La 30 aprilie, stil nou, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Apostol Iacov. Sfântul Apostol lacov, fratele Sfântului loan Evanghelistul, a fost unul dintre cei Doisprezece Apostoli ai Mântuitorului. Atât Sfântul Apostol Iacov, cât și fratele său, l-au părăsit pe tatăl lor, Zevedei, precum și activitatea de pescar, pentru a urma lui Hristos. Sfintele Evanghelii amintesc faptul că Apostolul Iacov a fost de față la Schimbarea la față, de pe Muntele Tabor, dar și la cele întâmplate Mântuitorului în grădina Ghetsimani. După Cincizecime, Sfântul Apostol lacov a predicat Evanghelia în mai multe locuri, ajungând până în Spania. Întors în Ierusalim, avea să pătimească multe chinuri din partea iudeilor. Sfântul Apostol Iacov, prin cuvântările sale, pline de harul Duhului Sfânt, a reușit să aducă mulți iudei și păgâni la credința în Hristos. Dintre aceștia, tradiția i-a consemnat pe vrăjitorul Hermoghen, pe ucenicul acestuia, Filip, și pe Iosia, toți opozanți a Apostolului. Acesta din urma a fost chiar condamnat la moarte, împreună cu Sfântul Apostol Iacov, luând amândoi cununa muceniciei în anul 45.
În această zi, după calendarul bisericesc pe stil vechi, se face pomenirea Sfântului Sfinţit Mucenic Simeon, episcopul Persidei, cu însoţitorii săi Avdela preotul, Gotazat, Fusic şi alţii o mie o sută cincizeci. Ctesifon şi Salic care domneau în cetăţile Persidei, pe când împărăţea în ţara Persidei Sapor, au scris împăratului că arhiereul creştinilor Simeon şi alţi mulţi nu vor să se supună împărăţiei şi să dea dajdie, ci îşi aleg mai degrabă a muri pentru Hristos, decât să slujească cu ponos şi cu necinste. Mâniindu-se pentru acestea împăratul, a poruncit să fie adus sfântul Simeon legat cu două lanţuri, şi trimis la temniţă. Acolo sfântul a întors la credinţa în Hristos pe prepozitul Gotazat, care fusese mai înainte creştin, dar pentru cinstea ce avea la împăratul şi de frică se închinase soarelui după legea perşilor. În temniţă, Sfântul Simeon se bucura şi se ruga lui Dumnezeu cu ceilalţi. Scoţându-i pe dânşii din temniţă, li s-au tăiat capetele, fiind la număr o mie o sută cincizeci. Au tăiat întâi pe sfântul Simeon, îndemnând la aceasta şi pe ceilalţi.
Semnele timpului din această zi vestesc că dacă la răsărit de soare cerul e senin, vara va fi secetoasă, iar dacă soarele răsare în nori, vara va fi ploioasă. Dacă graurii se scaldă în praf, e a vreme caldă. Dacă păpădia a înflorit mai devreme, vara va fi scurtă, iar dacă mai târziu – vara va fi secetoasă. De zboară albinele, e semn de belșug în roade.
Nu toate aceste semne ale timpului sunt actuale, deoarece în natură au avut loc schimbări esențiale.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com