La 26 noiembrie, stil nou, Biserica Ortodoxă îl cinsteşte pe Sfântul Stelian, ocrotitorul pruncilor și al familiilor creștine. Sfântul Stelian s-a născut în secolul VI, în Adrianopolis, într-o provincie ce se numea Paflagonia. Provenea dintr-o familie bogată, iar în religie este cunoscut ca ocrotitor al pruncilor pentru că a fost sfințit și a fost locaș al Duhului Sfânt încă de când era în pântecele mamei sale. A devenit ocrotitor al pruncilor și al familiei creștine pentru că era curat în toate și plin de dragoste, astfel că a împărțit bogăția pe care o avea celor sărmani și a devenit monah. Pentru că a vrut să facă mai mult bine s-a dedicat rugăciunii și cunoașterii lui Dumnezeu și a ales să plece în pustiu. A mers și a locuit într-o peșteră unde primea hrană de la dumnezeiescul înger. I se oferă puterea de a vindeca poporul de diferite boli. Potrivit scrierilor, a existat o perioadă în viața Sfântului Stelian când poporul a fost lovit de o boală grea, aducătoare de moarte mai ales în rândul copiilor mici. Auzind de minunile pe care Sfântul Stelian le făcea, părinții au început să îl caute pentru a vindeca copiii. Femeile care s-au rugat Sfântului Stelian au născut alți prunci, iar cei bolnavi s-au însănătoșit. Sfântul Cuvios Stelian Paflagonul apare în picturile creștine, ținând în brațe un prunc pentru că misiunea sa era de a-i proteja pe cei mici, dar mai ales pe copiii bolnavi. Moaștele sale se află la Biserica Sfântul Stelian, cunoscută și „Lucaci” din București.
La 26 noiembrie este marcată aniversarea sfințirii bisericii construite în cinstea Marelui Martir Gheorghe Purtătorul de Biruință din Kiev. Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai venerați sfinți din istoria Ortodoxiei. Încă din cele mai vechi timpuri, cnejii Kievului au avut obiceiul de a ctitori biserici în cinstea îngerilor lor păzitori. Cneazul Volodymyr, botezat Vasile, a construit biserici în Kiev și Vyșgorod cu hramul Sfântul Vasile cel Mare, iar cnezul Iziaslav I, botezat Demetrius, a construit o biserică și o mănăstire în Kiev în cinstea Sfântului Mare Mucenic Demetrius. Cneazul Iaroslav cel Înțelept, care a fost botezat Gheorghe, a întemeiat o biserică și o mănăstire în cinstea Marelui Martir Gheorghe.
În această zi, pe stil vechi, este prăznuit Sfântul Ioan Gură de Aur, cunoscut și ca Ioan Hrisostom, a fost arhiepiscop de Constantinopol. Sfântul Ioan Gură de Aur este una din cele mai importante figuri ale patrologiei creștine, considerat sfânt deopotrivă în Biserica Răsăriteană și în Biserica Apuseană, care îl venerează cu titlul de doctor al Bisericii. Sfântul Ioan a fost preoțit de episcopul Flavian în 386 și a primit misiunea de predicator. Geniul și arta sa oratorică îi creează renumele. El predica nu numai în biserica mare și frumoasă, zidită de Constantin, sau în biserica cea veche, ci în toate bisericile din Antiohia și din împrejurimi.
În timpul celor 12 ani de preoție în Antiohia, Sfântul Ioan i-a combătut pe eretici și s-a străduit pentru formarea morală a credincioșilor săi. În dobândirea mântuirii, iubirea este esențială, ea fiind virtutea care îl face pe om asemenea lui Dumnezeu, Care este iubire. Iubirea față de Dumnezeu trebuie completată și cu iubire față de aproapele, iubire ce se caracterizează prin milostenie. Sfântul Ioan susține că atunci când ajutăm un sărac, nu trebuie să-l judecăm pentru că este sărac, ci trebuie să fim conștienți că îl ajutăm de fapt pe Hristos, care la Judecata de Apoi ne va răsplăti.
În timpurile vechi se considera că în ziua Sfântului Ioan Gură de Aur toate plantele încetează să crească. După această zi gospodarii nu sădeau legume şi flori de toamnă. Semnele timpului arată că dacă pe copaci este promoroacă, anul viitor va fi bogat în recolte. Dacă stelele pe cer sclipesc, se aşteaptă viscol. Ceaţa deasă de dimineaţă este semn că vremea se va încălzi. Dacă ninge şi zăpada se topeşte, gerurile vor veni târziu.
Este important să știm că în natură s-au produs mari schimbări și unele din semnele timpului din trecut și-au pierdut actualitatea.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com