La 8 februarie 1828 s-a născut scriitorul francez Jules Verne. Jules Verne (1828-1905) este considerat un precursor al literaturii științifico-fantastice. Scrierile sale timpurii nu s-au bucurat de prea mare succes. Totuşi, atunci când a început să scrie romane, în 1863, a cunoscut un mare succes. Printre lucrările sale celebre se numără „Cinci săptămâni în balon”, „Călătorie spre centrul Pământului”, „Ocolul Pământului în 80 de zile” şi „Douăzeci de mii de leghe sub mări”. Jules Verne a fost un vizionar şi este considerat părintele genului science fiction.
La 8 februarie 1859 a avut loc primirea entuziastă la Bucureşti a domnitorului Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, după dubla sa alegere ca domn, unde rosteşte Proclamaţia către ţară. Domnul Unirii a intrat în Bucureşti pe la Băneasa, fiind aşteptat cu pâine şi sare de oficialităţile locale şi de 100.000 de oameni, aproape întreaga populaţie a capitalei, cu aclamaţii şi urale. Încă din ajun, pe 7 februarie, Mihail Kogălniceanu, viitorul său prim ministru, care se afla în Bucureşti în așteptarea domnului, îi scria acestuia: „Situaţia este magnifică. Poporul e beat de entuziasm. Încă de azi oraşul e în sărbătoare. Toată lumea a ieşit în stradă. Veţi primi o ovaţie cum n-a mai primit un domn în Principate, ce spun eu, cum n-au mai avut nici suveranii marilor state”. Atmosfera prilejuită de sosirea domnitorului Cuza la București este descrisă într-o scrisoare trimisă de D. A. Sturdza lui V. Alecsandri: „Rezultatul întregii acestei călătorii este că toți românii din cele două Principate se vor lăsa mai curând tăiați în bucăți decât să revie la vechea stare de lucruri (…). La București, de pildă, el e omul cel mai popular. N-am văzut nici o dată salutându-se un suveran cu mai multă dragoste și serbări publice ca în această primă capitală a României”. După depunerea jurământului, Mitropolitul Nifon, în calitatea sa de Preşedinte al Adunării deputaţilor, ţine un discurs în care spune: „…Măria Ta, ca cel chemat de poporul român şi trimis de Providenţă, întinde-i dreapta Ta, ridică-l din căderea sa şi îl condu pe câmpurile cele pline de flori neveștejite; căci numai acolo poate el să-şi redobândească cununa gloriei şi a virtuţii cu care se încununară odată nemuritorii noştri strămoşi; iar Măria Ta să trăieşti ani mulţi ca să laşi mai multe pagini de fapte în istoria dulcei noastre Patrii!”.
Pe 8 februarie 1880, România a marcat un moment deosebit în istoria sa, primind recunoașterea oficială a independenței sale de către marile puteri europene: Franța, Germania și Marea Britanie. Această recunoaștere a reprezentat o încununare a eforturilor politice, diplomatice și militare începute în 1877, odată cu ruperea irevocabilă a legăturilor de vasalitate față de Imperiul Otoman. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu, ministrul de Externe al României în guvernul lui I.C. Brătianu, a anunțat ruptura de vasalitate față de Imperiul Otoman, proclamând independența țării. Această decizie a fost confirmată, oficial, la 10 mai, când Camera Deputaților și Senatul au consfințit statutul de stat independent al României. Independența obținută a fost apărată cu fermitate în timpul războiului ruso-turc din 1877-1878, în care armata română a avut un rol esențial, în capitularea armatei otomane. Cu toate acestea, tratatul de la San Stefano din 19 februarie/3 martie 1878, care recunoștea independența României, a impus și retrocedarea unor teritorii către Rusia, teritorii pe care guvernul român le considera parte integrantă a țării.
La 8 februarie 1911, la Iași s-a născut Liviu Deleanu, poet moldovean. Tatăl viitorului poet scria şi el poezii în idiș și ebraică, astfel Liviu la vârsta de 11 ani a început să lucreze deja în calitate de corector şi litograf la tipografie, apoi s-a inclus destul de repede şi în viața literară. La vârsta de 16 ani devine colaborator al revistei „Vitrina literară», unde-şi publica scrierile iniţial cu pseudonimul „Cliglon” și „C. L. Deleanu”. În anul 1927, deja cu numele de Liviu Deleanu, a lansat primul său volum de poezii „Oglinzi fermecate”. În perioada de până la război unele poezii ale lui L. Deleanu au devenit cântece cunoscute, inclusiv celebrul cântec „Sanie cu zurgălăi» ‒ scris de compozitorul Richard Stein pe versurile lui Liviu Deleanu în anul 1937 și considerat mult timp cântec popular.
În anul 1940 Liviu Deleanu se mută cu traiul la Chișinău, unde se implică practic imediat în viața literară. Împreună cu Bogdan Istru traduce imnul Uniunii Sovietice. În timpul anilor de război 1941-1945 locuieşte şi activează la Moscova. Tematica poeziilor şi poemelor sale din această perioadă este în primul rând militar-patriotică, antifascistă. În anul 1950 creează poemul lirico-epic „Krasnodon”. Liviu Deleanu este cunoscut şi calitate de autor de cărți pentru copii: „Poezii pentru copii”, 1947, „Licuriciul”, 1961 și altele. De asemenea, poetul traduce din limba rusă fabulele lui Ivan Krîlov, povești și poezii de A. Pușkin, poemele lui N. Nekrasov, poeziile lui M. Lermontov, A. Tvardovski, etc. Au fost editate şi reeditate multe culegeri şi cărţi ale poetului. A decedat la 12 mai 1967 la Chișinău.
La 8 februarie 1921, Parcului Askania-Nova din sudul Ucrainei i s-a acordat statutul Rezervaţie de stepă de stat. A fost pusă sarcina să fie păstrată şi studiată stepa de ţelină, aclimatizate şi studiate cât mai multe specii de animale şi plante cu însemnătate pentru economia naţională. Pe lângă Rezervaţia Askania-Nova au fost create staţiunea ştiinţifică de stepă, staţiunea zootehnică cu o gospodărie de creştere a animalelor de prăsilă. După cum se ştie, rezervaţia Askania-Nova a fost creată în 1898 de către colonizatorul german, Friedrich von Falz-Fein. Cu timpul a devenit Rezervaţia biosferă „Askania-Nova” „Friedrich von Falz-Fein”, situată în regiunea Herson. Din cele 33.307,6 hectare, cât ocupă Rezervaţia, 11.054 hectare o constituie stepa de ţelină. Diversitatea biologică include circa 500 specii de plante superioare şi 3.000 specii de animale. În anul 1984 Rezervaţia „Askania-Nova”, prin decizia Biroului UNESCO, a fost inclusă în lista teritoriilor etalon ale planetei.
La 20 martie 2023, în timpul invaziei la scară largă, trupele ruse au ocupat Rezervația Askania-Nova și au transformat-o în ruine. Ei chiar au adăugat-o la „registrul” lor. Ocupanții au luat șapte specii rare de animale din Askania-Nova și le-au dus în regiunea Rostov.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com