarea mişcării stahanoviste”. În scopul comasării utilajului tehnic au fost reduse numeroase întreprinderi mici, care, după părerea noilor conducători, nu erau rentabile. Fabricele şi uzinele funcţionau cu mari întreruperi din lipsă de materie primă. Din Uniunea Sovietică se aducea numai vodcă, cărbune şi mahorcă. Totodată, a început reorganizarea celor 4 mii 573 de întreprinderi de comerţ, înregistrate în actuala regiune Cernăuţi în prima decadă a lunii iulie 1940.</p>
<p>Aceste metode „progresiste” de conducere a diriguitorilor cu patru clase au înrăutăţit substanţial starea materială a băştinaşilor. Depozitele cu mărfuri şi produse alimentare, fiind naţionalizate, vor fi jefuite de către „eliberatori”. Locuitorii meleagurilor voievodale erau nevoiţi să pornească în căutarea materialelor necesare pentru viaţa cotidiană. Se îndreptau către frontiera instalată de sovietici cu scopul de a-şi procura strictul necesar în magazinele din Patria istorică. Unii aveau norocul să treacă neobservaţi graniţa, alţii nimereau în mâinile grănicerilor stalinişti. În luna iulie a anului 1940, „pentru trecerea ilegală a frontierei de stat” vor fi reţinuţi şi pedepsiţi peste o sută de români. În numărul lor au intrat şi acei care se întorceau de la muncă din interiorul României. Au fost arestaţi de grănicerii sovietici şi tinerii care veneau acasă după expirarea serviciului militar sau, fiind înrolaţi în rândurile Armatei Române, primeau concediu de scurtă durată şi doreau să-şi vadă rudele. Unii dintre ei, dacă treceau cu bine graniţa, erau încătuşaţi în localităţile natale de către zbirii regimului totalitar. Alţi români, care au avut de suferit din cauza instalării samavolnice a frontierei, au fost acei, ogoarele cărora s-au pomenit rupte în două: o parte de pământ se afla în Uniunea Sovietică, iar cealaltă – în România. Ţăranii treceau hotarul ca să-şi prelucreze ogoarele şi erau arestaţi de către grănicerii din Detaşamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. Lipsa mijloacelor de trecere legală a frontierei a dus la distrugerea sutelor de destine, steaua cărora s-a stins în gulagurile siberiene. Graniţa s-a transformat într-o adevărată vânătoare de oameni nevinovaţi.</p>
<p><strong>Petru GRIOR, </strong></p>
<p><strong>directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi </strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.lyberti.com%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAYnJpZBExZVo0a1NqeXM3UTZtYlFwUHNydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR6zeqaYz_VucxKN3DSiEsPzWpVmAvm5OAjYDDm2eEPb0Oc4y6AZHFwCAKuqMQ_aem_m7_aqgSXR3JWE7dDbPisSA&amp;h=AUCFxJQj1rR5pqBNSWRy0O6geAgI4td_YCRHD_Ev_6Mwn6-cd5k9HZCuqy55GPWADdJvqRUAHso0CXHFW0VDiK8HxX3EeymPwh4qTnRw87ZNvL3Pbx_HaGyT5NIFqQeXF1WqDZrSNaP-ZK-V&amp;__tn__=-UK-R&amp;c%5b0%5d=AUAB-UWh5Ik6pHM2LfaJtScoa5rboIkA7lpicq019TZ9PXk-auI8zE9Mp2RXfAlaq7f3tXx1PglsMRESHWTPcQC3yVel3GbmqFdlYQdCq8jtpyCekP83DyD7owwY6w4LlmeFnxqb4PIANDCp0s4x03WaJw2p4S38yDrM-_Vv1qdMSXrBqh06iH0Y-SxtgEE">www.lyberti.com</a></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/28-iunie-1940-in-istoria-tinutului-mioritic-iv-3/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Neînvinșii noștri eroi&#8230;</title>
		<link>https://lyberti.com/neinvinsii-nostri-eroi/</link>
		<comments>https://lyberti.com/neinvinsii-nostri-eroi/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 12:12:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[SOCIAL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161850</guid>
		<description><![CDATA[În cadrul celei de-a XXXV-a sesiuni ordinare a Consiliului Raional Cernăuți de legislatura a VIII-a, un grup de militarii, originari din CT Herța, ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>În cadrul celei de-a XXXV-a sesiuni ordinare a Consiliului Raional Cernăuți de legislatura a VIII-a, un grup de militarii, originari din CT Herța, au fost decorați cu insigna de onoare a Consiliului Regional Cernăuți „Neînvinșii”. Este vorba de Vladimir Vizniuc, Victor Iacov, Viorel Grosu, Alexandru Lazarev, Vasile Daneliuc.</p>
