S-au împlinit 30 de ani din ziua „puciului” de la Moscova – o lovitură de stat nereuşită. A fost un atentat împotriva fragedei democraţii, născută în statul unional totalitar în rezultatul reformelor sau, mai bine zis, a încercărilor lui Mihail Gorbaciov de a-i da socialismului un „chip uman”. „Salvatorii” regimului sovietic au pus tancurile în calea democraţiei, dar au dat greş, fiindcă popoarele din „necuprinsa Uniune Sovietică” şi-au dorit o viaţă liberă, într-un stat naţional şi democratic. După „puciul” de la Moscova a apărut „parada noilor democraţii”. De pe orbita unională s-au desprins fostele republici, formând state aparte – independente şi suverane.
Popoarele triumfau – ele s-au dovedit a fi mai puternice decât regimul autoritar, decât hegemonia partidului comunist. Florile din ţevile tancurilor (în fotografie) sunt un simbol al păcii şi libertăţii. A fost un triumf de scurtă durată, deoarece în curând din aceste tancuri s-a tras în Parlamentul Rusiei. Tancurile totalitarismului au deschis foc la Nistru, în Transnistria, apoi în Abhazia şi Osetia de Sud – teritorii georgiene, cu ajutorul lor a fost ocupată Crimeea şi o parte a Donbasului – teritorii ucrainene.
Oricât de groaznice ar părea tancurile, democraţia oricum va pune flori în ţevile lor.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com