Anul 1848. Guvernul provizoriu din Valahia decretează organizarea unui Corp de dorobanţi şi panduri (armata populara), sub comanda lui Gheorghe Magheru care este numit căpitan general.
Anul 1849. Trupele rusești, chemate de Curtea de la Viena, trec în Transilvania și Ungaria pentru a înăbuși revoluția condusa de Avram Iancu.
Anul 1917. S-a stins din viață la Bucureşti criticul literar şi filosoful român Titu Maiorescu. Titu Liviu Maiorescu (1840-1917) a fost prim-ministru al României între 1912 şi 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza Junimismului politic şi „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale şi Ioan Slavici.
Anul 1939. Pe Colina Călugărilor din Kaniv, pe mormântul poetului naţional al ucrainenilor, Taras Şevcenko, a fost ridicat un nou monument de bronz. Acţiunea a avut loc în cadrul marcării aniversării a 125-a a naşterii lui Taras Şevcenko.
Anul 1940. Generalul De Gaulle a lansat la Radio Londra apelul către francezi pentru continuarea luptei împotriva Germaniei naziste, prin organizarea și susținerea unei mișcări de rezistență împotriva ocupanţilor. Apelul din 18 iunie a fost un discurs faimos al generalului Charles de Gaulle, conducătorul Forțelor Franceze Libere, din 1940. Se consideră că Apelul a pus bazele organizării Rezistenței Franceze împotriva ocupației Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. De Gaulle s-a adresat poporului francez din Londra, după înfrângerea Franței. El a declarat că războiul nu s-a terminat pentru Franța și, în consecință, cerea organizarea luptei de rezistență. Acest discurs este considerat ca fiind unul dintre cele mai importante din istoria Franței. În ciuda reputației de declanșator al Rezistenței și al punerii pietrei de temelie a Franței Libere, istoricii au demonstrat că doar un număr mic de francezi au ascultat discursul. Discursul lui de Gaulle din 22 iunie 1940, ținut – de asemenea – la BBC, a fost ascultat de mult mai mulți oameni.
Anul 1951. A început deportarea în Bărăgan a populaţiei din 203 localităţi de pe raza judeţelor Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, dintr-o rază de aproximativ 25 km de granița României cu Iugoslavia. Deportările din Bărăgan au fost o acţiune întreprinsă în anii 1950 de regimul comunist din România, care a început prin relocarea forţată în Câmpia Bărăganului a populaţiei dintr-o rază de aproximativ 25 km de graniţa cu Iugoslavia, din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, în urma conflictului izbucnit între Stalin şi liderul comunist de la Belgrad, Iosip Broz Tito şi, odată efectuat acest „transfer de amploare de dislocare”, a continuat prin condamnarea la muncă silnică a cetăţenilor socotiţi de regim ca fiind „nesiguri” sau „duşmani”. Au fost deportate şi persoane de pe insula Ada Kaleh. În 1956 deportaţii din primul val au fost autorizaţi să se întoarcă pe meleagurile lor natale, dar nu şi-au mai putut recăpăta casele.
Anul 1974. A murit Gheorghi Jukov, mareşal al Uniunii Sovietice. Jukov este considerat drept unul dintre cei mai mari comandanți din cel de-Al Doilea Război Mondial. Gheorghi Jukov (1896-1974), fiind în 1940 comandantul Regiunii militare speciale Kiev, a elaborat şi realizat planul de „eliberare” a Basarabiei şi nordului Bucovinei. La începutul anului 1941 a fost ales de locuitorii din regiunea Cernăuţi deputat în Sovietul Suprem al RSSU.
Anul 1993. A decedat Ivan Goncear, sculptor, pictor şi etnograf ucrainean. Ivan Goncear (1911-1993) a creat la Kiev Muzeul de artă populară care îi poartă numele. Acesta dispune de 2,5 mii de exponate şi o colecţie de circa 500 de icoane vechi. Exponatele reprezintă toate zonele etnografice din Ucraina.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com