<p>În spatele fiecăruia dintre aceste nume se află serviciul militar, riscul, curajul și lupta zilnică pentru Ucraina. Aceștia sunt oamenii datorită cărora avem posibilitatea de a trăi, de a munci, de a ne crește copiii și de a construi un viitor, chiar și în timp de război.</p>
<p>„Insigna de onoare „Neînvinșii” nu este doar o distincție. Sunt cuvinte de recunoștință exprimate în numele întregului ținut oamenilor care ne apără statul în fiecare zi. Mulțumim din suflet Consiliului Regional Cernăuți și Consiliului Raional Cernăuți pentru faptul că nu uită să îi onoreze pe apărătorii noștri. Deoarece fiecare astfel de recunoaștere este o reamintire a faptului că eroismul pământenilor noștri este văzut, apreciat și reținut.</p>
<p>Îi felicităm pe luptătorii noștri cu ocazia primirii distincției binemeritate! Vă mulțumim pentru serviciu, curaj și fermitate. Bunul Dumnezeu să vă aibă în pază pe fiecare dintre voi”, se menționează în postarea pe Facebook a CT Herța.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a><strong>  </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/neinvinsii-nostri-eroi/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Regiunea Cernăuți are de acum propriul birou de reprezentare în cadrul Comitetului Regiunilor al Uniunii Europene de la Bruxelles</title>
		<link>https://lyberti.com/regiunea-cernauti-are-de-acum-propriul-birou-de-reprezentare-in-cadrul-comitetului-regiunilor-al-uniunii-europene-de-la-bruxelles/</link>
		<comments>https://lyberti.com/regiunea-cernauti-are-de-acum-propriul-birou-de-reprezentare-in-cadrul-comitetului-regiunilor-al-uniunii-europene-de-la-bruxelles/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 11:57:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Internaţional]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161847</guid>
		<description><![CDATA[Acesta este un instrument eficient pentru integrarea europeană, diplomația regională și dezvoltarea durabilă a Bucovinei. Deschiderea sa a fost posibilă datorită inițiativei Ludmilei ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Acesta este un instrument eficient pentru integrarea europeană, diplomația regională și dezvoltarea durabilă a Bucovinei. Deschiderea sa a fost posibilă datorită inițiativei Ludmilei Onofriese, cu sprijinul partenerilor europeni, în special al președintei Comitetului European al Regiunilor, Kata Tüttő, și cu concursul șefului Administrației Militare Regionale  Cernăuți, Ruslan Osypenko.</p>
<p>Despre principalele sarcini și direcții de activitate ale biroului au vorbit jurnaliștilor bucovineni adjuncta șefului AMR Cernăuți, Oksana Sakrier, și Ludmila Onofriese, șefa Biroului de Reprezentare al regiunii Cernăuți la Bruxelles.</p>
<p>„Astăzi este o zi cu adevărat istorică pentru Bucovina. Deschidem reprezentanța oficială a regiunii Cernăuți în cadrul Comitetului Regiunilor al Uniunii Europene la Bruxelles ‒ un eveniment care va deveni un pas important în consolidarea cooperării dintre Ucraina și instituțiile europene. Bucovina devine una dintre acele regiuni care obține o platformă directă, vie, pentru comunicarea cu partenerii europeni. Biroul nu este o simplă formalitate, ci o oportunitate reală, fiind o platformă de comunicare directă a regiunilor, orașelor și comunităților ucrainene cu partenerii europeni. Este vocea noastră la nivel european. Este calea către programe de granturi, investiții și sprijinul financiar necesar pentru dezvoltarea ținutului nostru. Este un instrument care ne va permite să ne implicăm mai activ în proiecte europene în domeniul descentralizării, refacerii infrastructurii și dezvoltării autoguvernării locale”, a declarat Oksana Sakrier, adjuncta șefului AMR  Cernăuți.</p>
