La 25 decembrie pe stil nou creştinii prăznuiesc Crăciunul – Nașterea Domnului, care este cea mai importantă zi a sărbătorilor de iarnă. Sărbătoarea Crăciunului este cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă. Sărbătoarea Nașterii Domnului este considerată o sărbătoare mai nouă decât Paștile sau Rusaliile, a căror origine ţine de sărbătorile iudaice. Deși era sărbătorită în toată lumea creștină, au existat deosebiri între obiceiurile creștinești de la Apus și cele de la Răsărit. În primul rând, datina celebrării sărbătorilor de iarnă presupune obiceiul colindatului, al uratului şi al semănatului de Anul Nou, dar şi al sfinţirii apei de Bobotează, pe 6 ianuarie. Colindatul și uratul sunt activități de grup, iar în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă se practică obiceiul „strânsurilor” la casa unuia dintre participanți, cu scopul de a învăța foarte bine textul colindelor.
Sărbătorile de iarnă vin cu obiceiuri ale căror repertoriu tradițional este foarte bogat, ce variază de la o zonă etnografică la alta. Printre cele mai populare se numără: colindele, dansurile, teatrul popular, urările cu plugușorul sau cu sorcova și multe altele.
Se spune că, dacă pe 25 decembrie, de Crăciun, cerul este senin, atunci anul care vine va fi unul roditor, iar dacă va bate vântul, următorul an va fi cu ghinion. Potrivit tradiției, cerul se deschide în noaptea de Crăciun, iar cei adormiți își văd rudele ca printr-o pânză. Este bine ca în ziua de Crăciun, pe 25 decembrie, să se ofere de pomană copiilor săraci. Tot tradiția mai spune că cei născuți în noaptea de Crăciun sau de Anul Nou sunt copii norocoși.
În această zi, după calendarul bisericesc pe stil vechi, este cinstit Sfântul Spiridon al Trimitundei. El
s-a născut în jurul anului 270 în Aski, Cipru, și a fost pastor de oi. A trăit până pe vremea împăratului Constantin cel Mare (306-337) şi a lui Constanţiu (337-361), fiul lui.
După moartea soției sale a ales să ducă o viață ascetica. A fost ales episcopul Trimitundei, o cetate din apropierea orașului Pafos. A participat la primul sinod ecumenic de la Niceea din anul 325.
Pentru că Dumnezeu l-a înzestrat cu harul tămăduirilor, a fost numit făcător de minuni. În timpul persecuției, Sfântul Spiridon a fost schingiuit și întemnițat. S-a stins din viață la vârsta de 78 de ani, în anul 348 după Hristos.
Calendarul popular atestă că, dacă prima jumătate a zilei de astăzi este posomorâtă, iar după amiază cerul se înseninează, primăvara va fi timpurie. De e zi cu soare, aşa va fi ea şi de Anul Nou. Dacă în timpul zilei vântul şi-a schimbat direcţia, este semn de belşug în anul care vine. Dacă vremea e caldă, dar posomorâtă, iarna va fi lungă şi cu dese schimbări ale stării vremii. De e vreme caldă, primăvara va fi rece. De e ger, el va ține până la 6 ianuarie. Ninsoarea este semn de belșug în recolte.
Vom ține cont de faptul că în zilele noastre clima s-a schimbat esențial și unele din aceste semne ale timpului nu mai sunt actuale.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com