La 19 februarie 1473 s-a născut Nicolaus Copernic, astronom și cosmolog polonez, matematician și economist, preot și prelat catolic. El a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar. Naționalitatea sa este reclamată și de germani, dar majoritatea istoricilor îl consideră polonez. La începutul secolului al XVI-lea el a dezvoltat celebra sa teorie privind mişcarea corpurilor cereşti. La acea vreme se credea că Pământul era centrul universului şi că celelalte planete se învârt în jurul lui. Teoria lui Copernic susţine că Pământul se roteşte în jurul axei sale şi, ca alte planete, se învârte în jurul Soarelui. Acest lucru face din Soare centrul universului nostru. Lui Copernic i-a fost frică să nu fie pedepsit de biserică şi a aşteptat până la sfârşitul vieţii sale, la vârsta de 70 de ani, pentru a publica teoria sa. Şi-a publicat lucrarea la 24 mai 1543, cu puţin timp înainte de moartea sa. Opera lui Copernic stă la originea revoluţiei ştiinţifice din secolul al XVII-lea, continuată de Kepler şi Galileo.
La 19 februarie 1541 a început a doua domnie a lui Petru Rareș în Moldova. Petru Rareș (1483 – 3 septembrie 1546), fiul natural al lui Ștefan cel Mare, a fost domn al Moldovei de două ori: între 20 ianuarie 1527–14 septembrie 1538 și între 19 februarie 1541 – 3 septembrie 1546. A fost o domnie mai liniștită decât prima, fără evenimente militare semnificative, voievodul fiind nevoit să respecte puterea otomană, aflată în acea perioadă la apogeul său. A ctitorit mănăstirile Probota (unde se află mormântul său) și Rașca, a refăcut mănăstirile Moldovița și Bistrița și a făcut importante donații mănăstirilor de la Muntele Athos.
La 19 februarie 1876 s-a născut genialul sculptor român Constantin Brâncuşi, membru post-mortem al Academiei Române. Constantin Brâncuşi (1876-1957) şi-a adus o contribuţie covârşitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Genialitatea marelui creator român a fost imediat recunoscută ca atare în ţările occidentale. În primul rând în Franţa, ţara în care şi-a creat cea mai mare parte a operei, apoi şi în restul lumii. Centrul Pompidou, dedicat creaţiilor moderne şi contemporane, adună laolaltă cea mai mare colecţie de artă modernă din Europa, găzduind şi un atelier dedicat sculptorului Constantin Brâncuşi. Muzeele de artă modernă din New York şi din Philadelphia, Muzeul Guggenheim, însemnate colecţii de artă modernă din Statele Unite şi unele colecţii particulare de renume mondial au strâns şi au prezentat cea mai mare parte a operei lui Brâncuşi.
În România, Constantin Brâncuși a fost „redescoperit” abia în 1964 ca un geniu național și, în consecință, Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, care include „Coloana (recunoștinței) fără sfârșit”, „Masa tăcerii” și „Poarta sărutului”, a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac și era pe calea dărâmării. În anul 1957 Brâncuși îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se spovedește și se împărtășește, apoi îi mărturisește că moare „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea”. La 16 martie același an Constantin Brâncuși se stinge din viață, iar la 19 martie este înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.
La 19 februarie 1936, s-a născut Marin Sorescu, poet, dramaturg și eseist, fost ministru al culturii (1995), membru titular (din 1992) al Academiei Române. Operele lui Marin Sorescu (1936-1996) au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate.
În ziua de 19 februarie a anului 1939, în localitatea Gura Vitioarei din judeţul Prahova, s-a născut renumita cântăreaţă de muzică populară Irina Loghin. Tatăl său era basarabean, iar mama – prahoveancă şi au crescut şase copii: patru fete şi doi băieţi. Irina a urmat Liceul de Artă din Bucureşti şi Şcoala populară de artă la Ploieşti. A debutat în 1963. A fost, pe rând, solistă a ansamblului „Ciocârlia”, „Barbu Lăutaru” și „Ciprian Porumbescu”. Are un număr impresionant de turnee, albume şi spectacole. A lansat mai multe cântece de mare succes, cunoscute de melomani de pe ambele maluri ale Prutului. Renumita cântăreaţă este în topul preferinţelor la mai multe posturi de radio din România şi Republica Moldova. A concertat de mai multe ori la Chişinău şi a colaborat cu orchestrele „Lăutarii”, „Mugurel”, „Folclor” ş.a. Cu o bogată activitate concertistică și cu un număr mare de evidențieri discografice, Irina Loghin a cântat o lungă perioadă de timp și în străinătate.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com