<p>Bucovina a devenit a șasea regiune ucraineană care deține un birou de reprezentare în Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene de la Bruxelles. După cum menționează Ludmila Onofriese, șefa Biroului de Reprezentare al regiunii Cernăuți la Bruxelles, în prima etapă activitatea se va concentra pe componenta informațională și pe promovarea regiunii noastre. „Deja în luna octombrie a acestui an va avea loc deschiderea oficială a biroului direct la Bruxelles, în cadrul căreia va fi prezentată regiunea noastră și proiectele atractive pentru investiții. Bruxelles este locul unde începe noul viitor european al regiunii Cernăuți”, a accentuat  Ludmila Onofriese, citată de site-ul AMR Cernăuți.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a><strong>  </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/regiunea-cernauti-are-de-acum-propriul-birou-de-reprezentare-in-cadrul-comitetului-regiunilor-al-uniunii-europene-de-la-bruxelles/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>The Economist:  Prin operațiunea de 40 de zile, Zelenski i-a semnalat lui Putin că este un om mort. Este ceva mai mult decât propagandă  </title>
		<link>https://lyberti.com/the-economist-prin-operatiunea-de-40-de-zile-zelenski-i-a-semnalat-lui-putin-ca-este-un-om-mort-este-ceva-mai-mult-decat-propaganda/</link>
		<comments>https://lyberti.com/the-economist-prin-operatiunea-de-40-de-zile-zelenski-i-a-semnalat-lui-putin-ca-este-un-om-mort-este-ceva-mai-mult-decat-propaganda/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 11:47:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[POLITICĂ]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161844</guid>
		<description><![CDATA[La sfârșitul lunii iunie, Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a anunțat desfășurarea unei operațiuni de influență de 40 de zile împotriva Rusiei. Jurnaliștii de ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La sfârșitul lunii iunie, Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a anunțat desfășurarea unei operațiuni de influență de 40 de zile împotriva Rusiei. Jurnaliștii de la The Economist consideră că în spatele acestui anunț se ascunde un subtext: 40 de zile nu este un termen ales la întâmplare, ci, conform tradițiilor slave, este perioada după care sufletul părăsește lumea pământească. Astfel, jurnaliștii consideră acest demers nu doar un avertisment politic, ci unul mortal transmis de Zelenski lui Putin.</p>
<p>Liderul ucrainean preia tot mai des inițiativa în comunicarea publică cu Kremlinul, deși situația de pe câmpul de luptă rămâne dificilă atât pentru Kiev, cât și pentru Moscova. „Amenințările domnului Zelenski nu sunt în zadar. Ucraina bombardează rafinăriile din Rusia, forțând raționalizarea benzinei. Atacurile asupra drumurilor, podurilor, căilor ferate și feriboturilor către Crimeea seacă de resurse peninsula ocupată și grupările militare de acolo”, subliniază jurnaliștii, adăugând: campania ucraineană de lovituri în spatele frontului Federației Ruse a devenit tendința definitorie a războiului în această vară.</p>
<p>Deși Kievul a început să dezvolte un astfel de plan încă de la începutul anului 2025, implementarea lui a demarat abia acum — după formarea unităților specializate, elaborarea tacticilor necesare și creșterea producției de tipuri corespunzătoare de drone. Ca urmare, în ultimele trei luni, Forțele Armate ale Ucrainei au scos din funcțiune 70 de sisteme de apărare aeriană rusești, pentru a căror restaurare agresorul va avea nevoie de mult timp. De asemenea, Forțele Ucrainene atacă nodurile logistice din Crimeea.</p>
<p>Totuși, izolarea peninsulei este un obiectiv, dar nu încă un rezultat final al acțiunilor Forțelor de Apărare. În plus, ofensiva inamicului pe front — cel mai fierbinte punct rămânând Kosteantynivka din regiunea Donețk — nu încetinește nici ea.</p>
<p>„Termenul de 40 de zile al domnului Zelenski este cel mai bine înțeles ca un teatru politic, conceput special pentru a se ajunge la următorul moment posibil pentru negocieri”, citează publicația surse din anturajul Președintelui, care consideră că un astfel de moment ar putea apărea în luna august, când Putin va decide dacă va începe sau nu campania de toamnă-iarnă.</p>
