În a doua jumătate a lunii ianuarie, în actuala regiune Cernăuţi, se intensifică teroarea roşie. Pe data de 16 ianuarie, reprezentanţii organelor staliniste de represalii îl arestează pe românul Meletie Ciuprun, născut în 1880, în localitatea Tereblecea din raionul Hliboca, fiind acuzat de „nedenunţare”. După un an de chinuri infernale, moare la 4 februarie 1942, într-un lagăr stalinist de muncă corecţională din regiunea Sverdlovsk, Federaţia Rusă. Tot în aceeaşi zi este încătuşată ţăranca Natalia Ciuprun, născută la 1884, tot în Tereblecea, neştiutoare de carte. Pe data de 18 octombrie, acelaşi an, va închide şi ea ochii pentru totdeauna, în acelaşi lagăr blestemat din regiunea Sverdlovsk a Federaţiei Ruse, unde s-a stins din viaţă scumpul ei soţ. Părinţii au trecut în lumea celor drepţi şi a rămas singur fiul Tudor, un tânăr de 16 ani, care va fi deportat în stepele pustii ale Kazahstanului, la 13 iunie 1941.
La 18 ianuarie, în mâinile grănicerilor sovietici din Detaşamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS nimereşte fostul soldat al Armatei Române, Dumitru Ascripcăriţei, născut la 1912, în localitatea Târnauca din raionul Herţa, care se întorcea acasă după terminarea manevrelor în interiorul patriei istorice. Fiind acuzat de „activitate de spionaj”, este transferat în Siberia, unde dispare fără urmă. Tot în aceeaşi zi, la graniţă este reţinut Ion Fedor, elev al unei şcoli militare din oraşul Dorohoi, născut la 1924, tot în Târnauca. Acuzat şi el de „activitate de spionaj” în favoarea României, va fi dus în Siberia pentru nimicire.
Peste o săptămână, la 25 ianuarie, grănicerii sovietici îl arestează pe Zaharie Motrescu din Crasna, raionul Storojineţ, acuzat de „activitate de spionaj”. Fiind întemniţat în fiorosul lagăr stalinist de muncă corecţională din regiunea Sverdlovsk, moare pe data de 13 martie 1942. În aceeaşi zi va fi ferecat în lanţuri Ştefan Diaconovici din oraşul Storojineţ, născut la 1910. Pe data de 17 octombrie 1942, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS îl condamnă la 8 ani de detenţie, fiindcă „era un element care prezintă un pericol social”. La 26 ianuarie, în mâinile grănicerilor stalinişti nimereşte Mihai Cobelia din Mihoreni, raionul Herţa, fiind condamnat la moarte „pentru trădarea patriei”. Sentinţa a fost executată în ziua de 22 decembrie 1942. Pe data de 27 ianuarie este arestat Ştefan Iutiş, născut la 1922, în Ostriţa Herţei. Fiind transferat în regiunea Sverdlovsk, Federaţia Rusă, se stinge din viaţă la 28 februarie 1943.
Petru GRIOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com