La 14 aprilie, după stil nou, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin. Sfântul Cuvios Pahomie s-a născut în anul 1674, în satul Gledin, județul Bistrița-Năsăud, la botez a primit numele Petru. A intrat de tânăr la Mănăstirea Neamț și a fost tuns în monahism la vârsta de 25 de ani. Înainte de a împlini vârsta de 30 de ani a fost numit stareț al Mănăstirii Neamț, după ce a murit părintele egumen Ioan. A condus mănăstirea până în anul 1704, când a mers la Kiev. Când a ajuns în Lavra Pecerska, l-a cunoscut pe Sfântul Dimitrie al Rostovului și i-a devenit ucenic. Se stinge din viață pe 14 aprilie 1724. Moaștele sale sunt în Paraclisul „Sfântul Ștefan” din Lavra Pecerska.
Potrivit calendarului bisericesc după stil vechi, în această zi este prăznuită Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca. Sfânta Maria Egipteanca şi-a părăsit părinţii la vârsta de 12 ani, atunci când a plecat în Alexandria. Aici, ea a dus timp de 17 ani o viaţă desfrânata. La vârsta de 29 de ani, părăseşte Alexandria şi ajunge la Ierusalim. La Ierusalim, Sfânta Maria Egipteanca doreşte să între la Mormântul Sfânt, însă nu a putut înainta decât până la prag. Maria a simţit cum o forţă puternică o opreşte să înainteze. Ea înţelege că modul în care îşi trăia viaţa era nevrednic. După cele întâmplate, Sfânta Maria Egipteanca se roagă la Maica Domnului să facă posibilă trecerea ei în Biserica Sfântului Mormânt, făcând şi o promisiune. Promite să-şi schimbe viaţa radical. Ea reuşeşte să se închine Sfintei Cruci şi ia decizia de a trăi viaţa în pustia Iordanului. Cuvioasa Maria Egipteanca a stat în pustie 47 de ani, doar în post şi rugăciune. Cu un an înainte de moartea sa, ea a fost şi împărtăşită cu Trupul şi Sângele Domnului. După moartea ei, părintele Zosima, cel care a împărtăşit-o, s-a întors ca să o îngroape, fiind ajutat la săparea mormântului de către un leu.
Astăzi e Vinerea Mare – o zi tristă, în care se pomenesc sfintele, mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Mântuitorului Iisus Hristos. Aceasta este ultima zi de vineri de dinaintea Paștelui și se ține post negru. În această zi are loc o slujbă specială, mai exact Denia Prohodului Domnului, unde se va scoate Epitaful în mijlocul bisericii. Cu ocazia Deniei Prohodului Domnului, credincioșii se vor închina și vor trece pe sub masă, semnificând „mormântul Domnului”, urmând să lase flori la crucea Mântuitorului Iisus Hristos. Slujba va avea loc după apusul soarelui, atunci când preoții vor fi îmbrăcați în negru, în semn de doliu, având lumânări în mână. La finalul cântării prohodului, credincioșii, alături de preoți, vor înconjura biserica de trei ori.
Potrivit tradiţiei, în dimineața zilei de Vineri din Săptămâna Mare, casa trebuie afumată cu tămâie și înconjurată de oameni de trei ori. Dacă va ploua în această zi, va fi un an bun și roditor, iar dacă nu plouă, va fi un an secetos. În Vinerea Mare oamenii obișnuiau să se scufunde în apă rece de trei ori pentru a fi sănătoși tot anul. Iar semnele timpului arată că dacă tună în această zi, vara va fi caldă, iar dacă fulgeră – vara va fi uscată. Dacă noaptea pe cer nu se văd stelele, vremea se va încălzi. Norii albaştri prevestesc ploaie şi vreme caldă.
Observările îndelungate tind să confirme presupunerile că după cum va fi starea vremii de Vinerea Mare, aşa va fi ea până la sfârşitul primăverii. Având în vedere că în natură s-au produs mari schimbări, o parte din aceste semne şi-au pierdut valoarea.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com