<p>Jurnaliștii concluzionează că operațiunea de influență începută de Kiev este un instrument de război cognitiv. Între timp, Ucraina, care abia a obținut un avantaj pe front, ar putea să-l piardă în ciuda oricăror amenințări la adresa Federației Ruse, dacă agresorul va repeta teroarea aeriană din timpul iernii.</p>
<p>„Este ceva mai mult decât simplă propagandă. Schimbarea situației militare este reală, chiar dacă este parțial exagerată. Iar câștigarea războiului informațional are propriile sale consecințe”, scrie The Economist, citat de „Dzerkalo tyjnia”.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a><strong>  </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/the-economist-prin-operatiunea-de-40-de-zile-zelenski-i-a-semnalat-lui-putin-ca-este-un-om-mort-este-ceva-mai-mult-decat-propaganda/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>O mamă a dat foc la gunoi, în rezultat un băiețel de doi ani s-a ales cu arsuri grave</title>
		<link>https://lyberti.com/o-mama-a-dat-foc-la-gunoi-in-rezultat-un-baietel-de-doi-ani-s-a-ales-cu-arsuri-grave/</link>
		<comments>https://lyberti.com/o-mama-a-dat-foc-la-gunoi-in-rezultat-un-baietel-de-doi-ani-s-a-ales-cu-arsuri-grave/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 11:36:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Diverse]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161841</guid>
		<description><![CDATA[Cazul a avut loc în satul Lukacivka. Un băiețel, născut în anul 2024, a suferit arsuri grave, comunică Direcția Principală a Serviciului de ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>Cazul a avut loc în satul Lukacivka. Un băiețel, născut în anul 2024, a suferit arsuri grave, comunică Direcția Principală a Serviciului de Stat pentru Situațiile de Urgență din regiunea Cernăuți. Conform informațiilor preliminare, mama a aprins un foc în curtea gospodăriei pentru a arde resturile vegetale. Din cauza neatenției femeii, copilul s-a apropiat de foc și a suferit numeroase arsuri de gradul II pe corp. Victima a fost spitalizată în stare gravă într-o instituție medicală.</p>
<p>Salvatorii nu au fost solicitați la locul incidentului.</p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a><strong>  </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/o-mama-a-dat-foc-la-gunoi-in-rezultat-un-baietel-de-doi-ani-s-a-ales-cu-arsuri-grave/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CAFEAUA DE DIMINEAȚĂ</title>
		<link>https://lyberti.com/cafeaua-de-dimineata-134/</link>
		<comments>https://lyberti.com/cafeaua-de-dimineata-134/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 06:33:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Diverse]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161837</guid>
		<description><![CDATA[Furnica și bobul de grâu După seceriș, pe câmp a rămas un bob de grâu. Acesta aștepta cu nerăbdare ploaia, ca să se ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Furnica și bobul de grâu</strong></p>
<p>După seceriș, pe câmp a rămas un bob de grâu. Acesta aștepta cu nerăbdare ploaia, ca să se poată îngropa în pământul umed înainte de venirea frigului.</p>
<p>Trecând pe acolo, o furnică a observat bobul. S-a bucurat de descoperire, și-a pus în spate povara grea și a început să se târască încet spre mușuroi, ca să ajungă acasă până seara.</p>
<p>— De ce te chinui atâta? Lasă-mă aici, a rugat-o bobul de grâu.</p>
<p>— Dacă te las, a răspuns furnica, respirând greu, vom rămâne la iarnă fără hrană. Suntem mulți și fiecare trebuie să muncească pentru a mări rezervele din mușuroi.</p>
<p>Atunci bobul s-a gândit puțin și a spus:</p>
<p>— Îți înțeleg grijile. Dar înțelege-mă și tu pe mine. Ascultă-mă cu atenție, furnică înțeleaptă!</p>
<p>Mulțumită că se poate odihni puțin, furnica și-a dat jos din spate povara grea.</p>
<p>— Să știi, a spus bobul, că în mine se ascunde o mare forță dătătoare de viață. Menirea mea este să dau naștere unei noi vieți. Hai să facem un târg.</p>
<p>— Ce fel de târg?</p>
