La 16 martie 1635 domnul Munteniei, Matei Basarab, construieşte mănăstirea Arnota (azi judeţul Vâlcea), unde ulterior va fi înmormântat. Aici sunt valoroase picturi murale şi icoane realizate de Stroe din Târgovişte. Matei Basarab (1580-1654) a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe plan cultural, Matei Basarab a ctitorit și a refăcut mai multe lăcașuri de cult.
La 16 martie 1705 Antim Ivireanul este ales episcop de Râmnic, hirotonirea sa având loc în ziua următoare. Una dintre primele măsuri pe care le-a luat în această calitate este instalarea unei tipografii la Râmnic. Antim Ivireanul (1650-1716) a fost autor, tipograf, gravor, teolog, episcop și mitropolit român de origine georgiană. Mitropolit de București, autor al unor celebre „Didahii”, ce reprezintă o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an, Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi. A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică în Bucureștiul de astăzi, în secolul XVIII. Antim Ivireanul s-a născut în Iviria (Georgia de astăzi), în anul 1650, dar activitatea sa în slujba bisericii și-a desfășurat-o în Ţara Românească. A fost, pe rând, egumen al mânăstirii Snagov, episcop de Vâlcea și mitropolit al Ţării Românești. La insistențele Porții Otomane, a fost exilat în anul 1716. Şi-a dat viața ca un martir pentru credința creștină, fiind ucis de ostașii care îl escortau pe drumul exilului. Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe data de 27 septembrie.
La 16 martie 1921, la Cepeleuți, Edineț, Moldova, s-a născut Nicolae Lupan, scriitor și jurnalist basarabean, luptător anti-comunist și anti-sovietic, militant activ pentru eliberarea teritoriilor românești de sub ocupația sovietică. Și-a făcut studiile în satul natal, apoi la Cernăuți, Botoșani, Bruxelles. A luptat în Armata Română în cel de-al doilea război mondial. Ulterior, în RSS Moldovenească, ajuns editor-șef la postul TeleRadio Moldova (din 1958). A fost concediat în 1970, deoarece a fost membru al Frontului Național Patriotic, fiind acuzat de acțiuni pro-românești. A emigrat împreună cu familia sa în Paris, dar s-a stabilit temporar la Bruxelles. A fost unul dintre liderii marcanți ai exilului românesc, conducând asociații de români basarabeni și nord-bucovineni. A lucrat timp de 12 ani la Radio Europa Liberă, prezentând știri pentru „regiunea dintre Prut și Nistru”. Timp de 20 de ani a scris rubrica Ziarul Românesc al cotidianului canadian Hamilton. A fost președintele Asociației Pro-Basarabia și Bucovina (asociație fondată în 1950 de Nicolae Dianu și reactivată de Lupan în 1975). A decedat la 25 ianuarie 2017, la Paris.
La 16 martie 1935, la Vancicăuți, regiunea Cernăuți, Ucraina, s-a născut Serafim Saka, scriitor român din Republica Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova din 1966. A absolvit Institutul pedagogic de la Chișinău și Cursurile de cinematografie de doi ani de la Moscova. A fost învățător și ziarist. A debutat în 1956 în presa de la Chișinău. Prima carte, volumul de nuvele „Era târziu” a apărut în 1966 la Chișinău. A colaborat cu Academia de Științe a Moldovei. Autoritățile sovietice i-au interzis în perioada 1976–1987 publicarea mai multor lucrări, fiindu-i permise doar traducerile. A fost distins cu Premiul de Stat (1987), Ordinul Gloria Muncii (1996) și Ordinul Republicii (2010). Opera sa: „Vămile”, „Casa cu flori”, „Chișinău – 67”, „Răspântii”. A decedat la 20 mai 2011, la Chișinău.
La 16 martie 1957 s-a stins din viaţă Constantin Brâncuşi, sculptor român de talie universală. Constantin Brâncuşi (1876-1957) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române. Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie. Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea al ţăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.
Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com