Pe data de 10 februarie 1941, la Cernăuţi şi-a desfăşurat lucrările conferinţa regională a Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei. În rezoluţia adoptată la această conferinţă se menţiona: „Ziua de 28 iunie 1940 a deschis o nouă pagină în istoria eliberării truditorilor din robia capitalistă. Poporul Bucovinei, care timp de decenii s-a aflat în robia capitalistă, a primit libertate, pământ, fabrici, şcoli, dreptul la muncă, învăţătură, odihnă. Perioada celor şapte luni de instaurare şi consolidare a puterii sovietice a demonstrat că organizaţia de partid a regiunii Cernăuţi, împreună cu truditorii, a efectuat o amplă activitate. Au fost create organele puterii sovietice, naţionalizate marile fabrici şi uzine, băncile şi transportul, pământurile moşiereşti şi mănăstireşti. A fost lichidat şomajul”.
Despre „grandioasele” realizări, obţinute de către dictatura stalinistă în direcţia învăţământului şi agriculturii, s-a relatat în materialele precedente. Actualul material face referire la alte domenii de activitate a puterii sovietice. Astfel, în rezoluţia conferinţei se sublinia faptul că regimul bolşevic a înaintat la posturi de conducere în organele administrative ale regimului totalitar „13.853 de truditori”. Bunăoară, în componenţa comitetelor executive orăşeneşti şi raionale vor fi introduşi 35 de activişti locali, în rândul membrilor consiliilor săteşti – 2.410, iar în structurile comitetului executiv regional Cernăuţi se vor afla scaune pentru 69 de „cozi de topor”. În instituţiile şi organizaţiile de comerţ îşi vor găsi locuri de muncă 6.641 de „persoane de nădejde”, în structurile financiare – 159 de oameni, rândurile lucrătorilor organelor de justiţie se vor completa cu 1.575 de adepţi ai sistemului comunist. 141 de bucovineni vor fi incluşi în componenţa NKVD-ului stalinist, aducându-şi aportul nemijlocit la operaţiunile de reprimare a „duşmanilor poporului”. Cu „eliberatorii” au început să colaboreze 193 de medici. 29 de muncitori au devenit directori ai diverselor întreprinderi industriale naţionalizate, 9 muncitori au ocupat posturile de directori-adjuncţi, 3 – de ingineri-şefi, 33 – de conducători de secţii. Din numărul acelora, care au nimerit în „nomenclatura stalinistă”, făceau parte 897 de femei din ţinut, dornice de a-şi consacra energia lor clocotitoare nobilei cauze leniniste de făurire a socialismului pe meleagurile voievodale.
De la înalta tribună a importantului eveniment regional se aducea la cunoştinţa participanţilor că Direcţia regională de comerţ a îndeplinit cu cinste sarcinile puse în faţa ei de către organele partidului şi în ţinut au fost puse bazele reţelei regionale de comerţ, datorită căreia a devenit posibilă îndeplinirea planului la circulaţia mărfurilor. În regiune, conform raportorilor, funcţiona sistemul comercial de mărfuri, care se vindeau cu amănuntul, activau 8 organizaţii de consum şi întreprinderi de alimentaţie publică, precum şi 16 depozite cu materiale necesare pentru populaţie. S-a accentuat că reţeaua comerţului de stat şi a cooperativelor de consum e în plină creştere.
Noua conducere a ţinutului mioritic a declarat în timpul conferinţei despre „părinteasca” grijă a partidului faţă de omul truditor, subliniind faptul că în baza hotărârii din 15 august 1940 a Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) din toată Uniunea „Cu privire la salariile şi asigurarea socială de stat a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor întreprinderilor şi organizaţiilor din Basarabia şi Bucovina de Nord”, în actuala regiune Cernăuţi au fost introduse sistemul de retribuire după muncă şi mărimea salariilor muncitorilor, inginerilor, personalului tehnic şi funcţionarilor, pentru care a fost stabilită durata zilei de lucru de opt ore.
P. GRIOR