<p>— Uite ce fel. Dacă nu mă târăști în mușuroi și mă lași pe câmpul meu natal, a explicat bobul, atunci exact peste un an vei primi o sută de boabe de grâu.</p>
<p>Uimită, furnica a clătinat neîncrezătoare din cap.</p>
<p>— Crede-mă, dragă furnică, spun adevărul. Dacă renunți acum la mine și ai răbdare, mai târziu îți voi răsplăti înzecit răbdarea, iar mușuroiul tău nu va avea de suferit.</p>
<p>Furnica a stat pe gânduri:</p>
<p>— O sută de boabe în loc de unul singur! O asemenea minune se întâmplă doar în povești. Și cum ai de gând să faci asta? – a întrebat ea.</p>
<p>— Crede-mă, a răspuns bobul, acesta este un mare secret al vieții. Iar acum sapă o groapă mică, îngroapă-mă, iar la vară întoarce-te aici.</p>
<p>La timpul stabilit, furnica a venit pe câmp. Bobul de grâu își ținuse promisiunea.</p>
<p><em>(Din rețelele de socializare) </em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-161839" src="http://lyberti.com/wp-content/uploads/2026/07/1-КАВА2.jpg" alt="1 КАВА" width="518" height="505" /></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>(T.L.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a><strong>  </strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/cafeaua-de-dimineata-134/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>3 IULIE – ISTORICUL ZILEI</title>
		<link>https://lyberti.com/3-iulie-istoricul-zilei/</link>
		<comments>https://lyberti.com/3-iulie-istoricul-zilei/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2026 06:21:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://lyberti.com/?p=161834</guid>
		<description><![CDATA[La 3 iulie 1456  Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș participă în campania antiotomană din Serbia. În 20 august 1456, Vlad Țepeș a ]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p>La 3 iulie 1456  <strong>Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș participă în campania antiotomană din Serbia</strong>. În 20 august 1456, Vlad Țepeș a urcat pentru a doua oară pe tron, de această dată cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara, care pregătea cruciada antiotomană de la Belgrad. Încă de prin 1452 Vlad era ținut de Iancu în sudul Transilvaniei ca element de presiune asupra domnitorului Vladislav al II-lea. Momentul mult așteptat a venit cu ocazia conflictului deschis cu turcii, deoarece Iancu dorea să își asigure flancul estic, încredințând lui Vlad Țepeș apărarea sudului Transilvaniei pe timpul campaniei antiotomane din Serbia.</p>
<p>La 3 iulie 1460  <strong>Ștefan cel Mare</strong> a confirmat negustorilor lioveni privilegiul comercial din 1434. Privilegiul mare (inițial), primit anterior de la domnul Moldovei, Ștefan al II-lea în 1434, a fost confirmat printr-un hrisov acordat după ce „ne-am sfătuit cu toți boierii noștri”, cuprinzând și stipulații protecționiste pentru negustorii autohtoni. A fost reconfirmat la 25 ianuarie 1462.</p>
<p>În ziua de 3 iulie 1864 domnitorul <strong>Alexandru Ioan Cuza</strong> promulgă „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris” (pe temeiul plebiscitului din 23-26 mai 1864, prin care românii se pronunţaseră asupra unei Constituţii „sui generis”, numită atunci statut). Adoptat   după „lovitura de stat” a lui  Cuza, a fost în fapt prima Constituţie a României. A fost în vigoare până la adoptarea Constituţiei din 1866. Această reformă constituţională a permis înfăptuirea reformei agrare  prin care ţăranii clăcaşi erau eliberaţi de obligaţiile faţă de boieri şi erau împroprietăriţi cu pământ. A fost o reformă fundamentală pentru modernizarea tânărului stat român şi, cu toate că a avut numeroase lipsuri, a rupt legăturile cu economia şi societatea de tip feudal.</p>
