La data de 1 noiembrie 2022, pe stil nou, creștinii ortodocşi îi sărbătoresc pe Sfinții Doctori fără de arginți Cosma şi Damian. În tradiția creștină se spune că Sfinții Mucenici Doctori fără de arginţi, Cosma şi Damian, din Roma au fost vindecători de boli, fiind aleși ca ocrotitori ai medicilor și ai celor bolnavi. Cei doi Sfinți Cosma şi Damian erau fraţi, de neam din Asia. Tatăl lor era păgân, iar mama creştină, pe nume Teodotia. După moartea soțului ei, a trăit în văduvie, având libertate deplină şi închinându-şi toată viaţa lui Dumnezeu. Așa i-a învățat şi pe fiii ei, Cosma şi Damian. Ea i-a hrănit cu credinţa creştinească, povăţuindu-i doar spre fapte bune.
Așadar, crescând în smerenie şi deprinzând viață curată, aceștia au strălucit în lume cu faptele lor bune. Pentru aceasta au primit de la Dumnezeu darul tămăduirilor, oferind sănătate sufletelor şi trupurilor, vindecând tot felul de boli şi alungând duhurile rele. Cei doi sfinți nu ajutau doar oamenii, ci şi animalele şi nu primeau nimic pentru aceasta de la nimeni. Pe toate le făceau nu pentru avere, ci din dragoste față de Dumnezeu.
După calendarul bisericesc pe stil vechi, în ziua de 1 noiembrie este sărbătorită aducerea moaştelor Cuviosului Ioan, făcătorul de minuni, de la muntele Rila (Bulgaria). El s-a nevoit şi a zidit o mănăstire acolo. S-a născut în anul 876 şi la fragedă vârstă a rămas orfan. A fost nevoit să fie argat la oameni străini, să pască vitele. Într-o bună zi a pierdut un viţel şi nu-l putea găsi. S-a rugat lui Dumnezeu şi Dumnezeu l-a ajutat. A fost înzestrat cu harul de a vindeca oamenii de boli. S-a săvârşit în pace la ziua de 18 august 946. În anul 1238 moaştele lui au fost aduse în oraşul Târnovo, capitala de atunci a Statului Bulgar.
În această zi Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Proroc Ioil. El a trăit cu 800 de ani înainte de nașterea lui Iisus Hristos. Despre Ioil se știe că a profețit în regatul Iuda pe la anul 850 î.Hr. Numele său, Ioil, înseamnă „dragostea lui Dumnezeu”. Mai mult, în cartea scrisă de el, formată din trei capitole și cuprinsă în Sfânta Scriptură a Vechiului Testament, vestește o secetă cumplită și patru invazii de lăcuste care aveau să pustiască țara.
În popor ziua de 1 noiembrie era considerată ziua sfârşitului de toamnă. În timpurile mai vechi erau organizate petreceri şi principalele bucate erau gătite din carne de pasăre. Dacă în această zi este cald, iarna, de asemenea, va fi caldă. Dacă plouă, în decursul lunii nu va fi zăpadă. Dacă a nins, iarna va fi cu multă zăpadă şi geroasă, iar primăvara târzie și rece.
În prezent, în natură au avut loc mari schimbări și nu toate aceste semne ale timpului sunt actuale.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com