La 19 iulie, stil nou, este sărbătorită Sfânta Macrina, sora mai mare a Sfântului Vasile cel Mare, a lui Petru al Sevastiei şi a lui Grigorie al Nisei. Sfânta Macrina a fost logodită cu un tânăr nobil, care după un timp a murit. Când logodnicul ei a murit, Macrina nu a mai dorit să se logodească cu alt bărbat, spunând că: „Nu este drept ca fecioara logodită o dată cu un bărbat să caute după aceea iar logodnă; chiar și după legea firii, trebuie să fie o singură logodnă, așa cum este o singură naștere, și o singură moarte”. După moartea logodnicului ei, Macrina intră în monahism împreună cu mama sa, Emilia, nevoindu-se în asceză aspră. În viaţa ei, Sfânta Macrina a făcut multe minuni, dând tămăduire bolnavilor şi îndrăciţilor. Şi a murit fericita în anul 380, fiind îngropată în Biserica „Celor 40 de Mucenici”, alături de mama sa.
După calendarul bisericesc pe stil vechi, în această zi este cinstit Sfântul Sisoe cel Mare. Sfântul Sisoe cel Mare, numit și Cuviosul, a trăit în Egipt în secolul al IV-lea. El era plin de evlavie dar se ruga de credincioși să nu spună altora despre minunile pe care le săvârșea. Sfântul Sisoe a fost ucenicul Sfântului Antonie cel Mare, care este prăznuit la 17 ianuarie. Sisoe cel Mare a ajuns în tinereţe în deşertul Scetei (Egipt), sub ascultarea sihastrului Hor. Mai apoi, s-a retras, peste Nil, la o sihăstrie din muntele Sfântului Antonie cel Mare. Expresia „Sfinte Sisoe“ este sinonimă cu uimirea din cale-afară. Aceste cuvinte des auzite sunt întâlnite adesea în traducerile producţiilor cinematografice, când traducătorii vor să evite reacţii mai puţin ortodoxe. Dar Sfântul Sisoe chiar a existat, iar locul său în spiritualitate este datorat vieţii sale și a minunilor pe care le înfăptuit pentru credincioşi. Sfântul Sisoe mai credea că greşeala poate fi reparată nu prin certare aspră şi pocăinţă îndelungată, ci printr-o căinţă dată de iertarea păcatelor celui necăjit.
După semnele timpului din această zi, oamenii odinioară încercau să prevadă cum vor fi toamna și iarna. Dacă unele frunze au început să se îngălbenească, toamna și iarna vor fi timpurii. De plouă în această zi, ploioasă va fi și toamna. Dacă luna pe cer este luminoasă, vremea se va răci.
În zilele noastre, în natură au avut loc schimbări climatice esențiale și unele din aceste semne ale timpului și-au pierdut actualitatea.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com