<p>La 3 iulie 1942, în satul Cenuşa, Soroca, s-a născut  <strong>Titus Ştirbu</strong>,  poet din Republica Moldova. Studii la Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova (1959-1964). Redactor la Televiziunea Moldovenească (1966-1976) şi la Societatea „Prietenii Cărţii” (1977-1983); consilier şi secretar la Uniunea Scriitorilor (1984-1991); redactor la Departamentul pentru Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi (1991-1995) şi la Departamentul Relaţii Interetnice (1999-2001). Debutează editorial cu placheta pentru copii „Satelitul” (1973). A semnat volumele „Lădiţa cu cireşe” (1975), „Lenea-i cucoană prinsă-n capcană” (1983), „Casă din cuvinte” (1984), „Omul casă-şi construieşte” (1986), „Târgul din poiană” (1996), „Vai, ce litere ghiduşe” (1999, Diploma Salonului Internaţional de Carte pentru Copii, Chișinău − 2000) − toate adresate cititorului de la grădiniţă şi din clasele primare. „Târgul din poiană” se înscrie printre paginile lui cele mai reuşite despre şi pentru copii&#187;.</p>
<p>La 3 iulie în anul 1959 în comuna Opaci, Căuşeni, Republica Moldova, s-a născut <strong>Zinaida Bolboceanu,</strong> interpretă de muzică populară.  În anii 1966-1970  a urmat școala primară din comuna Opaci, în 1970-1975 –Şcoala Republicană de Arte Plastice pentru copii. În anii 1975-1980  a studiat la Colegiul Republican de Arte Plastice, la catedra pictura şi pedagogie; în anii 1986-1991 și-a făcut studiile la Conservatorul de Stat din Moldova, catedra de folclor, secţia canto-popular şi pedagogie. După absolvirea Conservatorului activează în calitatea de lector la catedra de folclor la Conservatorul de Stat din Moldova până în anul 1994. Din anul 1970 până la 1979 este solista corului popular de copii „Ciocârlia”, concomitent a Ansamblului folcloric „Mărţişor” din Chișinău.</p>
<p>Lucrează cu Ansamblul folcloric „Țărăncuţa” (1987-1994); cu orchestra „Busuioc Moldovenesc” (1989-1997); cu Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă” (1993-1995); la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală în calitatea de colaborator ştiinţific (1997-2001). A fost fondator şi director artistic  în grupul folcloric „Etnos” (1995-2001); participă la realizarea filmului muzical „Ethnos” la TVM (1996). Din 2007 pregăteşte şi lansează tinere talente care practică arta vocală populară. Din 2006 până prezent este solistă în Ansamblul folcloric „Busuiocul” (România).</p>
<p><strong>Evenimente istorice din ziua de 3 iulie</strong>:</p>
<p>324: Bătălia de la Adrianopole: împăratul roman Constantin I cel Mare îl înfrânge pe bizantinul Licinius, care fuge din Bizanț. El încearcă să-și refacă flota distrusă de Crispus, fiul lui Constantin, dar este prins de acesta, făcut prizonier și, în cele din urmă, executat la Salonic.</p>
<p>1885: Emigranții ucraineni au înființat în SUA societatea de ajutor reciproc „Frăția Sf. Nicolae”.</p>
<p>1886: Este dezvăluit oficial „Benz Patent Motorwagen”, privit ca primul automobil. Carl Benz a construit primul său motor staționar pe benzină, cu un singur cilindru și doi timpi, care a funcționat pentru prima dată în noaptea de Revelion din 1879.</p>
<p>1941: Al Doilea Război Mondial: Stalin anunță oficial planul pe perioada verii pentru combaterea invaziei germane. Planul era iluzoriu: armata sovietică nu avea armamentul necesar ca să-l poată contrapune celui german, nu avea nici strategi și tacticieni la nivelul inamicului. Avea numai carne de tun, cu care s-a apărat până când germanii au ajuns în Caucaz și pe malul Volgăi. Soarta războiului a început să se întoarcă numai atunci când, conform înțelegerilor, a început să sosească în Uniunea Sovietică tehnică de luptă anglo-americană performantă, transmisă – ce curaj! – peste ghețurile veșnice polare, prin portul Murmansk de la Marea Albă.</p>
<p>1942: După 250 de zile de lupte crâncene, la ordinul Comandamentului Suprem, trupele sovietice au părăsit Sevastopolul.</p>
<p>1944: Al Doilea Război Mondial: orașul Minsk, capitala RSS Belarus, este eliberat de sub controlul nazist de trupele sovietice în timpul Operațiunii Bagration.</p>
<p><strong>(V.K.)</strong></p>
<p><strong>„Libertatea Cuvântului” – </strong><a href="http://www.lyberti.com"><strong>www.lyberti.com</strong></a><strong>  </strong></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://lyberti.com/3-iulie-istoricul-zilei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
