La 3 februarie 1633, Matei Basarab a fost recunoscut domnitor al Țării Românești de către Poartă. Matei Basarab (1580-1654) descindea din puternica familie a boierilor Craiovești, fiind fiul lui Danciul din Brâncoveni, fost mare vornic al lui Ștefan Surdul și Alexandru al III-lea cel Rău și oștean al lui Mihai Viteazul, căzut în bătalia de la Șelimbăr și al jupâneasei Stanca, tot din Brâncoveni. Matei Basarab a fost, la rândul lui, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, apoi comandant al detașamentelor oamenilor liberi și breslașilor din Craiova și Domnul Țării Românești între 1632–1654. A obținut tronul cu ajutorul lui Abaza Mehmed, pașă de Silistra și Oceakov, care l-a chemat „ca să vie să fie domn țării cu voia pașii”, lucru care l-a deranjat foarte tare pe sultan, cerând tătarilor și principelui Transilvaniei să-l alunge pe noul domn proclamat fără voia sa. Cu sprijinul majorității boierilor, care îl desemnaseră încă din august, domnul a înfrânt oștile cu care venea Radu Iliaș, la Plumbuita-Obilești (octombrie 1632). După negocierile întreprinse de dregătorii săi la Constantinopol, a primit firmanul de domnie (15/25 decembrie 1632) și, după vizita sa la Constantinopol (ianuarie–februarie 1633), a fost confirmat de sultan (3/13 februarie), în schimbul peșcheșurilor împărțite diferiților dregători otomani și a obligației de a plăti tributul întreit, ridicat la 65.000 galbeni.
La 3 februarie 1954 a decedat Ionel Teodoreanu, scriitor român. Ionel Teodoreanu (1897-1954) a fost un romancier şi avocat român interbelic, cunoscut mai ales pentru scrierile sale evocatoare ale copilăriei și adolescenței. În anul 1924, Ionel Teodoreanu începe lucrul la trilogia „La medeleni”, publicând succesiv în revista „Viața românească”, până în anul 1928, părți ale celor trei volume ce compun acest roman. Critica a subliniat prospețimea condeiului său în evocarea copilăriei și a adolescenței exuberante. La doar 30 de ani, Ionel Teodoreanu era deja un nume cunoscut al generației interbelice, un scriitor consacrat, având deja în palmaresul său literar trei volume de largă circulație, ce-l impun atât în fața publicului cât și a criticii, în ciuda unor rezerve ale celei din urmă. Trilogia „La Medeleni” a adus creatorului ei unul dintre cele mai neobișnuite succese, atât de public, cât și de librărie, din câte a cunoscut vreodată un scriitor român. Apariția acestui roman este momentul cel mai de seamă din ansamblul biografiei scriitoricești a lui Ionel Teodoreanu, el intrând sub tutela tiranică a primelor sale scrieri. În decursul anilor ce urmează după încheierea ciclului medelenist, vitrinele librăriilor vor beneficia de prezența permanentă a scriitorului ieșean. Numeroasele ediții ale „Medelenilor” vor fi însoțite de noi și noi titluri, romane în primul rând, dar și cărți de amintiri și memorialistică.
În ziua de 3 februarie a anului 1957 poetul român Ștefan Augustin Doinaș a fost arestat și condamnat de regimul comunist la un an închisoare, sub acuzația de „omisiune de denunț”. A fost eliberat la 5 februarie 1958. Ştefan Augustin Doinaş (Ştefan Popa, 1922-2002) a fost poet, eseist, traducător, deţinut politic, academician, politician şi senator (1992-1996). A semnat volumele „Omul şi compasul”, „Paryrus”, „Alfabet poetic”, „Interiorul unui poem” şi „Psalmi”. Ștefan Augustin Doinaș este și autorul unor cărți de eseuri și reflecții pe marginea poeziei românești și a poeziei în general. Cel mai cunoscut poem al său, unul dintre cele mai frumoase scrise vreodată în limba română, este „Mistreţul cu colţ de argint”. Activitatea sa literară cuprinde toate genurile, meritele sale culturale și literare i-au fost recunoscute din plin, poetul devenind academician în anul 1992.
La 3 februarie 1958, în satul Hănășenii Noi, Lăpușna, Moldova, s-a născut Vasile Gârneț, poet, publicist, romancier, traducător, eseist și scriitor din Republica Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și din România și membru al PEN Club. A absolvit Facultatea de Ziaristică a Universității din Chișinău (1983). A fost redactor de carte și redactor-șef la Editura „Hyperion” din Chișinău, iar din 1994 este director al revistei „Contrafort”, publicație a tinerilor scriitori din Republica Moldova. Desfășoară o bogată activitate publicistică în presa de la Chișinău și din România. A beneficiat de burse de studii și de creație în Germania (1995), SUA (1998), Cehia (2000, 2001) și a participat la Literatur Express Europa 2000 – un periplu literar prin 14 țări europene, organizat de LiteraturWERKSTAD (Berlin) și Consiliul Europei. Este prezent cu versuri în mai multe antologii apărute în România și în străinătate. Poemele sale au fost traduse în SUA, Germania, Italia, Belgia, Belarus. A primit Premiul revistei „Viața Românească” (2010). Poeme ale sale sunt traduse în franceză, engleză, italiană, germană, rusă, cehă.
La 3 februarie 2009 a decedat scriitorul ucrainean Pavlo Zagrebelnyi (1924-2009), autorul a circa 40 de romane. S-a născut în regiunea Poltava, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. La Studioul de filme „O.Dovjenko” au fost create câteva filme artistice în baza lucrărilor lui Pavlo Zagrebelnyi. I s-a decernat Premiul „T. Şevcenko” şi în 2004 a devenit Erou al Ucrainei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com